sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

134 articole
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia Foto: Putin și șeful OMV, Rainer Seele, in 2017 Kremlin.ru
Eveniment

OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia

Publicația Der Standard, din Austria, scrie, într-o analiză publicată sâmbătă, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arată și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a rdevenit atractiv pentru OMV. „Pentru a extrage gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare cotă de impozitare din UE, de 23 la sută, a fost între timp modificată de Parlamentul României și a devenit mai prietenoasă investitorilor. În unele puncte însă, se doresc încă îmbunătățiri, potrivit OMV. Primele gaze ar putea fi extrase în 2027, dacă (…) se va da undă verde pentru investiție în 2023”, mai arată Der Standard. Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste Gazele din acest permietru, aflat la 170 de kilometri de Constanța, sunt la o adâncime de maxum 1.000 de metri.

România a început exportul de gaze către Republica Moldova Foto: Facebook
Eveniment

România a început exportul de gaze Republica Moldova

România a început azi, 3 decembrie, exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Lucrările la acest gazoiduct au început în august 2013, fiind finalizat în 2014. România a început exportul de gaze către Republica Moldova „Astăzi, la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze, citați de Rador. Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Un deputat PAS, Radu Marian, a salutat acest moment: „Pentru prima dată în istoria țării, malul drept al Republicii Moldova nu mai folosește gaze naturale de la Gazprom. Că să fie foarte clar, malul drept nu va plăti niciun leu pentru gazul livrat in regiunea transnistreană. Tot azi, am început să importăm gaze naturale prin conducta Iași-Ungheni!”. Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chișinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei țări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova. Ieri, pentru a testa cum funcționează în revers interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, SA Energocom din Republica Moldova a importat primele cantități de gaze naturale din zona Mediteraneană. Această testare are ca scop diversificarea surselor de achiziționare a gazelor naturale și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Astfel, au fost importate 4,3 milioane metri cubi de gaze prin interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, fiind transportate până în Ucraina. În trecut, coridorul transbalcanic a funcționat doar dinspre nord spre sud, acum fiind realizată o premieră de transport în sens invers, cu gaze care nu sunt rusești.

Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica
Politică

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg. Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută. Nota de plată pentru criza energetică din Europa Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. "În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra. România a alocat 3,54% din PIB Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB. Foto: Bruegel/ twitter Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Foto: Facebook Gazprom
Eveniment

Gazprom, pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei

Gazprom inventează noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei: acuză Ucraina că ar fura din aceste livrări. Compania controlată de Kremlin va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ar ajunge efectiv în Republica Moldova. Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Gazprom susține că Ucraina înmagazinează anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit furnizorului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova şi care intră în Ucraina este mult mai mare decât cel care este transmis într-un final consumatorilor moldoveni. Însă Ucraina a negat acuzațiile. ”Aceasta este o manipulare grosolană a faptelor pentru a justifica decizia de a limita şi mai mult volumul livrărilor de gaze către ţările europene”, a reacţionat într-o declaraţie operatorul ucrainean al sistemului de gazoducte (GTSOU). Acesta asigură că gazul ”acceptat de Federaţia Rusă la punctul de intrare Sudja pentru a fi transportat mai departe către consumatorii moldoveni este transferat la punctele de ieşire în volum complet”. Moldova s-a solidarizat cu Ucraina. „Nu înţelegem care este învinuirea faţă de operatorul de transport din Ucraina. Este un aspect legat de punctele de interconectare, prin care sunt transportate gazele naturale", a reacţionat secretarul de stat în Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării regionale de la Chişinău, Constantin Borosan. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică

Virgil Popescu acuză PSD că a alungat Exxon Foto: Facebook
Eveniment

Popescu acuză PSD că a alungat Exxon

Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), acuză guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon și a blocat investițiile în energie. El a spus, într-un interviu pentru Prima TV, că România putea avea cum gaze să exporte, dacă nu era această ordonanță. Popescu acuză PSD că a alungat Exxon „În 2019 se gândea cineva la războiul din 2022? Se gândea cineva la manipularea preţului la gaze naturale? Se gândea cineva la aşa ceva? Nu se gândea nimeni. Nu ştiu de ce a făcut-o. Sau pot să intuiesc de ce a făcut-o, pentru că reacţia imediată a fost îngheţarea investiţiilor şi cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră, blocarea investiţiilor Exxon OMV în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista. Se lua decizia de investiţii în 2018 şi peste patru ani, în 2022, când avem nevoie de gaze, România era exportator net şi România avea gazele ei”, a spus Virgil Popescu, citat de news.ro. El a susținut că acea ordonanță a blocat investițiile în energie. „Dacă nu era acea ordonanţă 114, nu se blocau investiţiile atât în energie electrică şi gaze naturale. Asta a fost efectul pervers al Ordonanţei 114. Ce am făcut noi în 2019? Am abrogat OUG 114. Şi am spus ANRE-ului: ”Pne reguli în piaţă!”. La gaze naturale a pus reguli în piaţă în 2020, preţul a scăzut la gaze naturale. La energie electrică, din păcate, n-a făcut nimic. La energie electrică, din păcate, dacă ne aducem aminte la Crăciunul anului 2020 a fost un ordin al autorităţii prin care milioane de români li se spunea să se ducă la ghişee să îşi caute un furnizor”, a afirmat demnitarul PNL. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Șeful ANRE, Dumitru Chiriță - criticat acum de Virgil Popescu - este susținut de PSD, fiind numit în funcție la propunerea lui Liviu Dragnea.

Importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74% Foto: Mark Rutte și Vladimir Putin, 2013 Kremlin.ru
Eveniment

Importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74

O analiză New York Times arată că, după invadarea Ucrainei, importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74%. Exporturile au scăzut cu 52%, dar, în total, comerțul bilateral s-a majorat cu 32%. New York Times arată că este vorba de „volumul mediu lunar de comerț post-invazie în comparație cu media lunară din ultimii cinci ani”. Importurile din Rusia ale Olandei au crescut cu 74% Olanda nu este însă singura țară care și-a crescut atât importurile, cât și comerțul bilateral cu Rusia. Importurile Germaniei s-au majorat cu 38%, cele ale Spaniei cu 112%. Însă comerțul Germaniei cu Rusia a scăzut cu 3%, pe fondul prăbușirii exporturilor, cu 51%. Și Spania a înregistrat o prăbușire a exporturilor, cu 44%. O altă țară din UE unde importurile au explodat: Belgia, care înregistrează un plus de 130%. Grafic: New York Times În schimb, datele din SUA arată o scădere cu 35% a comerțului cu Rusia. Exporturile spre Rusia au scăzut cu 84%, importurile, cu 20%. ? BANNED: exports of nearly 700 goods critical to Russia’s economy.In total, over £19bn of UK-Russia trade has been wholly or partially sanctioned.We’re continuing to degrade Putin’s war machine.#StandWithUkraine️ pic.twitter.com/RhXvKg8ixa— Foreign, Commonwealth & Development Office (@FCDOGovUK) October 28, 2022 Însă schimburile economice bilaterale ale Chinei cu Rusia au explodat: plus 98% la importuri, plus de 24% la exporturi. India și-a majorat cu 430% importurile, dar exporturile au scăzut ușor. Și Turcia și-a crescut exporturile și importurile cu peste 100%. „Petrolul și gazele sunt de departe cele mai importante exporturi ale Rusiei și o sursă majoră de finanțare guvernamentală. Prețul ridicat al petrolului și gazelor din ultimul an a umflat valoarea exporturilor sale, ceea ce a ajutat Moscova să compenseze veniturile pierdute din cauza sancțiunilor. Gazprom, gigantul energetic rus de stat, a înregistrat un profit record în prima jumătate a acestui an, chiar dacă livrările către Europa au început să scadă. Putin își va vinde petrolul. Gazele - nu prea Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în mod repetat previziunile pentru anul acesta pentru economia rusă, spunând că se va contracta cu mai puțin decât anticipase organizația. FMI a declarat în octombrie că se așteaptă ca economia Rusiei să scadă cu 3,4% în acest an, o contracție mult mai mică decât cele 6% prognozate în iulie și 8,5% la care se aștepta în aprilie”, scrie New York Times. Publicația apreciază că Rusia va găsi cumpărători pentru petrolul ei, după ce vor intra în vigoare noile sancțiuni europene. În schimb, va fi mai greu să exporte gaz, întrucât are o singură conductă care duce spre China, cu capacitate limitată. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară „În afară de energie, Rusia continuă să fie un exportator principal de alte mărfuri esențiale, de la îngrășăminte, azbest și reactoare nucleare până la grâu. Producătorii de mașini depind încă de Rusia pentru paladiu și rodiu pentru a face convertoare catalitice. Centralele nucleare franceze se bazează pe uraniul rusesc, în timp ce Belgia joacă încă un rol cheie în comerțul cu diamante al Rusiei”, mai explică New York Times.

Financial Times anunță finalul crizei energetice Foto: Vessel Finder
Eveniment

Financial Times anunță finalul crizei energetice

Financial Times anunță că se întrevede finalul crizei energetice din Europa, arătând că luni, timp de o oră, s-a înregistrat chiar un preț negativ la gaze. În Germania, consumul de gaze s-a redus în ultimele săptămâni cu 20-25%, comparativ cu perioada similară din 2021, dar, în august, producția industrială a crescut cu 2,1%, mai explică publicația britanică. Financial Times anunță finalul crizei energetice „Luni, prețul spot al gazelor naturale europene a fost negativ. Timp de o oră, furnizorii au fost dispuși să plătească aproape 16 euro unei persoane capabile să consume un megawat oră de gaz, aproximativ echivalentul consumului lunar al unei gospodării medii din Regatul Unit. A fost o schimbare remarcabilă pentru o piață care a înregistrat prețuri record de peste 300 EUR/MWh spre sfârșitul lunii august”, scrie Financial Times. The end of Europe’s energy crisis is in sight https://t.co/9hqmJPnJWx— FT Energy (@ftenergy) October 27, 2022 Însă autorul articolului arată că aceasta a fost o situație specială, generată de faptul că navele care transportă gaze lichefiate continuă să sosească în Europa, dar depozitele de gaze sunt aproape pline. Prețul spot era, la ora redactării articolului, de 50 euro/ MWh. „Toate prețurile la gaze europene au scăzut de când Vladimir Putin a decis să nu mai aprovizioneze continentul prin conducta Nord Stream 1, la sfârșitul lunii august”, arată Financial Times, care prezintă prețurile pentru noiembrie 2022 și noiembrie 2023, aflate sub vârful de 300 euro/MWh. Citește și: Șoșoacă, Simion, AUR și trolii lor, atacuri coordonate împotriva trupelor NATO din România, preluând mesajul Kremlinului: suntem în război nedeclarat cu Rusia Germanii se grăbesc să facă economii „Cel mai impresionant a fost consumul redus de gaz atât de către consumatorii industriali, cât și de cei casnici, și nu doar din cauza vremii blânde. În ultimele săptămâni, consumul de gaz industrial al Germaniei a scăzut cu aproximativ 20 până la 25% față de un an în urmă, în timp ce producția sa din sector a fost cu 2,1% mai mare în august față de anul precedent. Consumul intern de gaze din Germania a scăzut cu cantități similare, deoarece familiile concurează pentru a vedea cât de departe pot merge în toamnă fără a porni încălzirea”, scrie FT. Foto: Twitter Autorul articolului contrazice și predicțiile pesimiste pentru iarna anului viitor, când se estimează că depozitele nu vor putea fi umplute fără livrări din Rusia. El apreciază că prețurile mari au determinat reducerea consumului și apariția unor surse alternative: „Europa a fost nevoită să se adapteze. Economiile capitaliste avansate au obținut un succes remarcabil în acest sens”.

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat. Lipsită de livrările ruseşti pe care s-a bazat mult timp, Europa s-a grăbit să importe gaze lichefiate din întreaga lume iar acum combinaţia între vremea neobişnuit de caldă şi livrările mari de gaze lichefiate face ca depozitele de gaze să fie aproape pline înainte ca europenii să dea drumul la termostate, transmite Bloomberg. Șantajul gazelor lui Putin a eșuat Există în continuare riscuri pentru perioada următoare, în condiţiile în care un val de frig ar putea obliga Europa să recurgă la gazele din depozite. În plus, guvernele din regiune urmăresc cu atenţie ameninţările cu privire la posibile sabotaje ale unor active energetice care ar putea perturba piaţa. Dar, cu toate acestea, la finele lunii octombrie, continentul european este într-o poziţie mai bună decât sperau decidenţii. "Excesul de gaze din Europa este aşteptat să dureze cel puţin până în decembrie. Este puţin probabil ca Europa să înregistreze un val de frig prelungit în noiembrie", spune Giacomo Masato, analist şef la firma italiană de energie Illumia. În paralel, preţurile la gaze sunt la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele patru luni, chiar dacă cotaţiile futures pentru luna februarie sunt cu 44% peste cele din luna noiembrie, ceea ce arată că piaţa se aşteaptă ca problemele pe partea de ofertă să persiste. Consumul trebuie, totuși, redus Toate acestea înseamnă că reducerea cantităţii de gaze utilizate, în pofida mirajului preţurilor mici, rămâne esenţială. Potrivit analiştilor de la Timera Energy, pe ansamblul anului 2022, cererea de gaze ar urma să scadă cu 7-9%, în principal ca urmare a închiderii unor mari consumatori industriali, ceea ce înseamnă că nu va fi atinsă ţinta UE privind o reducere a consumului cu 15%. "Capacitatea Europei de a face faţă unor crize paralele în domeniul electricităţii şi gazelor naturale, în următorii doi ani, depinde în mare parte de capacitatea sa de a reduce cererea. Credem că această criză este departe de sfârşit", susţin analiştii de la Timera. Pentru moment însă, tancurile încărcate cu gaze lichefiate continuă să sosească. Potrivit Bloomberg, în cursul acestei luni Europa de Nord-Vest ar urma să primească 82 de tancuri cu gaze lichefiate, cu 19% mai multe decât în septembrie. Şi mai multe vase stau mai mult la aşa-numitele facilităţi plutitoare de stocare în aşteptarea unor preţuri mai mari dar şi pentru că există capacităţi limitate de a primi combustibil, susţine brokerul de nave Fearnleys A/S. Situaţia ar putea persista până la mijlocul lunii ianuarie, este de părere Oystein Kalleklev, director general la firma norvegiană Flex LNG Ltd. care deţine nave specializate în transportul de gaze lichefiate. Nu există siguranță absolută Însă, chiar dacă preţurile scad pentru moment, cererea venită din Asia ar putea să crească iar Rusia ar putea pune punct livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina, fie intenţionat, fie din cauza deteriorării infrastructurilor în contextul continuării luptelor. Ambele elemente ar putea pune presiune pentru creşterea preţurilor şi ar face umplerea depozitelor mai dificilă în anul care va veni. Citește și: Consiliul de securitate al Rusiei a declanșat misiunea de „desatanizare” a Ucrainei. „Sunt sute de secte în Ucraina”, declară un asistent al secretarului Consiliului de Securitate Între timp, miniştrii europeni ai Energiei discută un plafon temporar impus preţurilor de referinţă la gaze. Unul dintre principalele argumente împotriva acestei soluţii este că ar face mai dificilă pentru Europa atragerea de gaze lichefiate de care va avea nevoie la iarnă.

Prețul la gazele naturale a căzut sub 100 de euro/MWh
Eveniment

Prețul gazele naturale a căzut sub 100 euro/MWh

În Europa, prețul la gazele naturale a căzut sub 100 de euro/MWh pentru prima oară din luna iunie. Scăderea prețurilor are loc în contextul în care temperaturile neobişnuit de mari pentru această perioadă şi livrările consistente au redus îngrijorările referitoare la apariţia unor probleme de aprovizionare la iarnă. În plus, Bloomberg scrie, azi, că sancțiunile UE limitează deja vânzările de țiței rusești. Transporturile maritime de țiței din Rusia au scăzut la un minim al ultimelor cinci săptămâni în cele șapte zile de până la 21 octombrie, trăgând și media pe patru săptămâni în jos. Volumele reduse, combinate cu cea mai mică rată a taxelor pentru transporturile de peste mări din februarie 2021, au redus veniturile săptămânale ale Kremlinului din vânzările de țiței la cel mai mic nivel de când Moscova a ordonat trupele sale să intre în Ucraina, în 24 februarie, scrie Bloomberg. Prețul la gazele naturale a căzut sub 100 de euro/MWh „Prețul futures olandez al gazelor naturale TTF (Title Transfer Facility) pentru noiembrie a scăzut luni sub 100 euro pe megawat-oră (MWh), pentru prima dată din iunie. Potrivit TTF, prețul de piață al gazului era luni la prânz de 97 euro/MWh. Aceasta reprezintă o reducere majoră față de prețul futures pentru noiembrie prognozat pe 26 august, de aproape 350 euro/MWh. De la sfârșitul anului 2021, prețul gazului variază în jurul a 100 euro/ MWh, prețul pentru noiembrie ajungând la 126 euro/MWh pe 26 decembrie 2021. De atunci, cel mai mic preț a fost de 62 euro/MWh la sfârșitul lunii ianuarie. Prețul a scăzut și la 88 euro/MWh în mai, dar doar pentru o singură zi”, arată agenția estonă de știri. Right now, this is/should be the biggest story in Europe.The price of natural gas is falling very fast again, thanks to growing stockpiles & expectations of warmer weather.If this sustains, then electricity prices & inflation should fall quickly too ?? pic.twitter.com/LyzN4j7FRL— Sunny Hundal (@sunny_hundal) October 24, 2022 Temperaturi ridicate sunt preconizate până la începutul lunii următoare, ceea ce ar permite amânarea debutului sezonului de furnizare a agentului termic astfel că umplerea depozitelor de gaze va putea continua. Aceste depozite care vor avea un grad de umplere mai mare decât de obicei vor oferi o rezervă necesară în perioada în care temperaturile se vor reduce. After 6 months natural gas prices in Europe (Amsterdam) undercut again the 100 EUR/MWh line. At his moment the value stands at 98 EUR/MWh. When Nordstream was blown up it was at 210 EUR/MWh. Russia's gas war is slowly ending and Moscow is losing. #NaturalGas #Ukraine pic.twitter.com/q7TLUWSWiT— (((Tendar))) (@Tendar) October 24, 2022 Conform Bloomberg, această îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa de gaze reduce o parte din presiunea cu care se confruntă decidenţii europeni, în condiţiile în care criza energetică a împins economia continentului în pragul recesiunii iar inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Citește și: Xi Jinping a devenit și mai puternic după al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez. Probabilitatea unei invazii a Beijingului în Taiwan, poate chiar în 2023, foarte ridicată

Sistarea gazelor în Moldova, risc real (sursa: Facebook/Moldovagaz)
Internațional

Sistarea gazelor în Moldova, risc real

Sistarea gazelor în Moldova, risc real. Guvernul Republicii Moldova, confruntat cu avertismente de la Gazprom privind sistarea livrărilor, trebuie să stabilească un plan pentru a-i plăti pe furnizorii de gaze, deoarece iarna se apropie rapid, a afirmat joi seara şeful Moldovagaz, Vadim Ceban, la postul de televiziune TV8, transmite Reuters. Sistarea gazelor în Moldova, risc real Pentru a acoperi cerinţele din octombrie, Chişinăul trebuie să plătească pentru 53 de milioane metri cubi de gaze, dar cifra va creşte semnificativ luna viitoare. "În noiembrie, o dată cu vreme rece, volumul de gaze va creşte la 150 milioane metri cubi şi va trebui să ne gândim cum vom achita", a declarat Ceban. Acesta a mai spus sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom este "un risc real". Săptămâna trecută, Gazprom a ameninţat Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze şi inclusiv cu posibila reziliere a contractului, dacă plăţile restante nu vor fi efectuate până pe 20 octombrie, în urma criticilor Guvernului de la Chişinău legate de reducerea cu 30% a volumului de gaz rusesc livrat Republicii Moldova. Compania rusă a acuzat societatea Moldovagaz că "a încălcat cu regularitate condiţiile contractuale referitoare la termenele de plată" şi, în plus, aceeaşi societate a cerut în mod repetat Gazpromului "condiţii contractuale mai puţin riguroase în ce priveşte volumele furnizate", iar compania rusă "a satisfăcut cu regularitate aceste solicitări". Negocieri pentru următorul an Conform contractului pe cinci ani, Moldovagaz şi Gazprom ar urma să stabilească până la începutul lunii noiembrie volumele de gaze livrate în următoarele 12 luni. "Preşedintele Vladimir Putin cu siguranţă speră că atunci când consumatorii văd cât plătesc pentru gaze vor alege un guvern mai prietenos cu Rusia. Vom găsi alte surse şi, dacă nu putem face plăţile, vom găsi metode de economisire", a declarat analistul Sergiu Tofilat, pentru Reuters. Citește și: Putin reia scenariul din Germania cu Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Republica Moldova, care a făcut parte din fosta URSS, are graniţe cu România şi Ucraina. Este puternic dependentă de gazele ruseşti şi încearcă să-şi diversifice aprovizionarea, după controversele cu firma rusă Gazprom privind preţul şi temerile referitoare la tăierea livrărilor.

Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume

Președintele Rusiei, Vladimir Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume, folosind ca pretext sabotarea Nord Stream: „Orice obiectiv important este sub amenințare”. Însă, pe de altă parte, el a spus că Rusia este gata să reia livrările de gaze, însă prin Nord Stream 2. Putin amenință infrastructurile critice din întreaga lume „Atacurile au fost un act terorist care a creat „cel mai periculos precedent”, a declarat miercuri președintele rus la un forum energetic de la Moscova. „Arată că orice obiectiv de importanță critică al infrastructurii de transport, energie sau utilități este sub amenințare”, indiferent de locul în care se află sau de cine este gestionat, a mai spus el. Putin a pus sabotajul pe seama SUA, Ucrainei și Poloniei, numindu-le „beneficiari” ai exploziilor care au provocat scurgeri majore de gaz în Marea Baltică. SUA și aliații săi au respins aceste acuzații și sugerează că Rusia ar fi putut fi în spatele exploziilor subacvatice”, scrie Bloomberg. La începutul acestei luni, un act de sabotaj a oprit serviciile feroviare în nordul Germaniei, iar guvernul a spus că nu poate exclude o implicare a unei puteri străine. Marți, s-a descoperit că o conductă care transportă petrol rusesc prin Polonia avea scurgeri. Investigațiile continuă, iar cel mai înalt oficial al Poloniei responsabil cu infrastructura energetică strategică a declarat că a presupus că a fost un accident. Pe de altă parte, Putin a spus azi că Rusia este gata să înceapă furnizarea de gaze spre Europa prin Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică. First, create the excuse Then, use the excuse to make everything else fair game"Any critically important object of transport, energy or utilities infrastructure is under threat" -- Putin speaking todayMy earlier @opinion note on Nord Stream is belowhttps://t.co/wifJS6qs5V— Javier Blas (@JavierBlas) October 12, 2022 Acest gazoduct, avariat în seria de explozii care a afectat și Nord Stream 1, este încă parțial funcțional, potrivit lui Putin. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Mingea este în curtea Uniunii Europene. Dacă vor, să deschidă robinetul și asta e", a declarat președintele rus.

Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani Foto: Octav Ganea/ Inquam
Politică

Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani

România are cea mai mare inflație anuală din ultimii 19 ani, de 15,9%, arată datele pentru septembrie ale Institutului Național de Statistică. În august, inflația anuală era de 15,3%, iar în iulie - 15%. Cea mai mare inflație din ultimii 19 ani Banca Națională a României se așteapta ca inflația să fie de 15,1% la finele lunii septembrie, apoi să coboare la 13,9% la finele lunii decembrie, conform raportului trimestrial din august. Însă, la unele categorii de produse prețurile au explodat: cartofii s-au scumpit cu peste 42% în ultimul an, uleiul - 46%, zahărul - 49,99%, gazele - 70%, iar curentul electric cu 24%. Prețul laptelui a crescut cu 25%, iar cel al cărnii de porc, cu 13%. La cartofi, prețul a crescut cu puțin sub 10% de la o lună la alta, în septembrie 2022 comparativ cu august 2022. În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 34,17%, apă, canal salubritate - 22,05% şi transportul CFR - 20,92%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 1,16%, aceasta fiind şi sigura ieftinire înregistrată în luna septembrie din acest an faţă de septembrie 2021. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Deteriorarea inflației este pusă de BNR pe seama scumpirii în continuare a gazelor și energiei electrice, inclusiv ca urmare a modificării scheme de compensare și plafonare, și a scumpirii mărfurilor agroalimentare, inclusiv ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale și secetei din această vară.

Gazprom a tăiat gazul către Italia Foto: Gazprom
Internațional

Gazprom a tăiat gazul către Italia

Gazprom a tăiat gazul către Italia: compania rusă invocă o problemă de reglementare în Austria. Gazprom și Eni spun că lucrează împreună pentru a rezolva problema. Decizia vine la câteva zile după victoria în alegeri a Giorgiei Meloni, care și-a declarat susținerea pentru Ucraina. ? No more Russian gas for Italy.Gazprom stopped deliveries because "it's not possible to supply gas through Austria."Here's the real reason:https://t.co/ROqeLkMIc7— Stack Hodler (@stackhodler) October 1, 2022 Gazprom a tăiat gazul către Italia „De astăzi, Gazprom nu mai livrează gaz către Eni”, a declarat un purtător de cuvânt al Eni SpA, cea mai mare companie petrolieră din Italia. „Gazprom furnizează Italiei cu gaz printr-o conductă care trece prin Austria. Blocajul pare să vizeze doar Italia, Austria continuând să primească gaz. OMV, care importă gaz din Rusia, a primit, recent, o alocare mai mare (...) Gazprom a spus că lucrează pentru a rezolva problema cu cumpărătorii italieni. Eni a mai spus că a contactat Gazprom pentru a rezolva problema. E-control, autoritatea de reglementare a energiei din Austria, nu a răspuns imediat la un e-mail în care se i se solicita să comenteze situația”, scrie Bloomberg. Italia și-a procurat suficiente rezerve gaze din Africa de Nord pentru a compensa eventualele deficite din această iarnă, dacă Rusia ar opri exporturile, au declarat pentru Bloomberg persoane familiare cu problema (…). O creștere a livrărilor din Algeria și Egipt va putea acoperi gazele pe care Italia le primea din Rusia. NEW: Italian energy supplier ENI have put out statement saying Gazprom flows through Tarvisio entry point will be zeroItaly ?? last year had 40% of gas coming from Russia. It’s now ~10%, they have been quick to diversify. Our report from Sicily last weekpic.twitter.com/kQRx6gzFAA— Joumanna Bercetche ?? (@CNBCJou) October 1, 2022 Întreruperea gazului către Italia vine la câteva zile după ce explozii subacvatice au paralizat gazoductele Nord Stream care leagă Rusia de Europa. Citește și: VIDEO+HARTĂ O zi după marea anexare, Putin pierde un oraș strategic: forțele ucrainene au intrat în Liman, rușii se retrag Tot azi, Gazprom a redus cu 30% volumul gazelor furnizate Chișinăului.

Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Foto: Twitter Russia Today
Eveniment

Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului

Putin reia scenariul din Germania cu Republica Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului. Germania nu mai primește, în prezent, nici un fel de gaze din Rusia, după ce, începând din vară, volumul furnizat a scăzut treptat. Odată cu sabotarea conductelor Nord Stream, orice perspectivă ca Germania să mai obțină gaze rusești a dispărut. Volumul furnizat acum Moldovei este redus cu 30%. Moldova says Russia's Gazprom cuts gas supplies by 30% https://t.co/YgQ4W0cyI6 pic.twitter.com/l8lyKMKQzx— Reuters (@Reuters) October 1, 2022 Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Gazprom ar fi limitat livrările către Moldovagaz, pentru luna octombrie, din cauza unei probleme tehnice, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, într-o conferință de presă din 1 octombrie. „Gazprom a făcut referință la o problemă tehnică, dar noi considerăm că nu este argumentată. Incertitudinea în care operează Gazprom în această perioadă este foarte mare. Ca exemplu – ieri confirmarea a fost primită după ora 20:00. Noi credem că nu este un comportament normal, noi contăm pe o relație de bună credință, pentru că, până la urmă, vorbim de viața și sănătatea oamenilor. Cred că colegii de la Gazprom ar trebui să înțeleagă acest lucru”, a menționat Spînu. Don't let the Bank of England panic bailout distract you from the fact that Gazprom might be about to cut off 1/3 of the remaining nat gas flows heading into Europe.Russia might sanction Ukrainian company Naftogaz, which would likely prevent Gazprom from sending gas via Ukraine pic.twitter.com/40kYQRdghR— Stack Hodler (@stackhodler) September 29, 2022 În acest context, ministrul Infrastructurii spus că în contractul dintre Gazprom și Moldovagaz sunt prevăzute anumite sancțiuni în cazul neîndeplinirii prevederilor contractuale, însă acestea sunt examinate de juriștii Agenției Proprietății Publice, air un răspuns ar putea veni săptămâna viitoare. Citește și: SONDAJ România, țara NATO cu cele mai favorabile opinii despre politicile Chinei și Rusiei. Totuși, românii au o părere excelentă și despre politica SUA și a UE Newsmaker Moldova scrie că din cele 8.06 milioane de m3 pe zi care ar fi trebuit livrate, inclusiv pentru Transnistria, au fost „confirmate” doar 5.7 milioane m3 pe zi. Rusia sărăcește Moldova. Gazprom ne va da gaz, dar la prețuri exorbitante care trebuie să ne bage în faliment https://t.co/HCWAbOYpDr— Timpul (@Timpul) October 1, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră