luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

498 articole
Politică

Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google”: nu se știe cine l-a primit. Guvernul nu dă nici un nume, Google nu consemnează vizita

UPDATE: O postare pe X/ Twitter lămurește cine l-a primit pe Ciolacu, Karan Bhatia, Global Head, Government Affairs & Public Policy at Google. Acesta a postat un scurt text de la discuțiile sale cu delegația română: „Onorați să îl primim pe prim-ministrul României @CiolacuMarcel la Google DC ieri. Suntem mândri să facem parte din economia digitală în creștere a României cu centrul nostru Fitbit din București și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a impulsiona transformarea digitală în întreaga țară”. Postarea sa are opt like-uri. Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google”: nu se știe dacă l-a primit portarul sau altcineva. Guvernul nu dă nici un nume, iar Google nu consemnează vizita. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” În comunicatul de pe site-ul Guvernului, în mod cu totul neobișnuit, nu se precizează cu cine a discutat Marcel Ciolacu și nici unde a avut loc întâlnirea - ea putea avea loc fie la Washington DC, fie la New York. Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google” Mai mult, dacă Ciolacu se laudă pe Facebook că s-a întâlnit „cu conducerea marii companii tehnologice Google”, în comunicatul Guvernului se spune că premierul „a discutat cu reprezentanții Google”. Guvernul României nu consemnează vreun mesaj al „reprezentanților Google”. Marcel Ciolacu a scris, pe Facebook, că: „Reprezentanții Google mi-au spus că România are o resursă umană uriașă în domeniul IT, specialiștii noștri fiind printre cei mai bine cotați pe plan mondial”. Guvernul și premierul Ciolacu au postat și două fotografii, una în care delegația română stă de vorbă cu un grup de cetățeni neidentificați, iar alta în care șeful Executivului dă mâna cu un personaj neidentificat. DeFapt.ro a încercat să-l identifice, dar nu a reușit. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, președintele ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Pe site-ul Google sau pe Twitter-ul companiei nu există nici o informație despre discuțiile cu delegația guvernului României. Nici pe pagina de X/Twitter a lui Sundar Pichai, CEO al companiei Alphabet, care deține Google, și al Google LLC nu se consemnează ceva despre Ciolacu.

Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google”: nu se știe cu cine a discutat delegația guvernamentală
Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

În timp ce predică austeritatea, Guvernul mai înființează sinecuri plătite excepțional: numărul membrilor Comitetului de Finanțări, Garanții și Asigurări Eximbank crește de la 15 la 17

În timp ce predică austeritatea, Guvernul mai înființează două sinecuri plătite execepțional: numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) a Eximbank crește de la 15 la 17. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Cei doi noi membri ai CIFGA vor fi desemnați de ministerul de Finanțe. Nota de fundamentare a hotărârii de guvern adoptate azi lasă goală rubrica privind impactul bugetar. În schimb se afirmă că „modificările aduse conferă întărirea capacității instituționale privind administrarea eficientă și prudentă a datoriei publice, fiind în măsură să crească atât operativitatea în luarea deciziilor cât și gestionarea eficientă și prudentă a riscurilor asociate portofoliului de datorie publică”. Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional În 2022, Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe Adrian Câciu (PSD) să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Însă Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. Din declarațiile de avere se poate constata că Marian Neacșu, specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu nu a precizat ce a prestat pentru această bancă de stat. Probabil că el a făcut parte din Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank. Reprezentantul Finanțelor în CIFGA al Eximbank era controversatul secretar de stat Daniela Pescaru, cea care dorea să desființeze Pilonul II de pensii administrate privat. În 2022, ea a încasast de la CIFGA Eximbank 257.916 lei net.

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale Foto: Inquam/ Ovidiu Matiu
Eveniment

Date oficiale: ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale în primele nouă luni din an. Vor înghiți puțin sub 0,9% din PIB în acest an

Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale, inclusiv cele din sistemul militarizat, în primele nouă luni din an: 10,1 miliarde de lei - peste două miliarde de euro - se arată într-un răspuns oficial al ministerului de Finanțe la interpelarea unui deputat USR, Radu Ciornei. Dacă aceste cheltuieli se mențin constante - deși, de obicei, spre final de an, ele creșteau - înseamnă că bugetul va plăti pentru pensiile aproximativ 13,5 miliarde de lei, adică puțin sub 0,9% din PIB-ul estimat. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Ce sumă uriașă a cheltuit Guvernul cu plata pensiilor speciale „Din datele disponibile la nivelul Ministerului Finanțelor, precizăm că la nivelul ordonatorilor principali de credite care aigură plata pensiilor de serviciu/pensii militare de stat care fac obiectul proiectului de lege menționat, în primele nouă luni ale anului 2023 au fost efectuate cheltuieli cu asistență socială în sumă de 10,1 miliarde de lei”, arată Finanțele, sub semnătura secretarului general adjunct Petronel Munteanu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina: Vestul, concentrat pe conflictul din Israel, ofensiva Kievului – blocată, economia Rusiei crește peste cea a Marii Britanii Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, afirma, la 25 ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară în Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu.

Turnător la Securitate, angajat la Guvern (sursa: ziaruldevrancea.ro)
Politică

Turnător la Securitate, angajat la Guvern. Fost parlamentar PSD, are pensie de 200.000 de lei, cinci imobile, milioane în conturi

Turnător la Securitate, angajat la Guvern. Nicolae Ciprian Nica, cu nume de cod "Bratosin", a fost angajat la Secretariatul General al Guvernului (SGG) drept "expert în evaluarea actelor normative". Turnător la Securitate, angajat la Guvern Nica este fost vicepreşedinte al Comisiei juridice ex-deputat PSD până în 2016. Angajarea sa la SGG a fost dezvăluită de Presshub. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți. Diferența imensă față de pensia oferită de stat "Bratosin" și-a turnat colegii de liceu, potrivit deciziei de instanță care definitivează statutul de colaborator al Securității. Nica nu va fi concediat de la Guvern, deși a colaborat cu Securitatea, întrucât nu are statut de funcionar public, potrivit SGG, citat de G4Media. "Bratosin" este unul dintre artizanii modificărilor toxice ale Codului penal din 2015, prieten vechi cu Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae. Printr-o decizie din octombrie 2022, Nicolae Ciprian Nica era numit membru în cadrul Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, pentru un mandat de patru ani. Numirea s-a făcut în urma unei note a SGG care susținea că avea nevoie de "expertul" în legislație Nica, decizia fiind semnată de Marian Neacșu, fost secretar general al Guvernului. Exemple de turnătorii ale lui Nica, aici. Sentinta-civila-colaborator-Securitate-Nicolae-Ciprian-NicaDescarcă Nica nu va fi concediat de la Guvern, deși a colaborat cu Securitatea, întrucât nu are statut de funcionar public, potrivit SGG, citat de G4Media. "Bratosin" este unul dintre artizanii modificărilor toxice ale Codului penal din 2015, prieten vechi cu Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae. Printr-o decizie din octombrie 2022, Nicolae Ciprian Nica era numit membru în cadrul Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, pentru un mandat de patru ani. Averea lui Nica este impresionantă. Declaratie-avere-2023-Nicolae-Ciprian-NicaDescarcă

Ciolacu s-a predat după nici trei săptămâni de proteste Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu s-a predat după nici trei săptămâni de proteste: în prima şedinţă de Guvern va revizui propunerile legate de cash

Premierul PSD Marcel Ciolacu s-a predat după nici trei săptămâni de proteste: în prima şedinţă de Guvern va revizui propunerile legate de cash, a anunțat el, pe Facebook. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime PNL s-a disociat, în ultimele zile, de măsurile luate de Guvern în ceea ce privește plățile în numerar. Ciolacu s-a predat după nici trei săptămâni de proteste „Am spus că voi fi mereu alături de micii întreprinzători şi de oamenii simpli, fără excepţie. În ultimele zile am avut mai multe discuţii cu aceştia, cât şi cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii sistemului bancar. Şi mi-au spus anumite lucruri de bun simţ legate de măsurile venite de la ANAF şi Ministerul Finanţelor legate de cash. Aceşti oameni nu sunt evazionişti, ci sunt cei pe umerii cărora se sprijină această ţară! Prin urmare, în prima şedinţă de Guvern voi revizui propunerile venite de la ANAF şi Ministerul Finanţelor, pentru că datoria mea este să intervin atunci când lucrurile o iau într-o direcţie greşită. Vocea oamenilor, a gospodarilor din mediul rural, a tuturor românilor este auzită de Guvern", a scris Ciolacu pe Facebook. El a adăugat că toate limitele actuale de cash vor fi menţinute, atât la persoanele fizice, cât şi la cele juridice, cu două excepţii: plafonul de casă va fi de 50.000 de lei, iar avansul spre decontare 1.000 de lei/zi. Citește și: George Simion, oficial de partea corupților: „Doamna Kovesi, ce facem? V-ați bătut joc de mulți români”. Liderul AUR reia tezele lui Dragnea: sunt atacați antreprenorii români "Am însă un mesaj pentru evazioniştii care au profitat de această discuţie din spaţiul public: voi veni peste voi! Voi veni şi vă voi scoate din vămi, vă voi scoate din birourile instituţiilor statului, vă voi scoate de peste tot! Aşa cum am început războiul cu cei care distrug vieţile oamenilor cu păcănelele, nici voi nu veţi scăpa", a încheiat premierul.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Guvernul s-a predat în fața magistraților Foto: ICCJ
Justiție

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”. Pensia nu va putea depăși venitul net din ultima lună

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Guvernul s-a predat în fața magistraților Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială - o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei. În cazul personalului auxiliar din instanțele judecătorești, procentul pensiei speciale crește de la 65% la 80% din media salriilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni. Pe de altă parte, Guvernul crește ușor, la 20%, impozitul aplicat sumelor din pensie care depășesc salariul mediu brut. Inițial, era prevăzut doar un impozit de 15% pe sumele care depășeau salariul mediu net. În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Impozit progresiv pe pensiile magistraților Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat Proiectul se află, azi, în dezbaterea Senatului. Nici acum nu există un studiu al impactului modificărilor la legislația pensiilor speciale.

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade Foto: Facebook
Eveniment

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade. Acum zece ani, doar 36% susțineau această măsură

Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari: 55,3% cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, arată un sondaj INSCOP efectuat la cererea site-ul de știri news.ro. Doar 44,7% consideră că guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%. Tot mai mulți români vor ca statul să le dea salarii mari Acum zece ani, în 2013, un sondaj INSCOP arăta că 36% dintre cei chestionați considerau că Executivul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, iar majoritatea, de 64%, se opunea unei astfel de măsuri. Grafică: INSCOP/ News.ro „Analiza socio-demografică indică faptul că femeile, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat sunt de părere că «Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade» într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Consideră că «guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade» mai ales: bărbaţii, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, cei cu un venit mai ridicat”, explică news.ro. Grafica: INSCOP „Statul are datoria să ajute” Comparativ cu situaţia de acum 10 ani, a crescut numărul celor care cred că statul are datoria să îi ajute indiferent de situaţie, de la 42% la 50%, scăzând toată numărul celor care cred că statul trebuie să ajute doar când au nevoie, de la 58% la 50%. Conform analizei socio-demografice, sunt de părere că ”statul are datoria să îi ajute în orice situaţie” mai ales: tinerii, persoanele cu un nivel de educaţie redus, cei inactivi potenţial activi, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urban. Persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie că ”statul nu trebuie să ajute decât atunci când au nevoie”. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine Numărul românilor care preferă un loc de muncă bine plătit dar instabil a scăzut uşor în septembrie 2023 comparativ cu februarie 2013, de la 52% şa 51,8%., crescând numărul celor care preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit, 48% - 48,2%.

Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale plătite de ministerul de Interne Foto: Facebook
Eveniment

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne

Pe șest, în timp ce se preface că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate „Am depus astăzi, la Camera Deputaților, amendamentele prin care dorim să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale. Aceste modificări au ca scop eliminarea unor abuzuri și inechități care au durat prea multă vreme. Mi-am asumat public acest rol și sunt decis să merg până la capăt", anunța Marcel Ciolacu, la 29 mai 2023, pe Facebook. Guvernul a majorat sumele alocate pensiilor speciale Prin HG 869/2023, „se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2023 cu suma de 500.000 mii lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, la capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială», titlul 57 «Asistență socială», din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor drepturi de natură socială”. Prin „plata unor drepturi de natură socială”, Guvernul se referă la pensiile speciale plătite de ministerul de Interne. Și nota de fundamentare evită să precizeze că se plătesc, astfel, pensiile speciale. „Având în vedere evoluția execuției bugetare pe anul 2023, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se constată necesitatea asigurării fondurilor pentru achitarea unor obligații de plată a căror amânare ar conduce la afectarea drepturilor pentru anumite categorii de beneficiari. Printre acestea se regăsesc drepturile sociale finanțate de la Capitolul 68.01 «Asigurări și asistență socială» – Titlul 57 «Asistență socială», plătite de către unitățile Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în Nota de fundamentare. Hotărârea de guvern apare în Monitorul Oficial sub semnătura lui Bogdan Desprescu, secretar de stat, nu a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit bugetului pe 2023, Internele au puțin sub 5,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale din acest minister - sumă care figurează la capitolul „Asistență socială”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, declara, în ianuarie 2023, Eugen Rădulescu, la acel moment director la Direcţia stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele: „Nu e bine. Statul poate să taie din alte locuri”. Primarul Capitalei spune că a concediat circa 4.000 de angajați până acum

Edilul-șef al Bucureștiului, Nicușor Dan, critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele și impozitele: „Nu e bine că se măresc taxele. Eu cred că statul poate să taie din alte locuri și chiar de la investiții publice, poate chiar să amâne niște investiții publice care în mod clar sunt necesare decât să împovăreze și mai mult mediul de afaceri. Asta este opinia mea ca om de dreapta”. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Nicușor Dan critică decizia guvernului Ciolacu de a majora taxele El a făcut această afirmație duminică, la emisiunea „În Fața Ta”, de la Digi 24. În emisiune, el a arătat că, în mandatul său, numărul angajaților Primăriei Municipiului București s-a redus cu circa 4.000, iar 15 companii municipale au fost desființate. De exemplu, la Societatea de Transport București (STB), numărul angajaților a scăzut de la „peste 11.000” la „sub 10.000”. Potrivit lui Nicușor Dan, alte șapte instituții din subordinea PMB urmează să fie desființate. În august 2023, edilul-șef al Capitalei spunea cum vede viitorul companiilor din subordine: „În momentul de faţă sunt zece şi din astea zece probabil că o să rămână vreo şase. Adică nu se pune problema să desfiinţezi STB, Termoenergetica, Trustul de Clădiri cu care faci nişte lucrări. Energetica, tot aşa, face lucrări. Compania de Parcări.. mai e o discuţie. Numai că au fost aşa de multe lucruri de făcut, încât cele care erau cât de cât echilibrate, am păstrat funcţionarea serviciului". Pe de altă parte, el a spus că până în prezent au plecat "cam 80%" dintre angajaţii pe care în timpul campaniei electorale i-a acuzat că fac parte din "caracatiţa" care conducea Primăria Capitalei, în timpul fostei administraţii. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro "Ştiţi că am venit în campanie cu o caracatiţă. Cam 80% au plecat din oameni", a spus Nicuşor Dan, în august 2023.

Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult, promite Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”

„Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult”, a declarat, azi, premierul PSD Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu reprezentanții cultelor religioase din România. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar El a mai spus că nu îi este „străină” problema salarizării personalului neclerical și că analizează „această solicitare”. Guvernul va continua să sprijine construirea lăcașurilor de cult „Vă asigur că nu îmi este străină situația privind salarizarea personalului neclerical, precum și solicitările de majorare la nivelul salariului minim pe economie. Vă asigur că, împreună cu colegii din Guvern, cu domnul președinte Nicolae Ciucă, analizăm această solicitare îndreptățită. Închei, asigurându-vă de faptul că Guvernul pe care îl conduc va continua să sprijine construirea și renovarea lăcașurilor de cult, precum și activitățile educative și proiectele culturale ale tuturor cultelor din România”, a afirmat premierul. În discursul său, Ciolacu a invocat și scandalul „azilurilor groazei”. „Aici aş vrea să vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră prompt, venit în urma apelului făcut în urmă cu câteva luni, atunci când ne confruntam cu ororile din Azilele Groazei. Şi pentru viitor, vă spun sincer că îmi doresc ca, împreună, să identificăm soluţii pentru a valorifica potenţialul pe care cultele religioase îl au din acest punct de vedere. Deţineţi capacităţi absolut necesare”, a afirmat el. În iulie, premierul PSD Marcel Ciolacu a participat la ziua patriarhului Daniel, care împlinise 72 de ani. La eveniment au participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, Mihai Busuioc (PSD), președintele Curții de Conturi, Dorin Recean – premierul Republicii Moldova sau Alin Simonis (PSD) – președintele Camerei Deputaților. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli Nici un lider liberal nu pare să fi participat la acea reuniune.

Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim: Boloș - 83 de lei, purtătorul de cuvânt al Executivului - 181 de lei. Tot azi, Executivul era să scadă, din greșeală, salariul minim din construcții

Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim: ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că se va majora cu 83 de lei, în timp ce purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a spus că ar fi vorba de o creștere de 181 de lei. Tot azi, Guvernul a oprit în ultima clipă o ordonanță de urgență prin care salariul minim din construcții și agricultură ar fi scăzut, în loc să crească. Guvernul nu știe cu cât a crescut salariul minim „Net, creșterea salariului minim pe economie este de 83 de lei, măsură cuprinsă în programul de guvernare al Coaliției. Este o măsură agreată deci cu siguranță se va pune în aplicare, conform termenului care va fi stabilit în Coaliție”, a afirmat Marcel Boloș, miercuri, la Digi 24. Ce a spus, azi, purtătorul de cuvânt al Executivului, potrivit transcrierii de pe site-ul www.gov.ro: „Reporter: Bună ziua. Vă rog să ne spuneţi ce s-a întâmplat cu salariul minim, care este majorarea netă care se va aplica? Mihai Constantin: Salariul minim a crescut cu 10%, salariul minim brut aflat, garantat în plată, și calculele Ministerului Muncii arată că net asta înseamnă o plată de salariu minim net 2.079 lei, o creștere cu 181 de lei față de prezent. Reporter: Cum s-a ajuns la această majorare, pentru că ministrul finanțelor calculase o majorare de 83 lei? Mihai Constantin: Sunt datele actuale care vin de la Ministerul Muncii, inițiatorul acestui proiect de act normativ. Reporter: Şi ministrul finanțelor, când a vorbit, a anunțat niște cifre greșite? Ce s-a întâmplat? Mihai Constantin: Ministrul finanțelor va da replică dacă îi adresaţi direct întrebarea. Reporter: Cum s-a ajuns la această majorare de 181 lei? Se păstrează facilitățile pentru 200 lei din salariu? Mihai Constantin: Toate aceste detalii sunt în hotărârea de guvern care a trecut prin decizia executivului și vă va fi pusă la dispoziție. Reporter: Şi după ce vor fi eliminate aceste facilități, care va fi majorarea netă pe care o vor...? Mihai Constantin: Toate aceste precizări de detaliu, pe care nu sunt pregătit să le adresez acum, vor fi lămurite când primiți actul aprobat în ședința Executivului de astăzi. Mulțumesc”. Tot azi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul retrage proiectul de ordonanță privind majorarea salariului minim în construcții, pentru unele salarii ar fi scăzut după introducerea contribuțiilor la sănătate.

Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor Foto: Facebook
Politică

Vești bune pentru plătitorii de taxe și impozite: Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor

Vești bune pentru plătitorii de taxe și impozite: Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor și ar putea lua această măsură la rectificarea bugetară din noiembrie. Citește și: GALERIE FOTO Cine este deputatul Popica, care a plâns după Buzatu: beizadea celebră pentru viața de lux, condamnat penal. Lovitura vieții: căsătoria cu fata „regelui asfaltului” Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, când vor primi poliţiştii majorările salariale promise din vara acestui an, respectiv actualizarea grilei de salarizare după Legea 153. În iunie, Guvernul, pe fondul protestelor din Educație, a promis că va crește salariile polițiștilor, militarilor și angajaților din Sănătate la nivelul maxim pentru 2022. Guvernul vrea să crească salariile polițiștilor "Evident, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi la nivelul Executivului situaţia este cunoscută şi ce vă pot spune în clipa aceasta este că Ministerul Afacerilor Interne a sesizat Ministerul de Finanţe faţă de această întârziere de plată şi prima şansă de corectare probabilă a acestei întârzieri este la rectificarea bugetară de anul acesta", a afirmat Constantin. Întrebat dacă până la finalul anului poliţiştii ar trebui să aibă parte de majorări salariale, el a răspuns: "E scenariul care să ia în calcul în clipa asta". Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Acum circa zece zile, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, spunea: „E nevoie, în primul rând, de mai mulți oameni. Avem 40.000 de posturi lipsă. 40.000! Am deficit de personal de aproape 30%, egal așa pe toate armele. Polițistul care termină Academia și intră în bătălia asta în care îi cerem noi să lupte, îi plătim 2000 și ceva de lei pe lună. Vi se pare normal? Mie nu (...) E un fenomen critic, trebuie să ne adresăm prioritar. Vrem să îl declarăm război. Vrem să câștigăm? Trebuie să alocăm resurse”.

Figuri triste, zâmbete crispate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

GALERIE FOTO Figuri triste, zâmbete crispate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu de majorare a fiscalității. Nici ministrul de Finanțe, nici premierul n-au venit la conferința de presă

Figuri triste, zâmbete crispate și forțate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu de majorare a fiscalității, arată imaginile agenției Inquam Photos. Spre deosebire de alte ocazii, pe pagina de Facebook și de internet a Guvernului României nu apare obișnuita galerie foto publicată, de obicei, după astfel de evenimente. Marcel Boloș Foto: Inquam / George Călin Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Figuri triste, zâmbete crispate, la adoptarea, în Guvern, pachetului Ciolacu Nici ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, nici premierul Marcel Ciolacu, n-au venit la conferința de presă de după ședința de guvern. De obicei, miniștrii responsabili de principalele acte legislative promovate de Executiv își susțin proiectele în fața ziariștilor, în briefingul de după reuniunea cabinetului. Azi, după adoptarea așa-numitului proiect de lege privind „oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii și asigurarea echității fiscale în România”, doar purtătorul de cuvânt, Mihai Constantin, a vorbit cu presa. Însă nici acesta nu a răspuns la întrebări. Premierul Ciolacu a susținut obișnuitul monolog la deschiderea ședinței de guvern. Cătălin Predoiu Inquam Photos / George Călin Ciolacu se răfuiește cu guvernarea Boc „Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei”, a spus Ciolacu, la începutul ședinței de guvern. Raluca Turcan Foto Inquam/ George Călin Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Azi, Consiliul Economic și Social a avizat negativ proiectul pe care Guvernul își va asuma răspunderea, iar ministerul Justiției a formulat un aviz cu nenumărate observații, inclusiv avertismentul că proiectul este neconstituțional. Ședința de guvern la Palatul Victoria din București, 25 septembrie 2023. Inquam Photos / George Călin Ședința de guvern la Palatul Victoria din București, 25 septembrie 2023. Inquam Photos / George Călin

Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul Foto: Facebook
Politică

George Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. AUR, de acord cu unele din măsuri

Președintele AUR, George Simion, este singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. Singura reacție pe care a avut-o Simion după ce Guvernul a pus, azi, în dezbatere proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost să-l invite pe premier la discuții cu grupul parlamentar AUR. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat Guvernul „Îl chem joi pe Marcel Ciolacu să-şi prezinte măsurile fiscale în faţa parlamentarilor AUR. Şi a agricultorilor, constructorilor şi micilor întreprinzători”, a scris George Simion, marţi pe Facebook. În august, AUR l-a mai invitat pe Ciolacu să discute despre măsurile fiscale. „Noi am depus o propunere în acest sens în mod scris chiar astăzi şi aşteptăm să fim invitaţi la o discuţie să găsim cele mai bune soluţii pentru România, pentru că Guvernul Ciolacu nu guvernează pentru PSD, nu guvernează pentru clienţii lui politici, nu guvernează pentru multinaţionale, guvernează pentru România şi pentru români sau cel puţin asta ar trebui să facă”, afirma, la 8 august, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Claudiu Târziu. În urmă cu o lună, la 23 august, AUR susținea că va depune o moțiune de cenzură, dacă Guvernul își asumă răspunderea pe majorarea fiscalității, dar acum Simion nu a mai amintit de acea amenințare. De altfel, AUR a spus deja că susține unele măsuri de majorare a fiscalității. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Impozitarea multinaționalelor trebuia făcută de mult timp de către Marcel Ciolacu, care a promis asta. Impozitarea cu 1% a multinaționalelor. Vrem șanse egale pentru antreprenorii români! Avem lista – sunt cei care ne taie pădurile, companiile austriece, cei care ne fac drumurile, companii de asigurări, companiile de telefonie! Multe dintre hypermarketuri. Peste 150 de companii”, afirma George Simion, la 12 august.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră