luni 14 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ilegalitate

4 articole
Eveniment

Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a deschis un dosar

Funcționari pensionari angajați ilegal la stat. DNA a descins la Primăria Iași într-un dosar ce vizează angajarea ilegală a unor funcționari pensionați. Funcționari pensionari angajați ilegal la stat Procurorii susțin că 31 de persoane au continuat să primească salarii de la stat, deși ar fi trebuit să iasă la pensie. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Prejudiciul estimat în acest caz se ridică la 8 milioane de lei. La percheziții au participat și jandarmi antitero, semn al gravității suspiciunilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Funcționari pensionari angajați ilegal la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
CCR face inutilă legea declarării averilor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Horia Georgescu, despre motivarea CCR (declarații de avere): Breșă pentru acoperirea ilegalităților

CCR face inutilă legea declarării averilor. Fostul șef al ANI, Horia Georgescu, a analizat public decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la regimul declarațiilor de avere, publicând un mesaj detaliat pe Facebook. CCR face inutilă legea declarării averilor În opinia sa, decizia CCR creează un precedent periculos, marcând o vulnerabilitate serioasă în mecanismul de verificare a integrității persoanelor cu funcții publice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Curtea Constituțională a publicat în această seară motivarea deciziei luate în 29 mai 2025. Câteva observații, referitoare la ce se întâmplă concret. Declarațiile de avere, teoretic, se depun în continuare. Curtea nu a anulat obligația de a le completa, ci a intervenit doar asupra modului în care aceste declarații pot fi folosite și făcute publice. Ce a decis Curtea, de fapt? A spus că publicarea online a declarațiilor de avere și interese trebuie oprită, pentru că, în forma actuală, încalcă dreptul la viață privată. Adresele, numele rudelor, bunurile din localități mici – toate pot duce la identificarea directă a persoanei, iar acest lucru nu mai e acceptabil într-o societate digitală, unde datele personale circulă rapid și riscant. Prin urmare, până când Parlamentul modifică legea (are la dispoziție 45 de zile de la publicare), acele articole se suspendă și vor fi eliminate automat dacă nu sunt corectate la timp.” O breșă periculoasă în aplicarea legii „Problema cea mai mare, însă, este ambiguitatea care rămâne. Legea încă obligă persoanele cu funcții publice să declare veniturile și bunurile soțului sau soției și ale copiilor aflați în întreținere. Însă – și aici e esențial – Curtea spune clar că nu poți fi tras la răspundere dacă nu ai acele informații sau dacă ele sunt greșite. Mai mult, persoanele respective nu sunt obligate să ți le furnizeze. Practic, ești obligat să declari ceva ce poate nu știi, iar dacă greșești, nu pățești nimic. Nici ei, de altfel. Asta face ca norma să rămână formală, dar greu de aplicat în realitate. În practică, vor exista multiple interpretări, iar situația va genera confuzii majore.” Lipsa de răspundere devine normă „Imaginați-vă o situație banală, dar deloc imposibilă: un funcționar public sau demnitar, obligat prin lege să completeze declarația de avere, este căsătorit cu o persoană care refuză să-i comunice ce venituri a avut în anul precedent. Nu invocă vreo clauză de confidențialitate sau vreo justificare contractuală, ci pur și simplu refuză. Motivul real? Veniturile ar putea proveni din activități nedeclarate, din conflicte de interese, incompatibilități sau dintr-o avere nejustificată acumulată în paralel cu funcția publică exercitată de soț sau soție. După decizia Curții Constituționale, funcționarul sau demnitarul poate nota în declarație că „nu cunoaște datele” și nu va putea fi sancționat pentru lipsa acestor informații. Nici ANI nu-l poate amenda, nici procuratura nu-l poate acuza de fals. Mai mult, nici soțul sau soția care ascunde veniturile nu are vreo obligație legală de a le face cunoscute. Rezultatul? Se maschează o lipsă totală de răspundere și se creează o breșă pentru acoperirea ilegalităților.” Discriminare între cetățeni? „Într-un sistem gândit pentru a verifica integritatea persoanelor aflate în funcții publice, această situație este mai mult decât o ambiguitate: este o vulnerabilitate. Funcționarul sau demnitarul rămâne, în aparență, conform cu legea, dar realitatea din spatele declarației devine imposibil de controlat. Este clar că avem nevoie de o modificare legislativă coerentă și de instrumente reale pentru a preveni corupția, nu doar obligații formale fără efect. Mai este o problemă care apare în context. Decizia CCR creează o posibilă discriminare între cetățeni: soții și soțiile funcționarilor publici sunt obligați indirect să-și dezvăluie veniturile prin declarația de avere a partenerului, în timp ce soții și soțiile celor din mediul privat nu au nicio obligație similară. Această diferență de tratament, fără o justificare legală clară, poate fi considerată discriminatorie și contrară art. 16 din Constituție, deschizând calea pentru o nouă excepție de neconstituționalitate.” Un vid legislativ periculos „Așadar, suntem într-o perioadă de tranziție. Declarațiile se completează, dar nu se mai publică online. Sancțiunile pentru lipsa unor date despre veniturile familiei nu mai pot fi aplicate. Parlamentul trebuie să vină rapid cu modificări ca să lămurească situația. Pentru asta este nevoie de voință politică. Până atunci, avem o lege care cere mult, dar nu poate sancționa aproape nimic. PS Prin motivare CCR a încercat să limiteze dezastrul creat , dar a ieșit o improvizație și mai confuză. Atât s-a putut.”

Simion, prelucrarea ilegală a datelor personale (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

George Simion, reclamat pentru prelucrarea ilegală a datelor personale în campania electorală

Simion, prelucrarea ilegală a datelor personale. Biroul Electoral Județean (BEJ) Ilfov a sesizat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Parchetul General, după ce a admis mai multe plângeri privind utilizarea neautorizată a datelor personale în campania electorală a candidatului AUR, George Simion. Simion, prelucrarea ilegală a datelor personale Potrivit BEJ Ilfov, peste 20 de persoane au reclamat că au primit prin poștă scrisori transmise de George Simion în numele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), la adresele lor de domiciliu, fără să-și fi dat acordul pentru prelucrarea datelor personale utilizate. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania În patru dintre cazuri, Biroul Electoral Județean Ilfov a sesizat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru investigarea posibilelor încălcări ale legislației privind protecția datelor personale. „Se sesizează ANSPDCP, AEP și Parchetul General în vederea analizării și luării măsurilor legale ce se impun”, se precizează în deciziile oficiale ale BEJ Ilfov. Prelucrarea datelor personale necesită consimțământ explicit Conform punctului (32) din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), consimțământul pentru prelucrarea datelor personale trebuie să fie exprimat printr-o acțiune clară, specifică și informată, fie în scris, fie în format electronic. BEJ Ilfov subliniază că lipsa consimțământului valid reprezintă o încălcare gravă a normelor europene privind protecția datelor.

Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea Foto: Facebook Happy Kids/Bihoreanul
Eveniment

Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea

O grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: ea nu putea fi verificată fiindcă nu exista, arată Bihoreanul. La această grădiniță, un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Minorul, de doar un an și cinci luni, s-a înecat cu o bucată de măr și, până a ajuns la spital, unde medicii i-au deblocat căile respiratorii, creierul său a rămas fără oxigen. După câteva zile, copilul a decedat. Dacă personalul grădiniței știa să execute manevra Heimlich, copilul putea fi salvat, probabil. Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea „După consumarea tragediei, poliţişti şi reprezentanţii mai multor instituţii de control au descins în cartierul Europa, dar au găsit «grădiniţa» închisă (...) Grădiniţa clandestină funcţiona, potrivit postărilor proprii, de cel puţin trei ani, fără ca instituţiile de control ale statului să poată da vreo explicaţie pentru acest lucru, în condiţiile în care «exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale» constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă”, scrie Bihoreanul. „La acea adresă este înregistrată o casă, nu un loc unde să se desfăşoare vreo activitate economică", mai arată această publicație. Bihoreanul a mai identificat, pe Facebook, trei grădinițe ilegale. La grădinița unde a decedat copilul de 17 luni, Căsuţa Happy Kid, părinţii plăteau pentru un copil lăsat la program prelungit o taxă lunară de 1.780 lei. Banii erau plătiţi cu titlu de donaţii pentru Asociaţia "Căsuţa Happy Kids", iar apoi unei firme înfiinţate în primăvara lui 2023, Pragmatic Emotion & Comunication SRL, pentru "ateliere educaţionale".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră