duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

113 articole
Eveniment

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin: Rusia câștigă sume uriașe din vânzările de combustibili, arată o analiză Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Rusia vinde petrol și gaze de 800 de milioane de dolari pe zi. În plus, pe fondul diminuării drastice a importurilor, excedentul de cont curent se apropie de 100 de miliarde de dolari, după primele patru luni din 2022. Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin „Rusia este departe de a fi nevătămată de sancțiuni, care au făcut-o un paria în lumea dezvoltată. Corporațiile gigantice au fugit, multe s-au îndepărtat de active de miliarde de dolari, iar economia se îndreaptă către o recesiune profundă. Dar Putin poate ignora acest prejudiciu deocamdată, pentru că cuferele sale sunt pline de veniturile din mărfuri, care au devenit mai profitabile ca niciodată datorită creșterii prețurilor globale determinate parțial de războiul din Ucraina”, scrie Bloomberg. Lesson #3: only an energy embargo really hurts Russia. Two-thirds of the rise in the c/a surplus this year is from energy exports (blue). Only one-third is from import compression. Maritime sanctions will stop tankers shipping oil out of Russia. We just need the political will... pic.twitter.com/AOnX28i8eB— Robin Brooks (@RobinBrooksIIF) May 29, 2022 Rusia va face, în 2022, 285 de miliarde de dolari doar din vânzarea de petrol și gaz, cu 20% mai mult ca anul trecut. Grafic: Bloomberg Cum ajută tergiversările lui Viktor Orban: Rusia câștigă timp Agenția de presă arată că tergiversările din UE în legătură cu un embargou asupra livrărilor rusești de petrol permite Kremlinului să găsească noi piețe pe care să vândă acest produs. Italy has increased Russian crude oil imports in an unintended consequence of EU sanctions against Russia. Banks are reluctant to finance a major Russian-owned refinery in Sicily, preventing it from buying oil from non-Russian sources. https://t.co/XUnHOnU2Ll— The Associated Press (@AP) June 1, 2022 „Numai veniturile din exportul de petrol au crescut cu 50% față de anul anterior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Cei mai mari producători de petrol din Rusia au realizat în primul trimestru cel mai mare profit combinat din aproape un deceniu, estimează SberCIB Investment Research, cu sediul la Moscova. Și exporturile de grâu continuă – la prețuri mai mari – deoarece sancțiunile asupra agriculturii rusești nici măcar nu sunt discutate, deoarece lumea are nevoie de cereale”, mai explică Bloomberg. Sanctions are doing little to stop money from gushing into Russia’s accounts ???️ Russia's oil & gas revenue could be ~$285 billion this year, exceeding 2021 by more than one-fifth?? That's due to a fuel price rally driven in part by the war in Ukrainehttps://t.co/sd5xnt3TbF pic.twitter.com/Li5hOOhnKz— Stephen Stapczynski (@SStapczynski) June 1, 2022 Prăbușirea importurilor și creșterea prețurilor la produsele pe care Rusia la exportă a dus la un excedent de cont curent de 96 de miliarde de dolari, în primele patru luni. Rubla, performanțe istorice În plus, rubla s-a întărit și a devenit moneda cea performantă în acest an. Potrivit unei înregistrări recente a serviciului ucrainean de informații, militarii ruși se plâng de faptul că sunt plătiți în dolari, întrucât dolarul se devalorizează în raport cu rubla. Russia's ruble is the strongest currency in the world this year https://t.co/VvfiFj59VP— Ben Owen ?? (@hrkbenowen) May 31, 2022 Bloomberg precizează că Uniunea Europeană importa circa 40% din necesarul de gaz din Rusia și, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Uniunea poate să se debaraseze, în acest an, de circa jumătate din aceste importuri. Însă China și India au importat, în 2022, din Rusia, cantități mult mai mari de petrol, de oțel și de cărbune cocsificabil. Un grafic al agenției mai arată că Rusia livrează 45% din paladium, la nivel global, și 15,1% din platină. Citește și: Bolojan vrea să lege drumul expres Oradea-Arad de M44 din Ungaria. Drumul, preluat de la CNAIR de „Alianța vestului” Totuși, Bloomberg consideră că, în timp, sancțiunile vor avea efecte: producția de petrol se va reduce cu 9%, iar cea de gaz cu 5,6% în acest an - potrivit unei estimări a ministerului rus al Economiei.

Întreaga omenire finanțează războiul lui Putin Foto: Twitter president of Russia
Serbia va semna un nou acord cu Gazprom (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat că țara sa va avea un acord pe trei ani cu Rusia în domeniul gazelor naturale, calificând acest acord drept "avantajos" pentru țara sa. Liderul sârb a declarat că va semna un alt acord pe trei ani cu Gazprom, după ce actualul contract de gaze pe 10 ani expiră luni. Serbia va semna un nou acord cu Gazprom Acesta este fără îndoială cel mai ieftin preț din toată Europa. Ceea ce am convenit cu președintele rus este foarte avantajos pentru Serbia, așa că vom semna un alt contract, prima parte, care este un contract pe trei ani", a declarat Vucic. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Duminică, Putin și Vucic au discutat despre livrările de gaze naturale către țara balcanică, potrivit RIA Novosti, agenția de știri de stat rusă, care a citat Kremlinul spunând că Rusia a fost de acord să "continue să furnizeze gaze naturale neîntrerupte Serbiei", potrivit CNN. Serbia nu este membră a Uniunii Europene sau a NATO. Este aproape în întregime dependentă de gazul rusesc, în timp ce armata sa menține legături cu armata rusă. Deși țara a sprijinit două rezoluții ale Națiunilor Unite care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.

Prețul gazelor în scădere (sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul gazelor, în scădere

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă vineri, îndreptându-se spre a treia săptămână de declin consecutiv, în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia, transmite Bloomberg. Prețul gazelor, în scădere La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna iulie afişau vineri dimineaţa o scădere de 3%, până la 87,71 de euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce la contractele cu livrare în luna iunie, care expiră luni, se înregistra un declin de 3,8%, după un recul de 2,4% joi. Traderii se aşteaptă ca livrările de gaze din Rusia să rămână stabile vineri, chiar dacă fluxul prin Ucraina rămâne redus din cauza războiului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. De atunci, temerile privind modul în care companiile din UE pot plăti pentru livrările de gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar s-au atenuat. Companiile din UE au găsit metode de a îndeplini cerinţele Moscovei fără a încălca sancţiunile, potrivit Agerpes. Europa a majorat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a face faţă reducerii livrărilor ruseşti. Pe continent, aprovizionarea cu gaze de la terminalele de import a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

România vrea să accelereze extracția gazelor (sursa: Pixabay)
Internațional

România vrea să accelereze extracția gazelor

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an Foto: Gazprom
Politică

Prețul gazelor importate majorat patru ori

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei Foto: NetZeroWatch
Internațional

Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei

Rusia va tăia, de sâmbătă, gazele furnizate Finlandei, fiindcă refuză să plătească în ruble, a anunțat Gazprom. Finlanda a făcut, acum câteva zile, cerere de primire în NATO. Rusia a oprit și livrările de energie către Finlanda, după ce țara a solicitat primirea în alianța nord-atlantică. Rusia va tăia gazele furnizate Finlandei Întreruperea furnizării de gaze este programată să aibă loc la ora 04.00 GMT (7.00, ora României), pe 21 mai. Gasum a anunţat că va continua să furnizeze gaze clienţilor finlandezi din alte surse prin conducta Balticconnector care leagă Finlanda de Estonia. De asemenea, compania finlandeză a avertizat miercuri că Rusia ar putea întrerupe fluxurile de gaze din cauza conflictului privind plăţile în ruble. Aceasta este a treia țară astfel sancționată de Gazprom, după Bulgaria și Polonia. Impactul va fi limitat: doar 5% din mixul energetic al țării fiind asigurat de gazele din Rusia, arată Bloomberg. În plus, aceste gaze erau folosite în principal de sectorul industrial, nu pentru încălzirea locuințelor. #Finland: joining #NATO is such a (lack of) gas! Russia's Gazprom has told Finland's supplier Gasum that gas supplies will be cut from tomorrow. The Finns claim they have alternatives, but here was the picture in 2021: not much volume, but a big % of their gas use. pic.twitter.com/pa2iglyJLu— Tony Norfield (@StubbornFacts) May 20, 2022 Pentru iarna care vine, Finlanda va folosi împreună cu Estonia un terminal plutitor de gaze lichefiate. Exporturile de gaze rusești către Finlanda au scăzut din 2018, când transporturile erau de aproximativ 2,6 miliarde de metri cubi. Acestea au scăzut cu 39%, în 2020. Țările europene sunt împărțite în legătură cu solicitarea Moscovei, din martie 2021, ca toate plățile pentru gaze să fie făcute în ruble. Rusia a declarat joi că aproximativ jumătate din clienții străini ai Gazprom au dat curs cererii și au deschis conturi în ruble, fără a nominaliza nicio companie. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

O lecție din America de Sud pentru Germania: Ce a făcut Chile când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte Foto: Kremlin.ru
Eveniment

O lecție din America de Sud

O lecție din America de Sud pentru Europa dependentă de gazul rusesc: ce a făcut Chile, în 2007, când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte. La acel moment, Chile importa 20% din gazul natural din țara vecină. La începutul anilor 2000, Chile pornise tranziția spre o economie verde folosind gaz din Argentina, înlocuind surse mult mai poluante. În acest scop, au fost construite mai multe conducte de gaz, iar centralele care produceau curent electric cu ajutorul acestei combustibil au înflorit. O lecție din America de Sud În paralel, un guvern populist din Argentina a menținut prețul la gaze mult sub inflație, așa că consumul a explodat. În scurt timp, cererea internă a fost mai mare decât capacitatea de producție. În consecință, guvernul de la Buenos Aires a tăiat livrările spre Chile, 90% din fluxul de gaze fiind întrerupt la mijlocul anului 2007 - deși semne ale acestei probleme apăruseră din 2004, arată un articol publicat pe Project Syndicate. „Chile s-a trezit într-o furtună perfectă. O secetă îi lăsase rezervoarele de apă goale, așa că nu se putea folosi de hidroenergie. Petrolul se tranzacționa la aproximativ 140 de dolari pe baril, așa că arderea motorinei și a altor produse petroliere pentru alimentarea fabricilor și încălzirea caselor era neobișnuit de scumpă. Acesta a fost și primul an al crizei financiare globale, ceea ce a însemnat că exporturile chiliane către America de Nord și Europa urmau să fie în curând lovite”, se arată în articolul publicat de acest site. El a fost scris de Andres Velasco, fost ministru de finanțe în Chile. El este acum decan la Școala de Politici Publice din cadrul London School of Economics. Co-autor este Marcelo Tokman, fost ministru al Energiei în Chile. Soluția: terminale de gaze lichefiate, energie solară și eoliană Ei arată reacția guvernului chilian, în 2007: „Am accelerat construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate și am început construirea unei a doua instalații. Capacitatea de stocare nu a putut fi construită peste noapte (prima instalație chiliană nu putea fi finalizată până în 2009). Dar odată ce vaporizatoarele au fost instalate, regazeificarea putea continua în timp ce navele asigurau depozitarea temporară. De asemenea, am accelerat extinderea energiei solare și eoliene. (...) Guvernul a adoptat prima lege din America Latină care reglementează energia regenerabilă și a început să ofere garanții de atenuare a riscurilor noilor furnizori privați, astfel încât proiectele hidro, solare și eoliene mai mici să poată fi puse în funcțiune”. Chile refuză plafonarea prețurilor Cei doi foști demnitari chilieni relatează că au respins tentația populistă de a plafona prețul la energie și explică de ce nu au vrut să recurgă la această măsură. „Încercarea de a reduce consumul menținând în mod artificial prețurile scăzute nu ar fi avut sens. Pentru a compensa impactul prețurilor mai mari la energie asupra bugetelor familiilor, am oferit gospodăriilor sărace transferuri în numerar și subvenții aproximativ egale ca valoare cu cheltuielile lor suplimentare cu energia. Deoarece sectorul public chilian avea o datorie publică foarte scăzută și rezerve masive în dolari, aceste cheltuieli suplimentare nu au implicat nicio dislocare macroeconomică sau financiară”, se arată în articol. În ultima parte a acestui articol, foștii demnitari chilieni arată că Germania se poate desprinde de importurile de gaze din Rusia: „Se poate trăi fără gaze din Rusia, dar nu va fi fără costuri”. „Germania s-ar putea confrunta în mod plauzibil cu costuri similare. Dar acest preț poate merita plătit dacă recompensa este eliberarea Ucrainei de opresiunea rusă și eliberarea Europei de șantajul energetic rus. Există și un alt potențial câștig. Măsurile de urgență din Chile au ajutat la demararea producției solare și eoliene, făcând țara un lider mondial în energia curată, cu 43,5% din puterea sa generată, în 2021, din surse regenerabile. Mai mult, terminalele de gze lichefiată au avut valoare pe termen lung, permițând Chile – o țară care nu produce gaz natural – să exporte gaze în Argentina prin aceleași conducte care au fost folosite cândva pentru a aduce gazul argentinian în Chile”, arată autorii articolului. Citește și: Scene orwelliene în China comunistă: suspecții de coronavirus, fără drept să primească mâncare, spitale închise, filmări cu nașteri pe stradă

Ucraina a blocat gazele rusești - Foto: Rawpixel
Internațional

Ucraina a blocat gazele rusești

Ucraina a blocat gazele rusești. Ucraina a blocat tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând marţi că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite dpa. Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene. Ucraina a blocat gazele rusești Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de "violenţă crescută". Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că "nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută". A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice, potrivit Agerpres. Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică. Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

Ungaria "dependentă" de Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, "dependentă" de Rusia

Ungaria, "dependentă" de Rusia. Guvernul ungar nu va aproba niciun fel de sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, deoarece acestea ar compromite securitatea energetică a ţării având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc, a declarat marţi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, transmite MTI. Ungaria, "dependentă" de Rusia Cu prilejul unei vizite în Kazahstan, Peter Szijjarto a spus că cele aproximativ 20.000 de tone de petrol rusesc care ajung zilnic în Ungaria prin conducta Druzhba sunt responsabile pentru aproximativ 65% din necesarul de petrol al Ungariei şi nu există rute alternative de aprovizionare care să înlocuiască aceste livrări. "Nu ne interesează ce cred oamenii din Est sau Vest. Aceasta este o problemă reală care ţine de securitatea energetică deoarece în prezent este fizic imposibil ca economia să funcţioneze fără petrol rusesc", a spus Peter Szijjarto, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Szijjarto a adăugat că Ungaria susţine diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Europei şi a făcut progrese în acest sens prin creşterea importurilor de petrol din Kazahstan, care în prezent acoperă 16% din consumul său total. Comisia Europeană ar urma să finalizeze marţi pregătirile pentru cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să includă şi o interdicţie cu privire la achiziţionarea de petrol rusesc, motivul fiind acela că exporturile petroliere reprezintă o sursă importantă de venituri în valută pentru Moscova. Doi oficiali europeni au declarat luni pentru Reuters că executivul comunitar ar putea acorda Ungariei şi Slovaciei o excepţie de la embargoul privind achiziţiile de petrol din Rusia, având în vedere dependenţa crescută a celor două state membre de ţiţeiul rusesc. Noul pachet de sancţiuni urmează să fie prezentat miercuri ambasadorilor statelor membre la Bruxelles.

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale
Internațional

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni în şedinţă de criză, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters. Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele, sursa Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace crăpături în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns. În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble. În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble. După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare. Rusia cere plata gazelor în ruble Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie. Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei. Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE. Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii. Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.

Până la 100 de persoane sunt ucise în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, spune Zelenski Foto: Twitter/VolodimirZelenski
Eveniment

Zelenski oferă energie Moldovei și României

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, oferă energie Moldovei și României, dar cere să fie aprovizionat cu gaz, pentru a reduce depedența de Rusia. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru presa poloneză, publicat pe 29 aprilie, informează focus.ua, citate de newsmaker.md. Zelenski oferă energie Moldovei și României Liderul de la Kiev a remarcat că, în pofida războiului de amploare declanșat de Rusia, Ucraina a reușit să se conecteze la rețeaua energetică europeană. „Am discutat cu Europa, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, toți ne susțin. Noi, desigur, vom ajuta mult alte țări. În ceea ce privește capacitatea de generare a energiei nucleare – avem o capacitate foarte mare. Vom putea vinde energie electrică la prețuri „normale”, nu pentru a profita. Suntem oameni normali, înțelegem ce înseamnă piață”, a spus președintele ucrainean. Vladimir Zelenski a adăugat că Ucraina este bucuroasă să ofere Europei ocazia de a nu mai depinde de Rusia în ceea ce privește livrarea energiei electrice. There is more going on than "NATO" here. Russia is basically a giant gas station as it is the biggest part of their economy. They pay Ukraine several billion annually in transit fees. Ukraine & Moldova have energy reserves that could cripple Russia. https://t.co/OompcPxffV— IM Nunya ?#СлаваУкраїні ?? #StandUpForUkraine? (@NunyaIm) March 5, 2022 „Pe de altă parte, pe baza relațiilor de prietenie reciprocă, am putea primi din Europa volumul de gaz care ne lipsește. Astfel de lucruri se planifică. Miniștrii noștri, șefii de companii petroliere încep discuțiile pe tema asta”, a spus Zelenski. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Președintele Ucrainei a precizat că va putea asigura cu energie electrică țări precum R. Moldova, Bulgaria, România și Grecia.

Singura țară din UE care vrea să plătească cu ruble Foto: Inquam/ Ghiță Porumb
Eveniment

Singura țară UE vrea plătească ruble

Singura țară din UE care a anunțat oficial că vrea să plătească cu ruble pentru gazul rusesc este Ungaria lui Viktor Orban. Premierul Ungariei, puternic susținut în România de UDMR-ul condus de Kelemen Hunor, a anunțat încă din 6 aprilie că se va supune solicitării lui Vladimir Putin. Azi, Rusia a întrerupt gazele livrate Poloniei și Bulgariei fiindcă au refuzat să plătească în ruble. Bloomberg susține că, potrivit unei surse din Gazprom, zece state europene ar fi pregătite să se supună cererii Moscovei și au deschis conturi în ruble la banca Gazprom. Singura țară din UE care vrea să plătească cu ruble Ungaria a anunţat încă din 6 aprilie că este pregătită să plătească în ruble pentru gazele ruseşti, în dezacord cu UE, care a căutat un front unit în opoziţia faţă de cerinţele Moscovei. Premierul Viktor Orban a declarat, ca răspuns la o întrebare adresată de Reuters, că Ungaria va plăti în ruble pentru gazele ruseşti dacă Moscova o va cere. Comisia Europeană a anunţat că firmele europene ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia stipulează că plata se face în euro sau dolari nu ar trebui să dea curs cererii Rusiei privind plata în ruble. La 11 aprilie, Ungaria a insistat asupra deciziei de a se supune ultimatumului Moscovei. „În ceea ce privește plata în ruble, avem o soluție care nu încalcă nicio sancțiune, dar în același timp asigură aprovizionarea cu gaze a Ungariei”, a spus Szijjarto. Szijjarto a spus că opțiunea de a plăti facturile în altă monedă decât în ​​euro a fost inclusă într-un contract bilateral între CEE Energy și Gazprom Export încheiat în septembrie, care va fi acum modificat pentru a reflecta schimbările planificate. El nu a intrat în detalii și nu era clar dacă deprecierea monedei rusești va afecta în vreun fel noile condiții de plată. Szijjarto a adăugat că Ungaria, care se bazează pe Rusia pentru cea mai mare parte a petrolului și gazelor sale, s-a opus ca UE să adopte o abordare comună a problemei, pe care Budapesta o consideră o chestiune bilaterală. Citește și: Oligarhii ruși se sinucid pe bandă rulantă: șase decese doar în acest an! În 2017, USA Today a investigat morțile suspecte a 38 de oligarhi, pe parcursul a trei ani

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria. Gigantul rus de gaze Gazprom va sista începând de miercuri livrările de gaze către Polonia și Bulgaria. Anunțul a fost făcut marţi seara atât de compania de gaze poloneză PGNiG într-un comunicat, citat de France Presse, cât și de guvernul de la Sofia. Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria "În 26 aprilie 2022, Gazprom a informat PGNiG despre intenţia sa de a suspenda complet livrările în cadrul contractului Yamal din 27 aprilie", a indicat operatorul polonez, precizând că Polonia este pregătită să-şi completeze necesarul de gaze din alte surse. "Astăzi, Bulgargas EAD a primit notificarea că livrările de la Gazprom Export vor fi suspendate începând cu 27 aprilie 2022", a indicat Ministerul Economiei într-un comunicat, în contextul în care această ţară din Peninsula Balcanică este puternic dependentă de gazele ruseşti. Premierul bulgar: "Suntem prea dependenţi" Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat la începutul lunii martie a.c. că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina. Dar va dori o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată. Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară. Citește și: Agențiile europene de turism cer ca rușii să fie dați afară din hotelurile unde sunt cazați clienții lor "Bulgaria ar susţine toate tipurile de măsuri pentru că suntem cu adevărat împotriva războiului, dar pentru acestea două (petrol şi gaze), poate că am cere o exceptare… Nu avem alternative chiar acum, suntem prea dependenţi", a spus premierul Petkov. "Susţinem pe deplin poporul ucrainean, am susţinut primul pachet de sancţiuni, suntem chiar deschişi şi pentru alte sancţiuni; doar aceste două sancţiuni, ar fi foarte greu pentru noi să le adoptăm ca economie şi ca ţară", a spus el. Gazprom, scădere cu o treime a exporturilor Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, au apreciat mai mulți analişti intervievaţi de Reuters. Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina. "Am un mesaj şi pentru cetăţeni: România este una dintre cele mai puţin dependente state de gazul rusesc. Aşa că nu există motive de panică, avem suficiente stocuri. Totodată, nici statul român şi nici companiile NU au contracte cu Gazprom, ci există intermediari ai companiei ruseşti care vând gaze în România. Cu privire la soluţiile pe termen scurt, mediu şi lung Uniunea Europeană lucrează la operaţionalizarea unei platforme pentru achiziţionarea în comun a gazelor naturale", a scris recent pe Facebook ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Prețul gazelor a scăzut considerabil (sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul gazelor a scăzut considerabil

Prețul gazelor a scăzut considerabil. Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa şi-au continuat marţi declinul, coborând la cel mai scăzut nivel înregistrat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe fondul încălzirii vremii şi al semnalelor de la Kremlin că plata în ruble este aşteptată abia în luna următoare, transmite Bloomberg. La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au coborât marţi dimineaţa chiar şi cu 12%, până la 84 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat după data de 23 februarie, cu o zi înainte de debutul invadării Ucrainei. Marţi a fost a doua şedinţă consecutivă de scădere a preţurilor, după declinul de 9,2% înregistrat în ziua de 14 aprilie, înaintea vacanţei de Paşte. Prețul gazelor a scăzut considerabil Piaţa europeană s-a concentrat pe evoluţia livrărilor de gaze din Rusia, principalul său furnizor, în special după ce luna trecută preşedintele Vladimir Putin a anunţat că ţările ostile vor trebui să plătească în ruble pentru gazele ruseşti, potrivit Agerpres. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus luni că "mai este timp" pentru ca Europa să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti din luna aprilie, deoarece aceste plăţi ajung la scadenţă undeva în luna mai. Peskov nu a dorit să comenteze dacă există clienţi care au acceptat să plătească în ruble şi au înfiinţat conturile bancare cerute de Putin. În paralel, analiştii de la firma Maxar au prognozat că temperaturile peste medie din sud-est-ul Europei se vor extinde săptămâna viitoare şi spre mijlocul continentului. Aceste evoluţii ar urma să reducă o parte din presiunile asupra cererii de gaze naturale. "Preţul gazelor naturale a scăzut pe măsură ce fundamentele pe termen scurt s-au relaxat", susţine Edmund Siau, analist şef pentru gaze şi GNL la firma de consultanţă FGE. Distrugerea cererii şi trecerea la gaze lichefiate au redus presiunile la adresa preţurilor europene la gaze naturale însă planează în continuare spectrul competiţiei din Asia. "Traderii se întreabă ce va face Asia cu carantinele din China şi care est planul pentru refacerea stocurilor înainte de venirea iernii", a spus Edmund Siau.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră