vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri europene

36 articole
Politică

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele în valoare de sute de milioane de euro, arată un raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Dintr-o alocare iniţială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiţii, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele Cu toate acestea, peste 500 de angajați primeau „sporuri pentru activităţi de proiecte”, arată raportul citat de Agerpres. Acum, ministerul mediului vrea să le ia banii înapoi celor care nu au contribuit efectiv la absorbția fondurilor europene.  În plus, fostul director general şi mai mulţi directori ai administraţiilor bazinale şi-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obţinând sporuri salariale între 10% şi 50%. Ministerul oferă și un exemplu al unui proiect ratat, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundaţiilor - baraje şi diguri - cu o valoare iniţială de 340 de milioane de euro și care a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere şi peste 400 de kilometri de diguri prevăzuţi, au rămas finanţate doar un baraj şi un polder, ambele în judeţul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro. În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desfiinţat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu.  În plus, ministerul a cerut Apelor Române recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activităţi reale de implementare şi identificarea unor surse alternative de finanţare pentru lucrările critice de protecţie împotriva inundaţiilor care au rămas neacoperite. 

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele Foto: Inquam/Casian Mitu
Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental Foto: Facebook
Politică

Ministrul Pîslaru "desființează" un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale”

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, "desființează" un program guvernamental care abia a fost relansat în aceste zile: „De ce s-a lansat din bani naţionali? Că e mai simplu, că e fără evaluări, că e fără controale, că e fără nimic şi le dăm şi lumea e mulţumită că le-am dat. Aici e diferenţa fundamentală între ce vă propun”. Citește și: Sondajele din Republica Moldova prezintă rezultate complet contradictorii înaintea alegerilor de duminică El s-a referit la programul StartUp Nation, destinat Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM), criticând faptul că acesta este finanțat cu bani de la buget, deși sunt disponibile fonduri europene. Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental „Guvernul României avea un purcoi de bani europeni şi lansează StartUp Nation pe bani naţionali. De ce a făcut asta? Nu mai contează în acest moment, dar ideea este: lansezi un program pe bani naţionali pentru care tu nu ai încă o bugetare multianuală şi te arunci într-o chestie cu promisiuni către sectorul privat care te crede, că eşti guvern şi da, evident, acum eşti într-o staţie dificilă. S-ar fi putut oare face asta pe bani europeni? Nu, pentru că la banii europeni ai nevoie de bugetare multianuală, ai nevoie să explici de unde o să plăteşti toate lucrurile respective şi ai proceduri, inclusiv verificare şi control. De ce s-a lansat din bani naţionali? Că e mai simplu, că e fără evaluări, că e fără controale, că e fără nimic şi le dăm şi lumea e mulţumită că le-am dat. Aici e diferenţa fundamentală între ce vă propun. De ce să ai reguli diferite pe bani naţionali şi pe bani europeni? Şi nu discut, acum rămân numai la IMM-uri ca să nu mă duc în alte proiecte de dezvoltare”, a spus Pîslaru, citat de news.ro.  „Faptul că România creează programe naţionale în paralel din bugetul public la concurenţă cu banii europeni, de exemplu, nu cred că este un lucru foarte inteligent. Faptul că tu ai bani europeni pentru măsuri sociale şi tu cheltui bani naţionali, nu cred că este un lucru foarte inteligent. Faptul că nu există această abordare unitară prin care să foloseşti toate resursele pe care le-ai la dispoziţie, nu este ceva care să fi mers bine până acum”, a mai spus demnitarul.  La 15 septembrie, ministerul Economiei, Digitalizării Antreprenoriatului și Turismului a anunțat data la care va deschide aplicația electronică prin care se vor înscrie pentru finanțările de maximum 250.000 lei (aprox. 50.000 EUR) fiecare firmele noi pe care le deschid absolvenții cursurilor de antreprenoriat din programul Startup Nation 2025: 1 octombrie, ora 10.00. 

PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul Polițeanu Foto: Facebook
Politică

PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul Polițeanu

PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul Polițeanu într-un mesaj pe Facebook.  El a trimis o scrisoare deschisă liderilor PSD, PNL și AUR, în care îi invită la Ploiești, ca să vadă că orașul „se sufocă sub poluare și Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului sunt surde și oarbe”. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Polițeanu a fost deputat USR din 2016 în 2024, dar în 2022 a demisionat din partid, „dezamăgit de subordonarea USR Prahova față de PNL la nivel local și județean”. El a fost ales primar candidând independent.  Acum, el le arată lui Grindeanu, Bolojan și Fritz, că „PSD, PNL și USR, alături de AUR, au blocat proiecte esențiale pentru Ploiești, inclusiv realizarea primului parc modern de după 1989 (o lizieră aflată la intrarea în Ploiești dinspre București, în dreptul Universității de Petrol și Gaze) și 𝗮𝗰𝗵𝗶𝘇𝗶𝘁̗𝗶𝗮 𝗮 𝟮𝟬 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗺𝘃𝗮𝗶𝗲 𝗻𝗼𝗶, finanțate printr-un mix avantajos de 𝗳𝗼𝗻𝗱𝘂𝗿𝗶 𝗻𝗲𝗿𝗮𝗺𝗯𝘂𝗿𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗼𝗺𝗶𝘀𝗶𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆”. PSD, PNL și USR s-au aliat cu AUR pentru a bloca proiectele Ploieștiului, acuză primarul „𝗦𝗰𝗿𝗶𝘀𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝘀𝗮̆: 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗳𝗶 𝘁̗𝗶𝗻𝘂𝘁 𝗽𝗲 𝗹𝗼𝗰 – 𝘀𝗼𝗹𝗶𝗰𝗶𝘁 𝗶𝗺𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝘂𝗺𝗻𝗲𝗮𝘃𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆ 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮̆ Către: Domnul Ilie Bolojan, Președintele Partidului Național Liberal (PNL) Domnul Sorin Grindeanu, Președintele interimar al Partidului Social Democrat (PSD) Domnul Dominic Fritz, Președintele Uniunii Salvați România (USR)   𝗦𝘁𝗶𝗺𝗮𝘁̗𝗶 𝗱𝗼𝗺𝗻𝗶 𝗽𝗿𝗲𝘀̗𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁̗𝗶,   𝗩𝗮̆ 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘂 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝘀̗𝗶 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝗼𝗰𝗼𝗹𝗶𝘀̗𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗮̆ 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁̗𝗶𝗮 𝗠𝘂𝗻𝗶𝗰𝗶𝗽𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗶𝘁𝗲 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗲𝘁̗𝘂𝗿𝗶 𝘀𝘁𝗲𝗿𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗮𝘂 𝗮𝗺𝗮̂𝗻𝗮̆𝗿𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘃𝗲𝗻𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲. În timp ce orașele pe care le conduceți sau le-ați condus și pe care le reprezentați în calitate de parlamentari au reușit să atragă investiții, să modernizeze infrastructura și să crească nivelul de trai, 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹 𝗮 𝗿𝗮̆𝗺𝗮𝘀 𝗶̂𝗻 𝘂𝗿𝗺𝗮̆. Nu din lipsă de potențial, ci din cauza incompetenței și relei-voințe a fostelor administrații, care fie nu au accesat fonduri nerambursabile fie le-au pierdut. Rezultatul? Una dintre cele mai scăzute rate de atragere a fondurilor europene din România (aproape nimic în ultimii 15 ani).   Astăzi, în loc să recuperăm decalajul, 𝗹𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶 𝗣𝗦𝗗, 𝗣𝗡𝗟 𝘀̗𝗶 𝗨𝗦𝗥 𝗮𝗹𝗲𝗴 𝘀𝗮̆ 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗵𝗲𝘇𝗲 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗶̂𝗺𝗯𝘂𝗻𝗮̆𝘁𝗮̆𝘁̗𝗶 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲. În loc de dezbatere constructivă, avem refuz sistematic al dialogului. În loc de soluții, avem alianțe din ce în ce mai sudate cu AUR pentru a opri orice proiect de dezvoltare. 𝗔𝗰𝗲𝗮𝘀𝘁𝗮̆ 𝗮𝘁𝗶𝘁𝘂𝗱𝗶𝗻𝗲 𝗻𝘂 𝗹𝗼𝘃𝗲𝘀̗𝘁𝗲 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮𝗿 𝗮𝘀̗𝗮 𝗰𝘂𝗺 𝗰𝗿𝗲𝗱 𝘀̗𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗿𝗮̆ 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗴𝗶𝗶 𝗱𝘂𝗺𝗻𝗲𝗮𝘃𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆ 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹𝗶, 𝗰𝗶 𝗶̂𝗻 𝗽𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗲𝗻𝗶𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗹𝗮̆𝘁𝗲𝘀𝗰 𝗽𝗿𝗲𝘁̗𝘂𝗹 𝘀𝘁𝗮𝗴𝗻𝗮̆𝗿𝗶𝗶.   Un exemplu recent și grăitor: săptămâna trecută, PSD, PNL și USR, alături de AUR, au blocat proiecte esențiale pentru Ploiești, inclusiv realizarea primului parc modern de după 1989 (o lizieră aflată la intrarea în Ploiești dinspre București, în dreptul Universității de Petrol și Gaze) și 𝗮𝗰𝗵𝗶𝘇𝗶𝘁̗𝗶𝗮 𝗮 𝟮𝟬 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗺𝘃𝗮𝗶𝗲 𝗻𝗼𝗶, finanțate printr-un mix avantajos de 𝗳𝗼𝗻𝗱𝘂𝗿𝗶 𝗻𝗲𝗿𝗮𝗺𝗯𝘂𝗿𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗼𝗺𝗶𝘀𝗶𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆ (9̲ ̲m̲i̲l̲i̲o̲a̲n̲e̲ ̲d̲e̲ ̲e̲u̲r̲o̲ ̲d̲e̲ ̲l̲a̲ ̲A̲g̲e̲n̲ț̲i̲a̲ ̲E̲x̲e̲c̲u̲t̲i̲v̲ă̲ ̲E̲u̲r̲o̲p̲e̲a̲n̲ă̲ ̲p̲e̲n̲t̲r̲u̲ ̲C̲l̲i̲m̲ă̲,̲ ̲I̲n̲f̲r̲a̲s̲t̲r̲u̲c̲t̲u̲r̲ă̲ ̲ș̲i̲ ̲M̲e̲d̲i̲u̲,̲ ̲u̲n̲d̲e̲ ̲s̲u̲n̲t̲ ̲d̲i̲s̲p̲o̲n̲i̲b̲i̲l̲i̲ ̲1̲4̲6̲ ̲d̲e̲ ̲m̲i̲l̲i̲o̲a̲n̲e̲ ̲d̲e̲ ̲e̲u̲r̲o̲ ̲p̲e̲n̲t̲r̲u̲ ̲ț̲a̲r̲a̲ ̲n̲o̲a̲s̲t̲r̲ă̲ ̲ș̲i̲ ̲d̲i̲n̲ ̲c̲a̲r̲e̲ ̲R̲o̲m̲â̲n̲i̲a̲ ̲n̲u̲ ̲a̲ ̲f̲o̲s̲t̲ ̲î̲n̲ ̲s̲t̲a̲r̲e̲ ̲s̲ă̲ ̲a̲c̲c̲e̲s̲e̲z̲e̲ ̲n̲i̲c̲i̲ ̲m̲ă̲c̲a̲r̲ ̲1̲ ̲e̲u̲r̲o̲ ̲p̲â̲n̲ă̲ ̲a̲c̲u̲m̲!̲) și de la 𝗕𝗮𝗻𝗰𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗜𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶 - împrumut cu dobândă sub piață.   𝗔𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗲, 𝗽𝗿𝗲𝗴𝗮̆𝘁𝗶𝘁𝗲 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰 𝘀̗𝗶 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝗰𝗶𝗮𝗿 𝗱𝗲 𝟭𝟬 𝗹𝘂𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝘇𝗶𝗹𝗲, 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗶̂𝗺𝗽𝗶𝗲𝗱𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲 să intre pe ordinea de zi, în ciuda faptului că beneficiile lor directe pentru comunitate erau evidente: modernizarea transportului public, reducerea poluării și crearea de noi spații verzi pentru comunitate. Totul, fie fără explicații, fie cu explicații ce reprezintă un afront direct la ploieșteni: lipsa timpului necesar pentru analiză în condițiile în care vorbim despre proiecte pregătite și anunțate de executivul primăriei de aproape 1 an.   𝗥𝗲𝗳𝘂𝘇𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗮 𝘃𝗼𝘁𝗮 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗲 𝗮 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝘁 𝗶̂𝗻𝘀𝗮̆ 𝗼 𝗺𝗼𝗯𝗶𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗶𝘃𝗶𝗰𝗮̆ 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝗽𝗿𝗲𝗰𝗲𝗱𝗲𝗻𝘁 𝗶̂𝗻 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶: o petiție prin care ploieștenii cer adoptarea proiectelor a strâns peste 6.000 de semnături în doar 24 de ore. Reacțiile venite din partea consilierilor arată însă că nici acest lucru nu contează pentru ei - ce dacă oamenii își doresc dacă ei îi pot ignora? Acest episod arată limpede că 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝗷𝘂𝗹 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝗮̆ 𝗱𝗶𝘀𝗽𝘂𝘁𝗮̆ 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮̆, 𝗰𝗶 𝗼 𝘀𝗳𝗶𝗱𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮̆ 𝗮 𝘃𝗼𝗶𝗻𝘁̗𝗲𝗶 𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁̗𝗲𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝘀̗𝗶 𝗼 𝗳𝗿𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗽𝘂𝘀𝗮̆ 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗼𝗿𝗮𝘀̗𝘂𝗹𝘂𝗶.   Nu vă cer să îmi oferiți un cec în alb. Vă cer implicare cu bună credință, analiză lucidă și decizii curajoase. În condițiile economice actuale, fiecare proiect de investiții este vital. Administrația locală a redus deja major cheltuielile cu funcționarea la începutul anului, tocmai pentru a crea spațiu bugetar pentru dezvoltare. De asemenea, Ploieștiul are un grad de îndatorare de 6% ceea ce reprezintă o oportunitate fantastică pentru investiții.   Ploieștiul are nevoie de decizie, nu de blocaj. Are nevoie de lideri politici care să își asume responsabilitatea și să își îndrume colegii locali spre colaborare, nu spre sabotaj. Iar 𝗱𝘂𝗺𝗻𝗲𝗮𝘃𝗼𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆, 𝗶̂𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗶𝗱𝗲𝗿𝗶 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗶 𝗻𝗮𝘁̗𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶, 𝗮𝘃𝗲𝘁̗𝗶 𝗼 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮̆ 𝗳𝗮𝘁̗𝗮̆ 𝗱𝗲 𝘁𝗼𝘁̗𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗶, 𝗶𝗻𝗰𝗹𝘂𝘀𝗶𝘃 𝗳𝗮𝘁̗𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗽𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗲𝗻𝗶.   De aceea, 𝘃𝗮̆ 𝗶𝗻𝘃𝗶𝘁 𝗼𝗳𝗶𝗰𝗶𝗮𝗹 𝗹𝗮 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶 Vreau să vă prezint direct orașul, proiectele aflate în derulare, problemele cu care ne confruntăm și planurile de dezvoltare. Vreau să discutăm față în față. Vreau să simțiți cum Ploieștiul se sufocă sub poluare și Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului sunt surde și oarbe. Dacă orașele dumneavoastră pot fi modele, atunci hai să facem și din Ploiești un exemplu de redresare și dezvoltare în avantajul oamenilor.   𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶𝘂𝗹 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗶𝗺𝗽 𝗱𝗲 𝗽𝗶𝗲𝗿𝗱𝘂𝘁: 𝘀𝗲 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮̆ 𝘀𝗮𝘂 𝗺𝗼𝗮𝗿𝗲.   𝗔𝗹𝗲𝗴𝗲𝗿𝗲𝗮 𝘃𝗮̆ 𝗮𝗽𝗮𝗿𝘁̗𝗶𝗻𝗲: 𝘃𝗲𝘁̗𝗶 𝗳𝗶 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁̗𝗶𝗲 𝘀𝗮𝘂 𝘃𝗲𝘁̗𝗶 𝗿𝗮̆𝗺𝗮̂𝗻𝗲 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗹𝗲𝗺𝗮̆.   Cu fermitate, Mihai Polițeanu Primarul Municipiului Ploiești”, a scris edilul pe Facebook.   

Boc are spor de 50% pentru fonduri europene, Birta, edilul din Oradea, ia doar 40% Foto: Facebook
Politică

Boc are spor de 50% pentru fonduri europene, Birta, edilul din Oradea, ia doar 40%

Primarul Clujului, Emil Boc, are spor de 50% pentru fonduri europene. În schimb, Florin Birta, edilul din Oradea, ia același spor în procent de doar 40%.  Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Boc are spor de 50% pentru fonduri europene, Birta, edilul din Oradea, ia doar 40% Conform articolului 16, alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare: „Indemnizațiile lunare alepreşedinților şi vicepreşedinților consiliilor județene şi primarilor şi viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare și reziliență se majorează cu până la 50%, în limita bugetului aprobat cu această destinație."  Legea le permite deci primarilor și președinților de consilii județene să-și majoreze salariul între 1% și 50%. Birta, edilul din Oradea, urmașul lui Ilie Bolojan în această funcție, s-a limitat la 40%. Boc, la fel ca majoritatea primarilor s-a dus la plafonul maxim, 50%. În consecință, primarul Clujului are un salariu brut de bază de 21.735 de lei, la care se adaugă acest spor, de 10.868 de lei. În total, Boc încasează 32.603 lei. În primăria lui Boc sunt nu mai puțin de nouă alte drepturi încasate de funcționari. Printre acestea: 10% pentru activități de control financiar preventiv, spor pentru munca de noapte, spor pentru fonduri europene și indemnizație de hrană pentru cei cu salarii nete sub 8.000 de lei.  „USR-ul, dacă ar putea, ar omorî ultimul funcționar public din România”, a spus primarul Clujului la Antena 3, după ce consilierii locali ai acestui partid i-au reproșat sporurile prea mari acordate funcționarilor. 

Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de trei milioane de euro pe sedii Foto: MIPE
Eveniment

Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de trei milioane euro pe sedii

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are 84 de mașini și plătește chirii de peste trei milioane de euro pe sedii, arată datele publicate de acest minister. În ianuarie 2025, fostul ministru PSD al MIPE, Adrian Câciu, susținea că chiria este de 2,4 milioane de euro, respectiv 200.000 de euro pe lună, doar pentru sediul central al MIPE. Citește și: Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Javier Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei - raport UNICEF Câciu a spus că suma era „decontată din fonduri europene, dar asta nu înseamnă că te încălzește, că acele 2 milioane se puteau duce în alte proiecte”.  Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de milioane euro „În anul 2024, valoarea totală achitată pentru serviciile de închiriere - atât pentru sediile din Bucureşti, cât și pentru cele din teritoriu, unde funcţionează Direcțiile Regionale de Infrastructură - a fost de 15.268.213,27 lei, din care 13.796.357,50 lei au fost decontați din fonduri europene, iar 1.471.855,76 lei au fost suportaţi din bugetul de stat (...) Cheltuielile generate de întreținerea clădirilor (mentenanță și utilităţi) în care se desfășoară activitatea Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene, în anul 2024, au însumat 7.226.640,30 lei, din care 6.529.992,17 lei au fost decontate din fonduri europene, iar 696.648,13 lei au fost suportate din bugetul de stat.”, afirmă acum MIPE, într-un document semnat de fostul ministru, Marcel Boloș.  În aprilie 2025, DeFapt.ro a scris că, potrivit ministerului de Finanțe, doar în anul 2024, de la buget s-au achitat pentru chiriile diferitelor instituții ale statului 727,87 milioane de lei. Același minister arată că în inventarul statului sunt 46.027 bunuri imobile, din care 3.627 au destinația de clădiri cu birouri. „ În anul 2024, costurile aferente reparațiilor pentru cele 84 de autoturisme care deservesc Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene s-au ridicat la 442.627,07 lei, sumă acoperită integral din fonduri europene. Cheltuielile cu achiziția de combustibil au totalizat 454.228,51 lei, din care 446.122,42 lei au fost decontate din fonduri europene, iar 8.106,09 lei au fost suportate din bugetul de stat”, mai arată Boloș.  MIPE avea în mai 2025 un număr de 2.044 angajați, în ușoară creștere față de ianuarie 2025, când avea 2.040. 

Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: de Mezzo nu vrea să i se taie sporul Foto: Facebook
Politică

Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile

Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, Mario de Mezzo, este supărat că se taie sporurile pentru cei care accesează fonduri europene și l-a atacat dur pe liderul liberal pe acest subiect. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei: în martie 2025, pe lângă salariul de 21.735 de lei, primarul Slatinei încasa și 10.868 de lei sub formă de spor pentru accesarea fondurilor UE. Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan Dacă acest spor va fi redus de la 50% din salariu la 40%, de Mezzo ar rămâne fără 2.170 de lei. „Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, dumneavoastră sunteți un zeu al administrației locale pentru minunile pe care le-ați făcut în Oradea și în Bihor prin două pârghii administrative pe care le-ați avut: fondurile guvernamentale - indiferent de numele pe care le-au avut ele - și fondurile europene. Păi, domnule prim-ministru, ne tăiați nouă primarilor exact aceste două pârghii?”, a spus edilul Slatinei, într-un videoclip pe Facebook. „Eu înțeleg că sunt multe primării care acordă acest spor inutil. Dar, domnule Bolojan, colegii mei au scris în trei luni de zile proiecte de 40 de milioane de euro pe care urmează să le și implementăm. Cum le explic eu lor că dumneavoastră ați micșorat procentul de la 50 la 40 pentru implementarea fondurilor europene?”, s-a plâns de Mezzo. El nu a oferit detalii despre proiectele „scrise” de subalternii săi și ce șanse sunt ca ele să fie finalizat, prin încasarea banilor de la UE.  „Poate evaluați posibilitatea să ne dați și nouă, primarii care am rămas să continuăm munca aceasta administrativă pe care o cunoașteți foarte bine, posibilitatea (...) să fim și noi 10%, 20% din ce ați fost dumneavoastră. Vă promit că n-am să vă iau locul niciodată”, a finalizat primarul Slatinei, ironic. 

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50% Foto: Facebook
Politică

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal scrie despre eșecul absorbției fondurilor UE, arătând că rata este “la un nivel extrem de scăzut“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg “Ministerul fondurilor europene, care are peste 2.000 de angajați, deci o armată de oameni, care au reușit până în acești ani să își optimizeze câștigurile. Cum? Și-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene, 50%. Peste acest stimulent și-au mai dat un spor de fonduri europene, 45%. Peste acest spor și peste stimulent și-au mai dat un spor de condiții vătămătoare, 15%, și au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public“, spunea premierul Ilie Bolojan la 8 iulie.  Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50% O analiză a Consiliului Fiscal, focalizată pe ministerul despre care vorbea Bolojan, arată că statul român a recompensat, prin aceste sporuri, un dezastru: “La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF (...) rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor“ “Examinarea calendarului plăților aferente PNRR, efectuate de CE către România în perioada 2021- iunie 2025, pune în evidență faptul că din septembrie 2023 până în iunie 2025, timp de aproape doi ani, cu excepția unei prefinanțări de 288 mil. euro aferentă REPowerEU, România nu a reușit să absoarbă nici un euro din fondurile PNRR“ “Ratele de absorbție efective (exclusiv prefinanțări) ale fondurilor aferente PNRR sunt extrem de scăzute în raport cu timpul rămas până la încheierea acestui program, respectiv august 2026. Pe ansamblul PNRR, la jumătatea anului 2025, rata de absorbție efectivă era de 23,3%, pe componenta granturi fiind de 31,6%, iar pe componenta împrumuturi de 15,8%“ “Cele 6 jaloane restante se referă la guvernanța întreprinderilor de stat (în special operaționalizarea AMEPIP și desemnareaadministratorilor în companiile de energie), contractele de investiții în transporturi și regimul fiscal special pentru microîntreprinderi, care nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România va trebui, de asemenea, să respecte cerințele jalonului privind pensiile speciale, care rămâne neîndeplinit“. Guvernul Bolojan a tăiat sporul acordat celor care lucrau cu fonduri europene de la 50% la 40%.   

România poate să piardă fondurile europene (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Premierul Ilie Bolojan avertizează: România riscă să piardă fondurile europene disponibile

România poate să piardă fondurile europene. România se confruntă cu un risc major: până la jumătatea anului 2026, ar putea pierde fonduri europene neutilizate, din cauza întârzierilor administrative, a birocrației excesive și a lansării tardive a apelurilor de proiecte, a avertizat premierul Ilie Bolojan, luni, într-un interviu acordat postului Antena 1. România poate să piardă fondurile europene Premierul a explicat că gestiunea ineficientă a proiectelor europene pune în pericol capacitatea României de a utiliza granturile și împrumuturile disponibile. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Nu am lansat apelurile de proiecte la timp, nu am evaluat rapid proiectele și am făcut licitații târziu. Riscăm să nu consumăm banii din grantul de aproximativ 14 miliarde de euro și să pierdem o mare parte din împrumutul disponibil.” Pentru a evita acest scenariu, Bolojan cere urgentarea lucrărilor în curs, respectarea jaloanelor asumate și prioritizarea proiectelor relevante. Evaluarea, marți la Bruxelles Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va reprezenta România marți, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN). Unul dintre punctele esențiale de pe agendă este evaluarea capacității României de a-și respecta angajamentele fiscale – o condiție esențială pentru menținerea finanțării europene. „Evitarea unui scenariu de tip Grecia este o chestiune de zile” Premierul avertizează că România riscă să devină nesustenabilă pentru investitori, dacă nu dovedește în scurt timp că ia măsuri pentru reducerea deficitului: „Dacă agențiile de rating nu văd corecții în veniturile și cheltuielile statului, este doar o chestiune de săptămâni până ce România va fi percepută ca o țară în care nu mai merită să investești. Vom fi la un pas de un scenariu de tip Grecia.” Măsurile fiscale asumate de Guvern Guvernul a aprobat luni un prim pachet de măsuri fiscale, prin angajarea răspunderii în Parlament. Premierul subliniază că acestea vizează problemele structurale și că vor fi urmate de alte două pachete legislative, pentru corectarea restului dezechilibrelor economice: „Suntem în ceasul al 11-lea. Am început cu măsuri care vizează cifrele mari din buget. Acestea nu vizează corectarea nedreptăților punctuale, ci stabilizarea sistemului în ansamblu.”

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii și președinții de consilii județene, scapă aproape netăiat, arată Profit. Acum, sporul este de 50% din salariu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat În varianta inițială a proiectului de lege pe care guvernul Bolojan își asumă răspunderea, sporul era limitat la 35% din salariu. În varianta nouă, consultată de Profit, limita superioară va fi de 40%.  Tot la 40%, față de 35% în proiect, va fi limitată și majorarea salarială acordată personalului implicat în proiecte PNRR. În perioada în care era președinte al Consiliului Județean Bihor, salariul lui Bolojan era majorat cu doar 35%, deși avea dreptul la 50%. În schimb, salariul primarului Clujului, Emil Boc, primește un plus de 50% pentru că lucrează cu fonduri europene.  Guvernul a făcut un pas înapoi și în fața industriei jocurilor de noroc: inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Însă, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente.

România riscă să piardă fonduri europene (sursa: Pexels/Marco)
Eveniment

România, păsuită de UE până în octombrie să reducă deficitul sau riscă să piardă fonduri europene

România riscă să piardă fonduri europene. România trebuie să adopte măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar până la 15 octombrie 2025, altfel riscă suspendarea fondurilor europene, avertizează Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, într-un interviu pentru Digi24. România riscă să piardă fonduri europene În prezent, România nu a implementat reformele necesare pentru creșterea veniturilor, fiind astfel obligată să ajusteze traiectoria cheltuielilor în acest an și în 2026. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Avertismentul a fost lansat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Luxemburg, unde s-a constatat oficial că România nu a răspuns eficient recomandărilor europene privind reducerea dezechilibrelor fiscale. Creșterea cheltuielilor publice va fi limitată Din cauza lipsei de acțiuni concrete, România va trebui să limiteze creșterea cheltuielilor nete la 2,8% în 2025 și la 2,6% în 2026, potrivit noilor reguli ale Comisiei Europene. Cheltuielile nete se calculează scăzând din totalul cheltuielilor sumele plătite pentru dobânzi și fonduri europene, fiind ajustate în funcție de evoluția veniturilor. Potrivit oficialilor, aceste plafoane sunt menite să readucă deficitul sub 3% din PIB până în 2030, așa cum prevede Planul Bugetar-Structural aprobat în ianuarie 2025. Cu cât întârzie măsurile, cu atât vor fi mai dure Alin Andrieș a explicat că amplitudinea măsurilor necesare va fi mai mare cu cât sunt adoptate mai târziu. De exemplu, o măsură aplicată la începutul anului poate avea efectul scontat cu un efort de 1% din PIB, însă aceeași măsură aplicată în trimestrul al treilea ar necesita un efort de patru ori mai mare. Așadar, guvernul trebuie să acționeze rapid pentru a evita un impact fiscal sever și pierderea încrederii agențiilor de rating. Deficitul ridicat, o amenințare pentru sustenabilitatea fiscală Consiliul ECOFIN a subliniat că România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, iar după primele patru luni din 2025, deficitul a ajuns deja la 2,95% din PIB. Cheltuielile nete au depășit plafonul recomandat, ceea ce periclitează închiderea procedurii de deficit excesiv până în 2030. Consiliul a transmis că nu există factori atenuanți care să justifice abaterile de la planul agreat, iar riscurile legate de sustenabilitatea fiscală pe termen mediu sunt considerate ridicate. Planul european cere eforturi susținute până în 2030 România a primit recomandări clare pentru menținerea cheltuielilor publice în limite stricte: plafonul anual de creștere a cheltuielilor nete scade treptat, de la 5,1% în 2025 la 3,9% în 2030. Obiectivul este reducerea treptată a deficitului sub pragul de 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice, în contextul unui nivel ridicat al investițiilor (peste 7% din PIB). Planul prevede o traiectorie de ajustare pe 7 ani, cu reforme și investiții susținute, dar necesită aplicarea urgentă a măsurilor fiscale pentru a nu pierde încrederea piețelor și finanțatorilor internaționali.

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane  Foto: Facebook
Eveniment

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km. Proiect estimat la 1,35 miliarde lei

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km: plenul Consiliului Judeţean Bihor a aprobat indicatorii tehnico economici pe baza studiului de fezabilitate de la proiectul „Dezvoltarea reţelei de Tram-train metropolitan Oradea”.   Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane Proiectul este estimat la 1,35 miliarde lei, cu tot cu TVA, incluzând atât lucrările la calea ferată, cât şi achiziţia celor 14 vehicule Tram-train, capabile să folosească atât liniile de tramvai din interiorul oraşului Oradea, cât şi liniile de tren. Județul speră să primească aprobare pentru o finanțare europeană. Rețeaua va conecta Oradea cu mai multe localități și obiective din vecinătate, pe mai multe direcții: Aeroportul Oradea; Sânmartin – Băile 1 Mai – Băile Felix (Cordău); Borş (Parcul industrial) şi Sântandrei – Girişu de Criş – Toboliu – Cheresig. Din lungimea totală, 24,2 km reprezintă liniile de cale ferată care vor fi reabilitate şi electrificate. Proiectul prevede amenajarea a 27 de staţii şi construirea a 5 poduri, 3 pasaje pietonale inferioare, 9 pasarele pietonale şi 39 de treceri la nivel, arată Consiliul Județean Bihor. Consiliul a depus spre finanţare din fonduri europene acest proiect în decembrie 2024. În prezent, proiectul se află în evaluare. În perioada următoare va fi lansată licitaţia pentru proiectare şi execuţie. Sursa de finanţare o reprezintă Programul de Transport 2021-2027 – Prioritatea 6 Dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane, apelul de proiecte ”Trenuri metropolitane în nodurile urbane”.

Suveraniștii împart deja funcțiile în viitorul guvern: Gavrilă se autopropune la Fonduri Europene Foto: Facebook
Politică

Suveraniștii împart deja funcțiile în viitorul guvern: Gavrilă se autopropune la Fonduri Europene

Suveraniștii își împart deja funcțiile în viitorul guvern: președinta POT, Anamaria Gavrilă, se autopropune la Fonduri Europene, într-un mesaj pe rețelele sociale. Citește și: Călin Georgescu, cu superioritate despre Simion: „Sunt pregătit să-mi ajut protejatul mai tânăr, să-l ghidez” Tot în această seară, Călin Georgescu a transmis mesaje de premier, într-un interviu pentru Marius Tucă, iar Victor Ponta a anunțat că este gata să facă parte dintr-un guvern susținut de PSD și AUR. Suveraniștii împart deja funcțiile în viitorul guvern „Ce înseamnă POT la guvernare pentru fondurile europene? Înseamnă acces rapid, digitalizat și fără birocrație absurdă. În niciun caz nu vom opri fondurile europene, ci vom ajuta accesul la capital. Eu sunt Anamaria Gavrilă, președintele Partidului Oamenilor Tineri – POT. Am construit nu un start-up, ci mai multe - chiar știu ce înseamnă digitalizarea unui proces complex; am lucrat cu investiții internaționale, știu cât de greu este să accesezi capital într-o piață unde sistemul mai mult te încurcă decât te ajută. Cu POT la guvernare, fondurile europene vor merge acolo unde este nevoie. Pentru toată lumea, nu doar pentru prietenii politicienilor. Vom susține accesarea fondurilor europene și mai mult, ne vom asigura că antreprenorii primesc banii la timp, fără blocaje. Vom simplifica procesul, vom reduce birocrația și vom digitaliza complet sistemul. POT a fost primul partid din România care și-a depus candidaturile 100% digital, fără dosar cu șină. Noi nu doar vorbim digitalizare, o facem să se întâmple. POT este parte dintr-o mișcare hotărâtă să construiască o Românie funcțională: Călin Georgescu, AUR, POT – și George Simion Președinte”, a scris Gavrilă pe rețelele sociale. Tot azi, Victor Ponta, întrebat dacă este pregătit să facă parte dintr-un viitor guvern, a spus: „Sunt pregătit pentru asta. Mă recomandă să dau sfaturi și bune și corecte cu tot ceea ce am făcut în zona economică, am făcut lucruri foarte bune pentru România”. 

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

Valoarea fondurile europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro Foto: Asociația Pro Infrastructura
Economie

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță ministrul Marcel Boloș pe Facebook.  „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu. Deci nu ne interesează. Independența unei țări vine din capacitatea de a se finanța singură”, a spus recent Călin Georgescu într-o discuție cu Natalia Morari, o fostă candidată la alegerile din Republica Moldova. Valoarea fondurile europene a trecut de 100 miliarde euro Datele publice, de pe site-ul ministerului de Finanțe, arată că România a contribuit lșa bugetul UE - până la final de ianuarie 2025 - cu puțin sub 33 de miliarde de euro, deci beneficiul net este de circa 67 de miliarde de euro. „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚̆ (...) Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO. Ce au adus banii aceștia concret: În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a scris Boloș pe Facebook. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră