sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri europene

20 articole
Economie

România riscă să piardă 300 de milioane de euro

România riscă să piardă până la 300 de milioane de euro din finanţarea pentru calea ferată Braşov-Sighişoara, a avertizat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat România riscă să piardă 300 de milioane de euro „Pot să vă spun că există posibilitatea, riscul, de a pierde până la 300 de milioane de euro din finanţarea pe Braşov-Sighişoara pe cale ferată, un proiect care a fost depus în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei în mecanismul financiar anterior, deci nu cel curent, iar acolo, din cauza faptului că nu s-au efectuat lucrări, este posibil ca acei bani să fie pierduţi. Sunt două variante: ori se recunoaşte acest fapt, ori se mai fac măcar parţial anumite lucrări ca să nu se piardă în totalitate”, a declarat Vălean în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români. Adina Valean Foto: Twitter Ea a precizat că, „din înţelegerea noastră", nu s-au realizat lucrări în ultimii circa şapte ani la acest proiect. „Am mai discutat despre defazarea proiectelor din Connecting Europe Facility, dar acum s-a ajuns la o limită, nu mai poate fi prelungită", a mai spus Vălean. Citește și: Șefii serviciilor de informații din grupul „Five Eyes”, reuniune fără precedent în California: China fură masiv secretele industriale ale țărilor occidentale România a încercat, totuși Ea a remarcat totuşi faptul că România a accesat bani de la bugetul general competitiv al CEF, la care ţările membre au acces în afară de un buget garantat al lor, care pentru România este de 763 de milioane de euro. "Trebuie să spun că, pentru prima dată de când există acest mecanism, România a accesat bani din bugetul competitiv. Asta şi datorită faptului că m-am asigurat că experţii Comisiei sunt întotdeauna la dispoziţie. Şi acum vor avea, în noiembrie, o întâlnire cu cei de la Ministerul Transporturilor, pentru a trece din nou în revistă proiectele, a sprijini în pregătire şi în aplicarea acestor proiecte, tocmai pentru a avea a spori gradul de absorbţia al României", a afirmat ea. În primul apel de proiecte în cadrul acestui mecanism, România a luat 119 milioane de euro pentru trei proiecte, iar în al doilea call România a primit 559 milioane de euro.

România riscă să piardă 300 de milioane de euro pentru că nu se întâmplă nimic pe calea ferată Brașov-Sighișoara Foto: Facebook
Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50%, Bolojan - doar 25%
Eveniment

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție. Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% De exemplu, la Bistrița Năsăud, unde președinte este pesedistul Emil Moldovan, la indemnizația lunară de 18.720 de lei se adaugă un spor de 9.360 lei, denumit pompos „Majorarea indemnizației lunare conform art.16 alin.(2) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare” - de fapt sporul pentru fonduri UE. Potrivit ultimei liste cu salarii de la acest consiliu județean, doar președintele și vicepreședinții beneficiază de acest spor, nu și angajații consiliului. Vicepreședinții consiliului județean sunt de la PSD și PMP. În Argeș, aceeași situație: președintele Ion Mânzină, de la PSD, și cei doi vicepreședinți, ambii de la PSD, iau un spor de 50% la salariul de bază pentru că lucrează cu fonduri europene. La ceilalți angajați ai primăriei, pe lista publicată nu figurează sporurile. Indemnizațiile conducerii sunt identice cu cele din Bistrița Năsăud, 18.720 de lei, plus spor de 9.360 lei. Și în Olt, unde președinte este Marius Oprescu, de la PSD, sporul pentru fonduri europene este de 50%, pentru conducerea consiliului. La fel în Botoșani, unde președinte al Consiliului Județean este Doina Feodorovici, de la PSD. Bacău, condus de Valentin Ivancea (PSD): sporuri de 50% pentru președinte și vicepreședinții consiliului județean. În mai multe județe conduse de lideri PSD, precum Teleorman, aceste informații sunt imposibil de găsit pe site-ul instituției. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Bihorul, modest. Boc - 50% La Buzău și Vaslui, tot fiefuri PSD, președinții Consiliului Județean s-au limitat la sporuri de 25% din indemnizația lunară. În Bihor, lista salariilor precizează că indemnizațiile lunare ale președintelui - Ilie Bolojan - și ale vicepreședinților se majorează cu doar 25%. La Oradea, se precizează: „Indemnizatia lunară a primarului și indemnizaţiile lunare ale viceprimarilor au fost majorate cu 25% având în vedere implementarea proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile”. Salariile personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de sporuri între 10 și 40% (maximum prevăzut fiind de 50%), în funcție de timpul alocat acestor proiecte. Dintre primarii PNL, Emil Boc primește sporul maxim, de 50%, pentru absorbția fondurilor europene. Și la CJ Arad, condus de liberalul Iustin Cionca, sporul acesta este dus la maximum, de 50%.

Spor pentru cei care lucrează cu fondurile europene nu se justifică, spune Theodor Stolojan
Eveniment

Spor cei care lucrează fondurile europene nu se justifică

Fostul premier și președinte al PNL Theodor Stolojan a declarat, într-un interviu pentru PSNews, că „acest spor de 50% pentru cei care chipurile lucrează cu fondurile europene nu se justifică sub nicio formă la această dimensiune”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Spor pentru cei care lucrează cu fondurile europene nu se justifică „Cine a fost mai tare cu lobby în Parlament a mai obținut un spor. Chiar și acest spor de 50% pentru cei care chipurile lucrează cu fondurile europene nu se justifică sub nicio formă la această dimensiune, oamenii lucrează acolo aceasta este datoria lor de serviciu să absoarbă, să utilizeze, să urmărească utilizarea fondurilor europene și putea da un spor mult mai mic, un 20%”, a arătat Stolojan. El a vorbit și despre digitalizare, spunând că „în momentul când introduci digitalizare, lucru cu internetul în administrația publică, numai e nevoie de atâtea niveluri ierarhice: șef de serviciu, director adjunct, director, director general, secretar general al ministerului, secretar de stat”. „Înțeleg că avem vreo 200 de secretari de stat. Incredibil”, a mai afirmat fostul premier. Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea – presă „Cum s-a creat acest sistem în timp ierarhic, când nu aveam digitalizare, dacă vrei să transmiți o informație de la ministru la ultimul lucrător, aveai nevoie să o transmiți la 10 directori generali care o transmiteau la 20 sau 30 de directori, ajungi la vreo 100 de șefi de servicii până ajungea la salariat. Acum nu mai e nevoie. Ministrul poate să dea un e-mail și informează pe toți direcție de acțiune trebuie să meargă și în consecință, nu mai am nevoie de atâția directori de atâția șefii de servicii. Am nevoie de niște manageri foarte buni foarte competenți, care să îndrume munca unui grup de angajați în fiecare instituție”, a explicat Stolojan.

Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Primele aplicații comune accesarea fondurilor europene

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: ele vor contribui la dezvoltarea conectivității infrastructurii de transport și vor fi finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF), anunță Moldopres. Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere Ungheni (RO) - Ungheni (MD) și Albița (RO) - Leușeni (MD). În ceea ce privește primul proiect Ungheni – Ungheni, pe partea română va fi dezvoltată legătura cu infrastructura rutieră existentă în România prin modernizarea DJ249A la un profil de drum național, care va face legătura cu noul pod peste Prut. Această infrastructură va funcționa și după conectarea podului de la Ungheni cu Autostrada A8, ca nod rutier cu drumul național din proximitate. Totodată, în Republica Moldova va fi construită infrastructura de acces între noul pod de la Ungheni și rețeaua de drumuri existentă. Valoarea totală a proiectului este de 66,3 mln de euro, dintre care contribuția Uniunii Europene este de 33,1 mln de euro. Cel de-al doilea proiect vizează punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița, care va fi dotat cu echipamente noi. Totodată, pe partea română va fi reorganizat fluxul de mărfuri care intră în țară, prin extinderea și relocarea Agenției de Cântărire Albița. În paralel, Ministerul Transporturilor din România realizează documentația tehnică pentru un nou pod peste Prut în locul celui existent, cu două benzi pe sens, care, de asemenea, va fi propus spre finanțare din programul CEF. Valoarea totală a proiectului este de 19,6 mln de euro. Citește și: Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003 Pod strategic, la Ungheni La 13 ianuarie, podul peste Prut de la Ungheni, legătura rutieră între România și Republica Moldova în continuarea Autostrăzii Unirii, a fost avizat la Compania de Drumuri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Va fi primul pod între România și Republica Moldova cu patru benzi, iar licitația ar putea fi lansată în primăvară. Costul estimat al proiectului este de 40 de milioane de Euro, podul urmând să fie construit de CNAIR : ,,Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat astăzi devizul general al Podului peste Prut de la Ungheni, obiectiv de investiție ce are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale şi frățești dintre România și Moldova.

Avalanșa de angajări la Guvern nu se oprește (sursa: gov.ro)
Politică

Avalanșa de angajări la Guvern nu se oprește

Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: ministerul Economiei vrea un plus 10% la schema de personal. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern, numărul angajaților din acest minister se va majora de la 250 la 275. Dar, în decembrie, când acest minister s-a rupt în două, între PNL, care a preluat Antreprenoriatul, și PSD, care a rămas cu Economia, rezultatul a fost că schema de personal urma să crească. Avalanșa de angajări la Guvern nu se oprește Acum, ministerul Economiei susține că nu poate activa cu doar 250 de angajați și mai are nevoie de 25. În plus, numărul de secretari de stat crește de la doi la trei. Nota de fundamentare a hotărârii de guvern nu oferă date privind impactul bugetar. Acum două zile, DeFapt.ro a scris că ministerul Fondurilor Europene, sub pretextul creșterii absorbției fondurilor UE, se pregătește să-și majoreze structura de personal cu 30%. În plus, numărul secretarilor de stat va crește de la cinci la șapte. Potrivit notei de fundamentare a unei hotărâri de guvern privind organizarea și funcționarea Ministerului Fondurilor Europene, numărul de angajați din acest minister va crește de la 1407 la 1828 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor). Aceasta înseamnă 420 de posturi în plus, adică cu 30% mai mult decât acum. Nici acest proiect de hotărâre nu conținea date privind impactul bugetar. În plus, datele ministerului de Finanțe arată că, în octombrie 2021, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrau 4.789 de persoane. În februarie – momentul ultimelor date publice – erau 5027. Citește și: Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene, sub pretextul absorbției. În ultimele luni, rata de absorbție a fondurilor strucurale a scăzut!

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră