miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

inchisoare

107 articole
Eveniment

Radu Mazăre a fost condamnat la încă cinci ani de închisoare cu executare

O nouă condamnare cu executare pentru Radu Mazăre. Fostul primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre a fost condamnat definitiv, joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare pentru luare de mită şi conflict de interese în dosarul "Polaris".Iniţial, în martie 2019, Mazăre a primit o condamnare la instanţa de fond de 9 ani şi 10 luni de închisoare, pedeapsă scăzută în apel de Instanţa supremă la 5 ani, după ce judecătorii l-au achitat pe fostul primar pentru o parte din infracţiuni.În acelaşi dosar, omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru complicitate la luare de mită. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiDe asemenea, fostul deputat PSD Eduard Stelian Martin, asociat şi administrator în fapt al companiei Polaris, a fost achitat. Acesta primise la instanţa de fond o condamnare de 5 ani şi jumătate de închisoare.Soluţii de achitare au mai primit şi firma Polaris, precum şi Gabriel Marius Stan (fost viceprimar al Constanţei) şi mai mulţi funcţionari din Primăria Constanţa, respectiv Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea.În plus, instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă introdusă de UAT Municipiul Constanţa şi a dispus confiscarea de la Radu Mazăre şi Strutinsky a câte 3,4 milioane lei. O nouă condamnare cu executare pentru Radu Mazăre Radu Mazăre se află în prezent în penitenciar, unde execută o condamnare de nouă ani de închisoare primită într-un alt dosar, în legătură cu retrocedări ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.Sorin Strutinsky are o condamnare definitivă în alt dosar de 10 ani şi 8 luni închisoare pentru trafic de influenţă, fals în înscrisuri şi spălare de bani, însă el a reuşit să fugă din România, fiind dat în urmărire internaţională. A fost localizat în Italia, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuPotrivit DNA, în perioada 2006 - 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat peste 2 milioane euro, din care a primit 1 milion de euro şi 2.472.303 lei, de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţilor respective cu o firmă controlată de Radu Mazăre atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky. Acesta din urmă a transmis solicitarea lui Mazăre către reprezentanţii societăţilor respective şi a semnat contracte fictive de publicitate între acele societăţi şi o firmă pe care el o administra.În perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la firma Polaris M Holding SRL, al cărei asociat şi administrator în fapt era deputatul Eduard Martin, peste 7 milioane de euro, pentru că a asigurat acestei companii câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului.În anul 2008, între SC Polaris M Holding SRL SRL şi primăria condusă de Radu Mazăre a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu 10 milioane de lei.Şi în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între Polaris M Holding SRL şi aceeaşi firmă controlată de Mazăre şi Strutinsky. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771 lei.Ca urmare a încheierii acestui contract, a fost produs Primăriei Constanţa un prejudiciu de 200.213.248 lei, din care TVA 36.811.616 lei, sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului. Complicii lui Mazăre Procurorii susţin că principalul răspunzător pentru nerespectarea prevederilor legale şi crearea acestui prejudiciu a fost Radu Mazăre.La comiterea faptei, alături de Mazăre, au mai participat Gabriel Marius Stan, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, angajaţi ai Primăriei, care, prin încălcarea mai multor dispoziţii legale, au permis încheierea contractului de salubrizare la un preţ supraevaluat.Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea contractului au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Radu Mazăre, referitoare printre altele la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor; modul de estimare a valorii contractului; alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată; inexistenţa numărului minim de oferte care, până în luna februarie 2008, impuneau un minim de 2 oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim 3 participanţi; tariful de salubritate.În perioada noiembrie 2006 - 2013, Radu Mazăre a participat la încheierea a 12 contracte între Primăria Constanţa şi o societate controlată de el şi de Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane lei.DNA arată că aceste lucruri au fost posibile în condiţiile în care Radu Mazăre a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii şi a intereselor sale electorale.

Radu Mazăre a fost condamnat la încă cinci ani de închisoare cu executare
Masca de protecție aduce pedeapsa maximă în cazul comiterii unei infracțiuni
Eveniment

Masca de protecție aduce pedeapsa maximă în cazul comiterii unei infracțiuni

Pedeapsă maximă pentru infractorii cu mască de protecție. Un complet de la Instanţa supremă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în cazul unei persoane care comite un furt având masca sanitară de protecţie, într-un spaţiu unde purtarea măştii este obligatorie, instanţele vor aplica la condamnare forma agravantă a infracţiunii.Instanţa supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: "În situaţia în care infracţiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spaţiu unde purtarea măştii este obligatorie, se reţine varianta calificată a infracţiunii de furt prevăzută de dispoziţiile art.228 alin.(1) - art.229 alin.(1) lit.c) din Codul penal?". Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiSesizarea a fost făcută în cadrul unui dosar aflat în faza de apel, în care un bărbat, Marius Frangolea, recidivist, a fost condamnat în septembrie 2021 de Judecătoria Sectorului 3 la un an închisoare pentru furt.El este acuzat că, în dimineaţa zilei de 30 mai 2021, în timp ce se afla într-un magazin, având o mască sanitară care îi acoperea nasul şi gura, i-a furat unei persoane din buzunar un telefon mobil iPhone X, paguba fiind de 4.000 lei. Pedeapsă maximă pentru infractorii cu mască de protecție La apel, hoţul a cerut prin avocatul său ca judecătorii să-i schimbe încadrarea juridică a faptelor, din infracţiunea de furt calificat în furt calificat simplu, pe motiv că nu se poate reţine forma agravantă a infracţiunii, deoarece a fost obligat să poarte în magazin masca de protecţie.Judecătoria Sectorului 3 a reţinut în motivarea de condamnare că furtul săvârşit de o persoană mascată, deghizată sau travestită, constituie furt calificat, deoarece autorul infracţiunii urmăreşte să îşi ascundă identitatea. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Magistraţii spuneau că, deşi purtarea măştii sanitare este obligatorie în spaţii închise, Marius Frangolea a profitat de aceste prevederi pentru a comite furtul şi a nu fi apoi identificat.De asemenea, Judecătoria Sectorului 3 a reţinut că persoana cu mască de protecţie, chiar dacă este obligat de lege să o poarte într-un spaţiu închis, "prevede şi acceptă că furtul va fi înlesnit şi ascunderea infracţiunii va fi mai facilă, profitând de contextul social, particular".În final, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit că purtarea măştii de protecţie de către o persoană care comite un furt atrage aplicarea formei agravante a infracţiunii."Îndeplinirea obligaţiei de a purta o mască de protecţie având aptitudinea de a ascunde fizionomia, în spaţiile publice în care actele normative în vigoare prevăd obligativitatea acesteia, atrage incidenţa elementului circumstanţial agravant prevăzut de art.229 alin.(1) lit.c) din Codul penal, privind infracţiunea de furt săvârşită de către o persoană mascată", se arată în decizia Instanţei supreme.Hotărârea Înaltei Curţi este obligatorie şi va fi aplicată de toate instanţele din România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră