sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

134 articole
Eveniment

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat marţi că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual. "Este un moment istoric pentru industria energetică din România: începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice, într-un moment de cotitură şi în contextul în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României", a spus premierul. România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice Nicolae Ciucă a menţionat că proiectul dovedeşte "capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina". El a adăugat totodată că proiectul este "un adevărat deschizător de drumuri" pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Începerea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde prin utilizarea infrastructurii deja existente se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero până în anul 2050 şi viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susţinerea investiţiilor în energie, abordarea pro-business şi stabilitatea vor poziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune", a spus premierul. El a declarat că România acţionează pe mai multe planuri. Astfel, a invocat noua lege offshore, proiectele majore de investiţii derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiţii al Iniţiativei Celor Trei Mări sau preluarea de către Romgaz a participaţiei în perimetrul Neptun Deep. Totodată, premierul a precizat că Guvernul susţine proiectele Nuclearelectrica şi a făcut referire la anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, privind alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Finanțare americană în România "La nivel guvernamental, susţinem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de România de la preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanţarea etapei preliminare a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este o etapă esenţială pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung ţării noastre energie curată, ieftină şi stabilă", a spus el. Nicolae Ciucă a mai precizat că România şi-a asumat tranziţia către energia regenerabilă şi îndeplinirea ţintelor de decarbonizare. Guvernul alocă fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă "Am alocat fonduri pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfăşoară dinamic. Săptămâna trecută a fost încheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană şi solară", a arătat Nicolae Ciucă. Tot în cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Aceste investiţii se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. "O altă schemă de finanţare care va spori siguranţa energetică a ţării şi va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă şi modernizarea reţelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investiţiilor finanţate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanţare din partea statului român. Primele proiecte finanţate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia şi Transelectrica", a mai spus premierul. El a subliniat că Guvernul este "puternic angajat" în atingerea obiectivului de a transforma România "din ţară dependentă de gazul rusesc, în stat capabil să asigure stabilitatea energetică în regiune". "Cetăţenii şi mediul economic aşteaptă de la noi energie electrică şi gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate şi să nu-şi facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cât mai mulţi români să aibă acces la energie. Sunt aşteptări fireşti, iar soluţiile noastre şi proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective", a declarat premierul. Nicolae Ciucă a participat, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil & Gas.

România, pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice (sursa: Pixabay)
Germania riscă penuria de gaz, caz în care se va confrunta cu „alegeri foarte dificile”, anunță ministrul economiei Foto: Kremlin.ru
Internațional

Germania riscă penuria de gaz

Germania riscă penuria de gaz, caz în care se va confrunta cu „alegeri foarte dificile” pentru familii și firme, anunță ministrul economiei, Robert Habeck. „Ar trebui închise anumite sectoare industriale (...) Toate procesele economiei de piaţă ar fi atunci suspendate. Pentru anumite sectoare ar fi catastrofal. Nu vorbim despre două zile sau două săptămâni, ci de o lungă perioadă. Vorbim aici despre persoane care ar fi în şomaj, de regiuni care ar pierde complexuri industriale întregi”, a explicat Habeck într-un interviu pentru săptămânalul Der Spiegel. Germania riscă penuria de gaz Riscul unei penurii de gaz în această iarnă se profilează de când gigantul rus Gazprom a redus drastic livrările prin gazoductul Nord Stream de care Germania este în mod special dependentă.Berlinul se teme ca Rusia să nu întrerupă complet această rută de aprovizionare. „Suntem deja într-o situaţie în Germania nu s-a mai aflat niciodată. Pur şi simplu, dacă livrările de gaz rusesc vor rămâne la fel de slabe cum sunt acum, ne îndreptăm spre penuria de gaz”, a prevenit ministrul Habeck, care este şi vicecancelar din partea Verzilor. „Oricum, va fi doar în această iarnă”, a adăugat el în interviu. Germania încearcă să compenseze această scădere prin achiziţii de la alţi producători şi dezvoltarea accelerată de infrastructuri pentru importul de gaz natural lichefiat. De asemenea, va creşte temporar utilizarea cărbunelui, iar guvernul a îndemnat cele 41 milioane de gospodării să economisească energie. Dacă toate acestea nu vor fi suficiente, „va trebui să facem alegeri de societate foarte dificile”, a explicat Habeck. În caz de raţionalizare a gazului, reglementările europene dau prioritate gospodăriilor în faţa companiilor, dar 'această reglementare a fost concepută pentru întreruperi de livrări pe termen scurt, nu pe termen lung', a subliniat el. Germania, prima economie europeană, al cărei consum, mai ales industrial, depinde în proporţie de 35% de importul de gaz din Rusia, acuză Moscova că duce o strategie deliberată de reducere a fluxurilor spre Europa pentru a destabiliza piaţa energetică. Livrările prin Nord Stream, în scădere De săptămâna trecută, livrările prin Nord Stream sunt în scădere cu 60%, Gazprom invocând o problemă tehnică. Germania se teme cu atât mai mult de mentenanţa regulată la care trebuie să fie supus Nord Stream începând din 11 iulie, care va opri întreg fluxul timp de zece zile. Conform scenariilor Agenţiei federale a reţelelor, penuria de gaz ar interveni de la mijlocul lui decembrie în caz de încetare totală a livrărilor din Rusia. Kremlinul a afirmat joi că fluxurile vor creşte din nou de îndată ce vor fi livrate turbinele lipsă pentru gazoduct.

Bloomberg: Europa se apropie de momentul în care va raționaliza gazul Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Se apropie momentul va raționaliza gazul

Europa se apropie de momentul în care va raționaliza gazul, scrie agenția de presă Bloomberg. Aceasta amintește că, pe parcursul Războiului Rece, URSS a a fost un furnizor „stabil” de gaze. Dar această situație s-a schimbat săptămâna trecută, apreciază agenția. În consecință, posibilitatea ca gazele să fie raționalizate este o posibilitate „foarte reală”. Se apropie de momentul în care va raționaliza gazul „Întrucât utilitățile europene sunt forțate să folosească rezervele destinate să acopere nevoile pentru iarnă, controlul guvernamental asupra distribuției de gaze ar putea începe în câteva luni. Dacă Rusia își închide complet legătura principală, regiunea ar putea rămâne fără provizii până în ianuarie, potrivit consultantului Wood Mackenzie Ltd”, scrie Bloomberg. Russia slashed gas supplies in apparent retaliation over Europe's support for Kyiv. After its biggest moves yet to use energy as a weapon, gas rationing in the region is now a very real prospect. https://t.co/oq0PYa2IYl— Stars and Stripes (@starsandstripes) June 19, 2022 Alarma a fost declanșată de faptul că Kremlinul a tăiat 60% din gazele furnizate prin Nord Stream, care livrează gaze Germaniei. Au fost afectate și Austria, Franța și Cehia. Agenția îl citează pe Thierry Bros, profesor la Institutul de Studii Politice de la Paris, care consideră că scopul este de a testa unitatea Europei și că se va ajunge la întreruperea completă a robinetului. Italy heading for high alert on gas. Industry is vocal, politics seeks reassuring tones. Ongoing dynamics raise clear prospect of reducing consumption / rationing in autumn. Implications for ecological transition (relevant minister criticized for fossile resistance) + consensus pic.twitter.com/tP1Q9fd56f— francesco strazzari (@franxstrax) June 18, 2022 Bloomberg arată și că în iarnă va crește presiunea asupra livrărilor de gaz lichefiat, mai ales din partea Chinei și pe fondul intrării în reparații a unui terminal de livrări din Texas. Citește și: Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina. Kievul spune că, de fapt, au fost răpiți O iarnă grea, care ar veni devreme, va complica situația, mai arată agenția.

Germania se pregătește să utilizeze mai mult cărbune Foto: ministerul german al Economiei
Eveniment

Germania pregătește utilizeze mai mult cărbune

Germania se pregătește să utilizeze mai mult cărbune și umple depozitele de gaze, în cazul în care Rusia întrerupe complet livrările, arată Reuters. Planul de a folosi mai mult cărbune pentru a obține energie electrică este susținut de Robert Habeck, ministrul german al Economiei, membru al Partidului Verzilor. Germania se pregătește să utilizeze mai mult cărbune "Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie folosit mai puţin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele pe cărbune vor trebui folosite mai mult", a spus ministerul Economiei într-un comunicat. „Este dureros, dar este o necesitate absolută în această situație să se reducă consumul de gaz”, a spus Habeck, membru al unui partid care a făcut eforturi să elimine producția de energie obținută din cărbune. "Unitățile de stocare a gazelor trebuie să fie umplute spre iarnă. Aceasta este prioritatea principală", a mai cerut el. Obiectivul Germaniei este ca aceste depozite să fie pline în proporție de 90%, până în noiembrie, mai arată Reuters. Potrivit datelor de la Gas Infrastructure Europe, nivelurile din depozitele de stocare a gazelor din Germania au ajuns la 57,03% la 17 iunie, în creștere față de 29,69%, la 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina. "Consumul de gaze trebuie să continue să scadă şi mai mult gaz trebuie să aterizeze în depozitele cu riscul de a fi cu adevărat strâns pentru iarnă”, adaugă ministrul Economiei Robert Habeck într-un document obţinut de agenţia de presa germană DPA, citată de news.ro. Guvernul plănuieşte fonduri de miliarde de euro pentru finanţarea acestor măsuri, a aflat DPA din cercurile guvernamentale. Germanii ar putea fi obligați să scadă temperatura în casă, la iarnă Habeck a lucrat şi la măsuri pentru reducerea consumului privat de energie, cum ar fi un plafon pentru încălzirea locuinţei. Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz a declarat vineri într-un interviu acordat DPA că se opune „măsurilor individuale” fără un plan general. Gigantul rus Gazprom a redus considerabil debitul de gaz injectat prin Nord Stream 1, susţinând că a fost nevoit să oprească echipamentele grupului german Siemens prezente pe conductă. Berlinul a denunţat o decizie motivată politic. Citește și: Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina. Kievul spune că, de fapt, au fost răpiți Potrivit DPA, guvernul german intenţionează, de asemenea, să introducă un model de licitaţie pentru gaze în această vară. Scopul va fi de a încuraja consumatorii industriali de gaze să economisească această sursă de energie. În esenţă, ideea va fi ca toţi clienţii industriali care îşi reduc consumul să primească compensaţii financiare şi să pună la dispoziţie pentru stocare gazul economisit.

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport Foto: BSOG
Eveniment

Primele gaze Marea Neagră intrat Sistemul

Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național de Transport. Black Sea Oil & Gas anunță că a început producția de gaze din Marea Neagră, la Proiectul de Dezvoltare a Gazelor Midia (proiectul MGM – n.r.), și primul gaz a fost livrat către Sistemul Național de Transport („NTS”) în această după-amiază (miercuri – n.r.). Proiectul este de așteptat să livreze aproximativ 0,5 miliarde de metri cubi în acest an, cu producția de vârf estimată să fie de aproximativ 1 miliarde de metri cubi pe an în următorii trei ani din cei zece de viață estimate pentru zăcămintele de gaze Ana și Doina. Primele gaze din Marea Neagră au intrat în Sistemul Național „Este prima nouă exploatare de gaze offshore din România în peste 30 de ani și singurul proiect în curs de dezvoltare în prezent. Acesta constă în 5 sonde de producție offshore (1 sondă submarină la câmpul Doina și 4 sonde de platformă la câmpul Ana), o platformă de producție fără echipaj uman amplasată pe câmpul Ana, o conductă de gaze de 126 km care leagă platforma Ana de țărm și de o nouă stație de tratare a gazelor (“GTP”) pe uscat în comuna Corbu, județul Constanța. Gazele prelucrate sunt livrate în SNT la stația de măsurare a gazelor din cadrul GTP”, transmite compania, citată de PSNews. Mark Beacom, directorul general al BSOG, a comentat: „A fost o călătorie lungă și plină de provocări pentru a atinge, în sfârșit, această etapă importantă pentru țară. În România au fost realizate o serie de premiere, toate în timpul unei pandemii globale și, mai recent, al conflictului din Ucraina, care a amenințat să afecteze operațiunile din Marea Neagră. Rezultatul tuturor acestor eforturi este că proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci și calea, și posibil chiar infrastructura, pentru alți dezvoltatori din Marea Neagră, precum și pentru a lansa o serie de inițiative de dezvoltare a energiei verzi, făcând din MGD o infrastructură integrată de tranziție energetică”. BSOG este deţinută de americanii de la Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii, scria, în 2019, Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook

Rusia spune că nu va fi afectată de sancțiunile UE (sursa: Forbes)
Internațional

Rusia spune că nu va fi afectată de sancțiunile UE

Rusia spune că nu va fi afectată de sancțiunile UE. Economia Rusiei nu va avea de suferit de pe urma interdicției parțiale a Uniunii Europene asupra petrolului său, datorită noilor piețe și a creșterii prețurilor la combustibili, a declarat miercuri președintele Consiliului Federației din Rusia, potrivit agenției de știri de stat TASS. "Putem redirecționa cu ușurință acest petrol, pentru care există o cerere uriașă, către alte piețe", a declarat miercuri Valentina Matviyenko reporterilor, după o întâlnire cu președintele mozambican Filipe Nyusi, potrivit TASS. Rusia spune că nu va fi afectată de sancțiunile UE "Piața mondială are doar un anumit volum de producție, un anumit volum de vânzări de petrol. Nimeni nu-l primește de pe Lună". Matviyenko a adăugat că profiturile pe care Rusia le-ar putea pierde în urma opririi furnizării petrolului către Europa vor fi compensate de o creștere a prețului la carburanți, adăugând că "europenii își fac singuri rău". Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Luni, UE a convenit asupra unei interdicții parțiale a importurilor de petrol rusesc și a convenit să interzică 90% din importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului, potrivit CNN. Exporturile de gaze rusești au scăzut cu 27,6% în primele cinci luni din 2022 Între timp, exporturile de gaze rusești au scăzut cu 27,6% în primele cinci luni ale acestui an, potrivit cifrelor furnizate miercuri de Gazprom. Gigantul energetic de stat a declarat că exporturile către țările din afara organizației sale, Comunitatea Statelor Independente, s-au ridicat la 61 de miliarde de metri cubi între ianuarie și mai 2022. Aceasta este cu 23,2 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă din 2021. Gazprom a declarat că a produs un total de 211,4 miliarde de metri cubi de gaze în această perioadă, în scădere cu 4,8% față de 2021. Compania a adăugat că exporturile de gaze către China au crescut datorită unui contract pe termen lung între Gazprom și firma chineză de energie CNPC, dar nu a oferit nicio cifră.

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin Foto: Twitter president of Russia
Eveniment

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin: Rusia câștigă sume uriașe din vânzările de combustibili, arată o analiză Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Rusia vinde petrol și gaze de 800 de milioane de dolari pe zi. În plus, pe fondul diminuării drastice a importurilor, excedentul de cont curent se apropie de 100 de miliarde de dolari, după primele patru luni din 2022. Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin „Rusia este departe de a fi nevătămată de sancțiuni, care au făcut-o un paria în lumea dezvoltată. Corporațiile gigantice au fugit, multe s-au îndepărtat de active de miliarde de dolari, iar economia se îndreaptă către o recesiune profundă. Dar Putin poate ignora acest prejudiciu deocamdată, pentru că cuferele sale sunt pline de veniturile din mărfuri, care au devenit mai profitabile ca niciodată datorită creșterii prețurilor globale determinate parțial de războiul din Ucraina”, scrie Bloomberg. Lesson #3: only an energy embargo really hurts Russia. Two-thirds of the rise in the c/a surplus this year is from energy exports (blue). Only one-third is from import compression. Maritime sanctions will stop tankers shipping oil out of Russia. We just need the political will... pic.twitter.com/AOnX28i8eB— Robin Brooks (@RobinBrooksIIF) May 29, 2022 Rusia va face, în 2022, 285 de miliarde de dolari doar din vânzarea de petrol și gaz, cu 20% mai mult ca anul trecut. Grafic: Bloomberg Cum ajută tergiversările lui Viktor Orban: Rusia câștigă timp Agenția de presă arată că tergiversările din UE în legătură cu un embargou asupra livrărilor rusești de petrol permite Kremlinului să găsească noi piețe pe care să vândă acest produs. Italy has increased Russian crude oil imports in an unintended consequence of EU sanctions against Russia. Banks are reluctant to finance a major Russian-owned refinery in Sicily, preventing it from buying oil from non-Russian sources. https://t.co/XUnHOnU2Ll— The Associated Press (@AP) June 1, 2022 „Numai veniturile din exportul de petrol au crescut cu 50% față de anul anterior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Cei mai mari producători de petrol din Rusia au realizat în primul trimestru cel mai mare profit combinat din aproape un deceniu, estimează SberCIB Investment Research, cu sediul la Moscova. Și exporturile de grâu continuă – la prețuri mai mari – deoarece sancțiunile asupra agriculturii rusești nici măcar nu sunt discutate, deoarece lumea are nevoie de cereale”, mai explică Bloomberg. Sanctions are doing little to stop money from gushing into Russia’s accounts ???️ Russia's oil & gas revenue could be ~$285 billion this year, exceeding 2021 by more than one-fifth?? That's due to a fuel price rally driven in part by the war in Ukrainehttps://t.co/sd5xnt3TbF pic.twitter.com/Li5hOOhnKz— Stephen Stapczynski (@SStapczynski) June 1, 2022 Prăbușirea importurilor și creșterea prețurilor la produsele pe care Rusia la exportă a dus la un excedent de cont curent de 96 de miliarde de dolari, în primele patru luni. Rubla, performanțe istorice În plus, rubla s-a întărit și a devenit moneda cea performantă în acest an. Potrivit unei înregistrări recente a serviciului ucrainean de informații, militarii ruși se plâng de faptul că sunt plătiți în dolari, întrucât dolarul se devalorizează în raport cu rubla. Russia's ruble is the strongest currency in the world this year https://t.co/VvfiFj59VP— Ben Owen ?? (@hrkbenowen) May 31, 2022 Bloomberg precizează că Uniunea Europeană importa circa 40% din necesarul de gaz din Rusia și, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Uniunea poate să se debaraseze, în acest an, de circa jumătate din aceste importuri. Însă China și India au importat, în 2022, din Rusia, cantități mult mai mari de petrol, de oțel și de cărbune cocsificabil. Un grafic al agenției mai arată că Rusia livrează 45% din paladium, la nivel global, și 15,1% din platină. Citește și: Bolojan vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de M44 din Ungaria. Drumul, preluat de la CNAIR de „Alianța vestului” Totuși, Bloomberg consideră că, în timp, sancțiunile vor avea efecte: producția de petrol se va reduce cu 9%, iar cea de gaz cu 5,6% în acest an - potrivit unei estimări a ministerului rus al Economiei.

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat că țara sa va avea un acord pe trei ani cu Rusia în domeniul gazelor naturale, calificând acest acord drept "avantajos" pentru țara sa. Liderul sârb a declarat că va semna un alt acord pe trei ani cu Gazprom, după ce actualul contract de gaze pe 10 ani expiră luni. Serbia va semna un nou acord cu Gazprom Acesta este fără îndoială cel mai ieftin preț din toată Europa. Ceea ce am convenit cu președintele rus este foarte avantajos pentru Serbia, așa că vom semna un alt contract, prima parte, care este un contract pe trei ani", a declarat Vucic. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Duminică, Putin și Vucic au discutat despre livrările de gaze naturale către țara balcanică, potrivit RIA Novosti, agenția de știri de stat rusă, care a citat Kremlinul spunând că Rusia a fost de acord să "continue să furnizeze gaze naturale neîntrerupte Serbiei", potrivit CNN. Serbia nu este membră a Uniunii Europene sau a NATO. Este aproape în întregime dependentă de gazul rusesc, în timp ce armata sa menține legături cu armata rusă. Deși țara a sprijinit două rezoluții ale Națiunilor Unite care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.

Prețul gazelor în scădere (sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul gazelor, în scădere

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă vineri, îndreptându-se spre a treia săptămână de declin consecutiv, în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia, transmite Bloomberg. Prețul gazelor, în scădere La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna iulie afişau vineri dimineaţa o scădere de 3%, până la 87,71 de euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce la contractele cu livrare în luna iunie, care expiră luni, se înregistra un declin de 3,8%, după un recul de 2,4% joi. Traderii se aşteaptă ca livrările de gaze din Rusia să rămână stabile vineri, chiar dacă fluxul prin Ucraina rămâne redus din cauza războiului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. De atunci, temerile privind modul în care companiile din UE pot plăti pentru livrările de gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar s-au atenuat. Companiile din UE au găsit metode de a îndeplini cerinţele Moscovei fără a încălca sancţiunile, potrivit Agerpes. Europa a majorat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a face faţă reducerii livrărilor ruseşti. Pe continent, aprovizionarea cu gaze de la terminalele de import a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

România vrea să accelereze extracția gazelor (sursa: Pixabay)
Internațional

România vrea să accelereze extracția gazelor

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an Foto: Gazprom
Politică

Prețul gazelor importate majorat patru ori

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei Foto: NetZeroWatch
Internațional

Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei

Rusia va tăia, de sâmbătă, gazele furnizate Finlandei, fiindcă refuză să plătească în ruble, a anunțat Gazprom. Finlanda a făcut, acum câteva zile, cerere de primire în NATO. Rusia a oprit și livrările de energie către Finlanda, după ce țara a solicitat primirea în alianța nord-atlantică. Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei Întreruperea furnizării de gaze este programată să aibă loc la ora 04.00 GMT (7.00, ora României), pe 21 mai. Gasum a anunţat că va continua să furnizeze gaze clienţilor finlandezi din alte surse prin conducta Balticconnector care leagă Finlanda de Estonia. De asemenea, compania finlandeză a avertizat miercuri că Rusia ar putea întrerupe fluxurile de gaze din cauza conflictului privind plăţile în ruble. Aceasta este a treia țară astfel sancționată de Gazprom, după Bulgaria și Polonia. Impactul va fi limitat: doar 5% din mixul energetic al țării fiind asigurat de gazele din Rusia, arată Bloomberg. În plus, aceste gaze erau folosite în principal de sectorul industrial, nu pentru încălzirea locuințelor. #Finland: joining #NATO is such a (lack of) gas! Russia's Gazprom has told Finland's supplier Gasum that gas supplies will be cut from tomorrow. The Finns claim they have alternatives, but here was the picture in 2021: not much volume, but a big % of their gas use. pic.twitter.com/pa2iglyJLu— Tony Norfield (@StubbornFacts) May 20, 2022 Pentru iarna care vine, Finlanda va folosi împreună cu Estonia un terminal plutitor de gaze lichefiate. Exporturile de gaze rusești către Finlanda au scăzut din 2018, când transporturile erau de aproximativ 2,6 miliarde de metri cubi. Acestea au scăzut cu 39%, în 2020. Țările europene sunt împărțite în legătură cu solicitarea Moscovei, din martie 2021, ca toate plățile pentru gaze să fie făcute în ruble. Rusia a declarat joi că aproximativ jumătate din clienții străini ai Gazprom au dat curs cererii și au deschis conturi în ruble, fără a nominaliza nicio companie. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

O lecție din America de Sud pentru Germania: Ce a făcut Chile când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte Foto: Kremlin.ru
Eveniment

O lecție din America de Sud

O lecție din America de Sud pentru Europa dependentă de gazul rusesc: ce a făcut Chile, în 2007, când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte. La acel moment, Chile importa 20% din gazul natural din țara vecină. La începutul anilor 2000, Chile pornise tranziția spre o economie verde folosind gaz din Argentina, înlocuind surse mult mai poluante. În acest scop, au fost construite mai multe conducte de gaz, iar centralele care produceau curent electric cu ajutorul acestei combustibil au înflorit. O lecție din America de Sud În paralel, un guvern populist din Argentina a menținut prețul la gaze mult sub inflație, așa că consumul a explodat. În scurt timp, cererea internă a fost mai mare decât capacitatea de producție. În consecință, guvernul de la Buenos Aires a tăiat livrările spre Chile, 90% din fluxul de gaze fiind întrerupt la mijlocul anului 2007 - deși semne ale acestei probleme apăruseră din 2004, arată un articol publicat pe Project Syndicate. „Chile s-a trezit într-o furtună perfectă. O secetă îi lăsase rezervoarele de apă goale, așa că nu se putea folosi de hidroenergie. Petrolul se tranzacționa la aproximativ 140 de dolari pe baril, așa că arderea motorinei și a altor produse petroliere pentru alimentarea fabricilor și încălzirea caselor era neobișnuit de scumpă. Acesta a fost și primul an al crizei financiare globale, ceea ce a însemnat că exporturile chiliane către America de Nord și Europa urmau să fie în curând lovite”, se arată în articolul publicat de acest site. El a fost scris de Andres Velasco, fost ministru de finanțe în Chile. El este acum decan la Școala de Politici Publice din cadrul London School of Economics. Co-autor este Marcelo Tokman, fost ministru al Energiei în Chile. Soluția: terminale de gaze lichefiate, energie solară și eoliană Ei arată reacția guvernului chilian, în 2007: „Am accelerat construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate și am început construirea unei a doua instalații. Capacitatea de stocare nu a putut fi construită peste noapte (prima instalație chiliană nu putea fi finalizată până în 2009). Dar odată ce vaporizatoarele au fost instalate, regazeificarea putea continua în timp ce navele asigurau depozitarea temporară. De asemenea, am accelerat extinderea energiei solare și eoliene. (...) Guvernul a adoptat prima lege din America Latină care reglementează energia regenerabilă și a început să ofere garanții de atenuare a riscurilor noilor furnizori privați, astfel încât proiectele hidro, solare și eoliene mai mici să poată fi puse în funcțiune”. Chile refuză plafonarea prețurilor Cei doi foști demnitari chilieni relatează că au respins tentația populistă de a plafona prețul la energie și explică de ce nu au vrut să recurgă la această măsură. „Încercarea de a reduce consumul menținând în mod artificial prețurile scăzute nu ar fi avut sens. Pentru a compensa impactul prețurilor mai mari la energie asupra bugetelor familiilor, am oferit gospodăriilor sărace transferuri în numerar și subvenții aproximativ egale ca valoare cu cheltuielile lor suplimentare cu energia. Deoarece sectorul public chilian avea o datorie publică foarte scăzută și rezerve masive în dolari, aceste cheltuieli suplimentare nu au implicat nicio dislocare macroeconomică sau financiară”, se arată în articol. În ultima parte a acestui articol, foștii demnitari chilieni arată că Germania se poate desprinde de importurile de gaze din Rusia: „Se poate trăi fără gaze din Rusia, dar nu va fi fără costuri”. „Germania s-ar putea confrunta în mod plauzibil cu costuri similare. Dar acest preț poate merita plătit dacă recompensa este eliberarea Ucrainei de opresiunea rusă și eliberarea Europei de șantajul energetic rus. Există și un alt potențial câștig. Măsurile de urgență din Chile au ajutat la demararea producției solare și eoliene, făcând țara un lider mondial în energia curată, cu 43,5% din puterea sa generată, în 2021, din surse regenerabile. Mai mult, terminalele de gze lichefiată au avut valoare pe termen lung, permițând Chile – o țară care nu produce gaz natural – să exporte gaze în Argentina prin aceleași conducte care au fost folosite cândva pentru a aduce gazul argentinian în Chile”, arată autorii articolului. Citește și: Scene orwelliene în China comunistă: suspecții de coronavirus, fără drept să primească mâncare, spitale închise, filmări cu nașteri pe stradă

Ucraina a blocat gazele rusești - Foto: Rawpixel
Internațional

Ucraina a blocat gazele rusești

Ucraina a blocat gazele rusești. Ucraina a blocat tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând marţi că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite dpa. Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene. Ucraina a blocat gazele rusești Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de "violenţă crescută". Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că "nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută". A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice, potrivit Agerpres. Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică. Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră