vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: incertitudine

7 articole
Politică

Simion se vede la guvernare în 2026, dar la fel de bine și în arest: "Se poate întâmpla orice"

Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a fost reconfirmat în funcția de președinte al partidului în cadrul Congresului Național desfășurat duminică. În fața delegaților, acesta a declarat că își începe noul mandat „într-o situație cât se poate de incertă”, evocând posibilități extreme: „de la a fi arestat până la a forma o guvernare”. „Situație incertă: de la arestare la guvernare” George Simion a afirmat că viitorul politic al formațiunii, dar și al său personal, este marcat de imprevizibil. Citește și: De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO” „În 2026 se poate întâmpla orice. De la a fi arestat până la a forma o guvernare cu AUR, o guvernare la care românii au mari speranțe. Te poți aștepta de la orice”, a spus acesta, referindu-se la contextul politic actual, pe care îl consideră instabil și plin de provocări. Mesaj către electorat: „AUR trebuie să fie alternativa pentru toți” În discursul său, Simion a insistat asupra nevoii ca partidul să reprezinte toate categoriile sociale, de la fermieri afectați de taxe și impozite, până la tineri interesați de domenii inovatoare precum inteligența artificială. „Trebuie să avem grijă de toți: de cel care muncește pământul, de studentul care nu-și poate achiziționa o locuință, până la bătrânul părăsit de autorități”, a afirmat liderul AUR. Disciplina și efortul, condiții pentru atingerea obiectivelor Simion a subliniat că „efortul susținut și disciplina” sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale formațiunii. Acesta a transmis că AUR nu va folosi „armele murdare” ale adversarilor, ci va lupta prin mobilizarea comunităților și promovarea intereselor românilor. „De adversarii noștri se va ocupa poporul român. Ei sunt trecutul, noi suntem viitorul”, a spus Simion. Promisiune pentru noul mandat: „Mai blând, dar mai exigent” Liderul AUR le-a promis delegaților că va fi „un președinte mai blând decât se așteaptă unii, dar mai exigent decât oricând”. Totodată, a transmis că partidul se află „într-un moment de luptă, nu de relaxare”: „Nu e vreme de plânsete, nu e vreme de relaxare. E vreme de luptă”. Rezultatul votului: 991 pentru, 17 împotrivă George Simion a fost singurul candidat pentru funcția de președinte al AUR. Din cele 1.008 voturi valabil exprimate, 991 au fost pentru și 17 împotrivă. Simion a mulțumit delegaților pentru susținere, subliniind dimensiunea formațiunii: „Suntem un partid mare. Acum suntem primul partid al țării”. Conducerea AUR: peste 200 de membri Potrivit liderului partidului, noua structură de conducere centrală cuprinde 200 de membri, 90 de parlamentari membri de drept ai CNC, 70 de membri CNC votați, 30 de membri ai Biroului Național de Conducere și 10 supleanți. „Pe umerii acestor 200 de oameni stă mișcarea noastră”, a afirmat Simion.

George Simion, între speranțe și incertitudine (sursa: Facebook/George Simion)
Prezența lui Ronaldinho la Iași, incertă (sursa: Facebook/Ronaldinho Gaúcho)
Eveniment

Prezența lui Ronaldinho la Iași pentru un meci demonstrativ, incertă din cauza organizatorilor

Vizita lui Ronaldinho la Iași, anunțată ca un eveniment de amploare, a stârnit o serie de controverse încă din faza de pregătire. Prezența lui Ronaldinho la Iași, incertă Meciul demonstrativ programat pe 29 noiembrie, între echipa condusă de starul brazilian și foști fotbaliști români, a fost pus sub semnul întrebării de mai mulți reprezentanți ai Generației de Aur, care au exprimat dubii privind seriozitatea proiectului. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Criticile cele mai ferme au venit din partea Ligii Legendelor, organizație din care fac parte nume importante ale fotbalului românesc. După o înțelegere inițială, Liga Legendelor s-a retras din eveniment invocând neînțelegeri cu organizatorii, amplificând riscul unui eșec de imagine pentru Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile și salariile, acoperite anul acesta (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu nu neagă că în 2026 e posibil să nu fie bani de salarii și pensii, dar nu "acum"

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți, la Alexandria, că nu există nicio problemă privind plata salariilor și pensiilor până la finalul anului. „Nu există această teamă în acest moment pentru asigurarea resurselor financiare pentru pensii și salarii. Nu se pune problema de așa ceva!”, a afirmat Grindeanu, răspunzând unei întrebări legate de disponibilitatea fondurilor bugetare. Probleme de finanțare la unele DGASPC-uri Grindeanu a recunoscut însă că există restanțe salariale la unele Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), unde angajații nu și-au primit banii de două sau chiar trei luni. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura „Sunt județe unde la DGASPC-uri, la consiliile județene, nu s-a asigurat finanțarea și Guvernul trebuie să intervină, ca în fiecare an, cu acea cotă parte. Asta nu e normal!”, a subliniat liderul PSD. Guvernul, chemat să intervină pentru plata restanțelor Grindeanu a explicat că executivul va trebui să acopere diferențele de finanțare pentru a asigura plata salariilor restante la nivelul administrațiilor locale. Măsura ar urma să fie luată în următoarele săptămâni, pentru a evita alte întârzieri salariale în sistemul public de asistență socială. Conferința extraordinară PSD Teleorman Afirmațiile au fost făcute în cadrul Conferinței extraordinare a PSD Teleorman, eveniment la care Grindeanu a participat marți. După reuniune, acesta a susținut o conferință de presă în care a reiterat mesajul privind stabilitatea financiară a statului și angajamentul Guvernului de a sprijini autoritățile locale.

Întâlnirea dintre Putin și Trump, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul temperează așteptările unui summit Putin–Trump: planul, amânat pe termen nedeterminat

Kremlinul a declarat marți că nu există încă o dată concretă pentru un potențial summit între Vladimir Putin și Donald Trump, subliniind că discuțiile privind o astfel de întâlnire sunt abia în faza preliminară. Moscova: „Nu putem amâna ceva ce nu a fost încă stabilit” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că nu a fost stabilită nici o dată oficială pentru o întâlnire între cei doi lideri. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Avem o înțelegere a președinților, însă nu putem amâna ceva ce nu a fost încă finalizat. Nici președintele Trump, nici președintele Putin nu au avansat vreo dată exactă”, a declarat Peskov. Acesta a explicat că o eventuală reuniune „necesită o pregătire serioasă”, motiv pentru care „nu s-a stabilit de la bun început o dată exactă”. Divergențe între Washington și Moscova Donald Trump a anunțat, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin pe 16 octombrie, că secretarul de stat Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta detaliile unui posibil summit la Budapesta, care ar putea avea loc „în cel mult două săptămâni”. Însă CNN a relatat că întrevederea Rubio–Lavrov a fost amânată, potrivit unui oficial al Casei Albe care a vorbit sub protecția anonimatului. Acesta a menționat că cei doi au așteptări divergente cu privire la condițiile unei eventuale încetări a războiului din Ucraina. Lavrov: contactele vor continua prin discuții telefonice Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că a convenit cu Marco Rubio să continue contactele telefonice, fără a menționa vreo dată pentru o întâlnire față în față. „Nu există o înțelegere privind o dată concretă pentru summit”, a reiterat Dmitri Peskov, respingând speculațiile apărute în presă. Trump: „Pacea în Ucraina e mai greu de obținut decât un armistițiu în Gaza” Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că vrea să pună capăt războiului din Ucraina, dar a recunoscut că acest obiectiv este mai dificil decât obținerea unui armistițiu în Gaza sau a unei încetări a conflictului dintre India și Pakistan. Liderul american consideră totuși că o pace între Kiev și Moscova este posibilă, deși l-a avertizat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski că „nu are cărțile câștigătoare” în actualul context militar. Trump a descris Rusia drept un „tigru de hârtie”, afirmând că Moscova a eșuat în a-și atinge obiectivele, în ciuda superiorității sale militare. Putin: disponibil pentru negocieri, dar cu condiții clare Președintele Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri că este pregătit pentru negocieri de pace, dar a reiterat că acestea trebuie să se desfășoare în conformitate cu condițiile impuse de Moscova. Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul țării între forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia. De atunci, Kremlinul susține că „operațiunea militară specială” va continua până la atingerea obiectivelor stabilite. O întâlnire tensionată în Alaska, urmată de incertitudine diplomatică Trump și Putin au avut o întâlnire pe 15 august, la o bază aeriană din orașul Anchorage, Alaska, fost punct strategic în timpul Războiului Rece. Scopul declarat al întrevederii a fost identificarea unor soluții pentru încetarea războiului din Ucraina, însă surse americane și ruse au relatat că discuțiile au fost marcate de divergențe semnificative între cei doi lideri. Contacte diplomatice, dar fără perspective clare Potrivit Moscovei și Washingtonului, Lavrov și Rubio au discutat luni la telefon despre „următorii pași”, însă niciuna dintre părți nu a confirmat stabilirea unei date pentru o nouă întâlnire directă. În acest moment, Kremlinul menține o atitudine rezervată, insistând că orice eventual summit „va necesita timp și o pregătire atentă”, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și Statele Unite.

Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nimeni nu știe nimic despre garanțiile de securitate promise de SUA Ucrainei

Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare. Până acum, „garanțiile de securitate” promise Ucrainei rămân mai degrabă un concept vag decât un plan concret. Trump și Putin ar fi discutat despre o formulă „asemănătoare Articolului 5”.  Zelenski cere garanții aplicabile și clare. Europenii cer transparență și participare deplină a Kievului. Dar nu se știe ce înseamnă în practică aceste garanții. Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare Cel care a încercat să aducă lumină asupra „garanțiilor” a fost Steve Witkoff, apropiat al lui Trump și emisariul său în discuțiile cu Moscova. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Într-un interviu la CNN, acesta a vorbit despre un aranjament „de tip Articolul 5”, sugerând o formulă asemănătoare clauzei de apărare colectivă din NATO, dar fără să precizeze detaliile concrete. Politico a notat că termenul a fost repetat de Witkoff, dar imediat nuanțat, ceea ce a lăsat impresia că avem de-a face mai degrabă cu un mesaj politic decât cu un mecanism juridic solid. Ce spune Donald Trump Înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu Volodimir Zelenski și lideri europeni, Donald Trump a lansat un mesaj surprinzător pe rețeaua sa Truth Social: „Președintele ucrainean poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat, dacă vrea”, excluzând însă orice discuție despre recuperarea Crimeei sau despre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. Declarațiile au accentuat impresia că Washingtonul presează Kievul să accepte concesii teritoriale în schimbul unor garanții de securitate încă neclare. Reacția Kievului: sprijin, dar și prudență Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu prudență ideea garanțiilor. El a cerut ca acestea să fie „practice”, să includă protecție pe uscat, în aer și pe mare și, mai ales, să nu fie negociate peste capul Ucrainei. În interviuri recente, Zelenski a insistat că orice acord trebuie să implice direct Kievul și a amintit că formatul trilateral – SUA, Rusia și Ucraina – este singurul acceptabil. Europenii cer claritate și unitate Liderii europeni, de la Emmanuel Macron și Friedrich Merz, la Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen, au venit la Washington pentru a sprijini Kievul, dar și pentru a solicita explicații clare din partea Washingtonului. Euronews a subliniat că europenii susțin ideea unor garanții de securitate, dar doar în condițiile respectării integrității teritoriale a Ucrainei și cu participarea deplină a Kievului la decizii. The Times a notat că statele europene privesc cu scepticism formula „tip NATO”, mai ales că Trump a exclus în mod explicit angajarea de trupe americane. Monedă de negociere Deocamdată nimeni pare că nu știe ce înseamnă în practică garanțiile de securitate pentru Ucraina. Pot fi angajamente bilaterale SUA–Ucraina. Pot implica un mecanism multilateral cu participarea UE și NATO. Însă, cea mai importantă întrebare este dacă vor fi ele suficiente pentru a convinge Kievul să accepte concesii teritoriale? În lipsa acestor răspunsuri, tema garanțiilor de securitate rămâne mai mult o monedă de negociere decât o certitudine pentru viitorul Ucrainei.

Autostrada A8, speranță prin sprijin militar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A8 poate fi salvată de operațiunile militare. Finanțarea, incertă

Autostrada A8, speranță prin sprijin militar. Autostrada A8, vitală pentru legătura Târgu Mureș – Iași – Ungheni, se află într-un moment decisiv, cu oferte așteptate pe mai multe tronsoane și cu o finanțare încă incertă. Autostrada A8, speranță prin sprijin militar Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a stabilit noi termene pentru deschiderea ofertelor pe sectorul Lețcani – Ungheni, între 15 septembrie și 20 octombrie, iar pentru evaluarea altor tronsoane, la final de septembrie. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Totodată, proiectul este marcat de o nouă contestație pe cel mai mic sector, Golăiești – Vamă, depusă la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). În acest context, argumentul militar ar putea cântări decisiv în salvarea finanțării autostrăzii A8, menită să lege Moldova de rețeaua europeană de transport. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia nu confirmă participarea la negocieri (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin nu confirmă participarea la negocierile din Turcia cerute chiar de el și acceptate de Zelenski

Rusia nu confirmă participarea la negocieri. Kremlinul a calificat drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina și aliații săi europeni, care i-au cerut Moscovei să accepte, începând cu 12 mai, un armistițiu de 30 de zile. La negocierile din Turcia cerute de Putin și acceptate de Zelenski, liderul de la Kremlin nu și-a anunțat prezența. Rusia a respins ultimatumul privind armistițiu Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia este deschisă soluționării conflictului, dar doar printr-un dialog serios care să vizeze cauzele profunde ale războiului. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam „Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil. Nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”, a subliniat acesta într-o conferință de presă. Liderii europeni au transmis un mesaj ferm de la Kiev În cadrul unui summit organizat sâmbătă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni – inclusiv Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz – au cerut Rusiei un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, au avertizat că vor urma noi sancțiuni economice și creșterea livrărilor de armament către Ucraina. Rusia nu confirmă participarea la negocieri Ca reacție, Moscova a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, reluând astfel ideea unui acord de pace început, dar nefinalizat, în primăvara lui 2022. Președintele Zelenski a acceptat propunerea și a transmis că îl așteaptă pe Vladimir Putin la Istanbul pentru discuții directe. Totuși, liderul de la Kremlin nu a confirmat prezența la negocierile pe care el însuși le-a propus. Trump cere întâlnirea imediată între Rusia și Ucraina Declarația lui Zelenski vine în contextul în care președintele american Donald Trump a cerut duminică ca Ucraina și Rusia să înceapă imediat negocierile, chiar și în lipsa unui armistițiu prealabil. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că urmează noi discuții cu Zelenski și alți lideri europeni pentru a definitiva pachetul de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul. Încă nu este clar dacă sancțiunile vor fi aplicate împreună cu SUA sau doar cu sprijinul acestora. UE se coordonează cu SUA pentru noile sancțiuni Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a confirmat luni că Uniunea Europeană lucrează în coordonare cu Washingtonul pentru impunerea de noi sancțiuni. „Am colaborat strâns cu SUA în ultimii ani și vom continua acest efort pentru a ne asigura că sancțiunile beneficiază de sprijinul american”, a declarat aceasta. Turcia se oferă ca mediator: apel la încetarea focului Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a îndemnat Rusia și Ucraina să convină asupra unui armistițiu și să se întâlnească la Istanbul. „Sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând și lucrăm în acest sens”, a spus oficialul turc. Moscova insistă pe „cauzele profunde” și pe recunoașterea anexărilor Rusia continuă să susțină că orice soluție de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Rusiei”, inclusiv recunoașterea anexării teritoriilor ocupate, excluderea Ucrainei din NATO și o nouă arhitectură de securitate europeană. Potrivit Moscovei, în 2022 aproape fusese semnat un acord, dar Kievul l-ar fi abandonat la solicitarea Washingtonului, după retragerea trupelor ruse din jurul capitalei ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră