sâmbătă 15 august
Login Contact
DeFapt.ro

fonduri europene

43 articole
Politică

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat - presă

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii și președinții de consilii județene, scapă aproape netăiat, arată Profit. Acum, sporul este de 50% din salariu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat În varianta inițială a proiectului de lege pe care guvernul Bolojan își asumă răspunderea, sporul era limitat la 35% din salariu. În varianta nouă, consultată de Profit, limita superioară va fi de 40%.  Tot la 40%, față de 35% în proiect, va fi limitată și majorarea salarială acordată personalului implicat în proiecte PNRR. În perioada în care era președinte al Consiliului Județean Bihor, salariul lui Bolojan era majorat cu doar 35%, deși avea dreptul la 50%. În schimb, salariul primarului Clujului, Emil Boc, primește un plus de 50% pentru că lucrează cu fonduri europene.  Guvernul a făcut un pas înapoi și în fața industriei jocurilor de noroc: inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Însă, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente.

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat - presă
România, păsuită de UE până în octombrie să reducă deficitul sau riscă să piardă fonduri europene
Eveniment

România, păsuită de UE până în octombrie să reducă deficitul sau riscă să piardă fonduri europene

România riscă să piardă fonduri europene. România trebuie să adopte măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar până la 15 octombrie 2025, altfel riscă suspendarea fondurilor europene, avertizează Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, într-un interviu pentru Digi24. România riscă să piardă fonduri europene În prezent, România nu a implementat reformele necesare pentru creșterea veniturilor, fiind astfel obligată să ajusteze traiectoria cheltuielilor în acest an și în 2026. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Avertismentul a fost lansat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Luxemburg, unde s-a constatat oficial că România nu a răspuns eficient recomandărilor europene privind reducerea dezechilibrelor fiscale. Creșterea cheltuielilor publice va fi limitată Din cauza lipsei de acțiuni concrete, România va trebui să limiteze creșterea cheltuielilor nete la 2,8% în 2025 și la 2,6% în 2026, potrivit noilor reguli ale Comisiei Europene. Cheltuielile nete se calculează scăzând din totalul cheltuielilor sumele plătite pentru dobânzi și fonduri europene, fiind ajustate în funcție de evoluția veniturilor. Potrivit oficialilor, aceste plafoane sunt menite să readucă deficitul sub 3% din PIB până în 2030, așa cum prevede Planul Bugetar-Structural aprobat în ianuarie 2025. Cu cât întârzie măsurile, cu atât vor fi mai dure Alin Andrieș a explicat că amplitudinea măsurilor necesare va fi mai mare cu cât sunt adoptate mai târziu. De exemplu, o măsură aplicată la începutul anului poate avea efectul scontat cu un efort de 1% din PIB, însă aceeași măsură aplicată în trimestrul al treilea ar necesita un efort de patru ori mai mare. Așadar, guvernul trebuie să acționeze rapid pentru a evita un impact fiscal sever și pierderea încrederii agențiilor de rating. Deficitul ridicat, o amenințare pentru sustenabilitatea fiscală Consiliul ECOFIN a subliniat că România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, iar după primele patru luni din 2025, deficitul a ajuns deja la 2,95% din PIB. Cheltuielile nete au depășit plafonul recomandat, ceea ce periclitează închiderea procedurii de deficit excesiv până în 2030. Consiliul a transmis că nu există factori atenuanți care să justifice abaterile de la planul agreat, iar riscurile legate de sustenabilitatea fiscală pe termen mediu sunt considerate ridicate. Planul european cere eforturi susținute până în 2030 România a primit recomandări clare pentru menținerea cheltuielilor publice în limite stricte: plafonul anual de creștere a cheltuielilor nete scade treptat, de la 5,1% în 2025 la 3,9% în 2030. Obiectivul este reducerea treptată a deficitului sub pragul de 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice, în contextul unui nivel ridicat al investițiilor (peste 7% din PIB). Planul prevede o traiectorie de ajustare pe 7 ani, cu reforme și investiții susținute, dar necesită aplicarea urgentă a măsurilor fiscale pentru a nu pierde încrederea piețelor și finanțatorilor internaționali.

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km. Proiect estimat la 1,35 miliarde lei
Eveniment

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km. Proiect estimat la 1,35 miliarde lei

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km: plenul Consiliului Judeţean Bihor a aprobat indicatorii tehnico economici pe baza studiului de fezabilitate de la proiectul „Dezvoltarea reţelei de Tram-train metropolitan Oradea”.   Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane Proiectul este estimat la 1,35 miliarde lei, cu tot cu TVA, incluzând atât lucrările la calea ferată, cât şi achiziţia celor 14 vehicule Tram-train, capabile să folosească atât liniile de tramvai din interiorul oraşului Oradea, cât şi liniile de tren. Județul speră să primească aprobare pentru o finanțare europeană. Rețeaua va conecta Oradea cu mai multe localități și obiective din vecinătate, pe mai multe direcții: Aeroportul Oradea; Sânmartin – Băile 1 Mai – Băile Felix (Cordău); Borş (Parcul industrial) şi Sântandrei – Girişu de Criş – Toboliu – Cheresig. Din lungimea totală, 24,2 km reprezintă liniile de cale ferată care vor fi reabilitate şi electrificate. Proiectul prevede amenajarea a 27 de staţii şi construirea a 5 poduri, 3 pasaje pietonale inferioare, 9 pasarele pietonale şi 39 de treceri la nivel, arată Consiliul Județean Bihor. Consiliul a depus spre finanţare din fonduri europene acest proiect în decembrie 2024. În prezent, proiectul se află în evaluare. În perioada următoare va fi lansată licitaţia pentru proiectare şi execuţie. Sursa de finanţare o reprezintă Programul de Transport 2021-2027 – Prioritatea 6 Dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane, apelul de proiecte ”Trenuri metropolitane în nodurile urbane”.

Suveraniștii își împart deja funcțiile în viitorul guvern: Gavrilă se autopropune la Fonduri Europene
Politică

Suveraniștii își împart deja funcțiile în viitorul guvern: Gavrilă se autopropune la Fonduri Europene

Suveraniștii își împart deja funcțiile în viitorul guvern: președinta POT, Anamaria Gavrilă, se autopropune la Fonduri Europene, într-un mesaj pe rețelele sociale. Citește și: Călin Georgescu, cu superioritate despre Simion: „Sunt pregătit să-mi ajut protejatul mai tânăr, să-l ghidez” Tot în această seară, Călin Georgescu a transmis mesaje de premier, într-un interviu pentru Marius Tucă, iar Victor Ponta a anunțat că este gata să facă parte dintr-un guvern susținut de PSD și AUR. Suveraniștii împart deja funcțiile în viitorul guvern „Ce înseamnă POT la guvernare pentru fondurile europene? Înseamnă acces rapid, digitalizat și fără birocrație absurdă. În niciun caz nu vom opri fondurile europene, ci vom ajuta accesul la capital. Eu sunt Anamaria Gavrilă, președintele Partidului Oamenilor Tineri – POT. Am construit nu un start-up, ci mai multe - chiar știu ce înseamnă digitalizarea unui proces complex; am lucrat cu investiții internaționale, știu cât de greu este să accesezi capital într-o piață unde sistemul mai mult te încurcă decât te ajută. Cu POT la guvernare, fondurile europene vor merge acolo unde este nevoie. Pentru toată lumea, nu doar pentru prietenii politicienilor. Vom susține accesarea fondurilor europene și mai mult, ne vom asigura că antreprenorii primesc banii la timp, fără blocaje. Vom simplifica procesul, vom reduce birocrația și vom digitaliza complet sistemul. POT a fost primul partid din România care și-a depus candidaturile 100% digital, fără dosar cu șină. Noi nu doar vorbim digitalizare, o facem să se întâmple. POT este parte dintr-o mișcare hotărâtă să construiască o Românie funcțională: Călin Georgescu, AUR, POT – și George Simion Președinte”, a scris Gavrilă pe rețelele sociale. Tot azi, Victor Ponta, întrebat dacă este pregătit să facă parte dintr-un viitor guvern, a spus: „Sunt pregătit pentru asta. Mă recomandă să dau sfaturi și bune și corecte cu tot ceea ce am făcut în zona economică, am făcut lucruri foarte bune pentru România”. 

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță Boloș
Economie

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță Boloș

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță ministrul Marcel Boloș pe Facebook.  „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu. Deci nu ne interesează. Independența unei țări vine din capacitatea de a se finanța singură”, a spus recent Călin Georgescu într-o discuție cu Natalia Morari, o fostă candidată la alegerile din Republica Moldova. Valoarea fondurile europene a trecut de 100 miliarde euro Datele publice, de pe site-ul ministerului de Finanțe, arată că România a contribuit lșa bugetul UE - până la final de ianuarie 2025 - cu puțin sub 33 de miliarde de euro, deci beneficiul net este de circa 67 de miliarde de euro. „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚̆ (...) Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO. Ce au adus banii aceștia concret: În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a scris Boloș pe Facebook. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie
Politică

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie, în atragerea aceștor bani, pe cele mai importante linii de finanțare. Citește și: Postare virală a lui Traian Băsescu despre „șarlatanul” Georgescu: „A reușit cea mai incredibilă performanță” Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Datele sunt oferite de ministerul de Finanțe. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a mai publicat informații privind absorbția fondurilor din 20 decembrie, adică înainte ca Marcel Boloș (PNL) să preia acest portofoliu de la Adrian Câciu (PSD).  Unde nu s-a atras nici un ban în prima lună din ianuarie 2025, deși atât PNRR, cât și fondurile de coeziune, ar fi trebuit să absoarbă acum în ritm accelerat.  Dezastrul din ianuarie este în contrast cu uriașele sume pe guvernul Ciolacu II a planificat să le atragă în 2025: zero euro din fonduri PNRR, guvernul și-a planificat să aducă la buget peste 4,1 miliarde de euro zero euro din fonduri structurale și de coeziune, unde guvernul speră să atragă 4,7 miliarde de euro în 2025 zero fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit. Program 2025: 711 milioane de euro zero fonduri pe programul „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)”. Program 2025: zero euro, dar tot programul are o valoare de 1,5 miliare euro „Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene”, spunea, la 19 februarie, premierul Marcel Ciolacu. 

Fraudă cu fonduri europene la Iași: un italian condamnat după ce a raportat un drum mai lat decât cel construit
Eveniment

Fraudă cu fonduri europene la Iași: un italian condamnat după ce a raportat un drum mai lat decât cel construit

Italian, condamnat la Iași pentru fraudă. Un cetățean italian a fost condamnat la Iași pentru fraudarea unui proiect de investiții, prin care a prejudiciat bugetul european cu 500.000 de lei. Italian, condamnat la Iași pentru fraudă Firma sa a raportat un drum mai lat decât cel construit în realitate, iar primăria beneficiară a efectuat plata fără verificări riguroase. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Prejudiciul a fost recuperat din fondurile primăriei, ceea ce a permis inculpatului și complicilor români să evite consecințe financiare majore. Dosarul scoate la iveală vulnerabilități în gestionarea fondurilor europene și lipsa controalelor stricte la nivel local. Continuarea, în Ziarul de Iași

DOCUMENT Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene: Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR, 30% din fondurile de coeziune
Politică

DOCUMENT Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene: Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR, 30% din fondurile de coeziune

Un document oficial al ministerului de Finanțe prezintă un bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene în 2024: guvernul Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR și circa 30% din fondurile de coeziune. Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” În total, guvernul Ciolacu a ratat absorbția a cel puțin cinci miliarde de euro. Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Din PNRR, guvernul Ciolacu a primit doar 288 de milioane de euro, față de 3,65 miliarde de euro, cât singur „estimase”. Este vorba de un rest de plată din tranșa doi. Cererea de plată pentru tranșa trei a fost depusă în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici acum. Dintre țările care au depus cereri de plată în decembrie 2023, România este singura care nu și-a primit banii, nici măcar parțial. Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a susținut, azi, că: „Banii nu au fost încă virați, iar Comisia analizează posibilitatea de a suspenda o nouă sumă de bani după ce România a făcut modificări la jalonul privind pensiile speciale. Una dintre regulile PNRR este ca jaloanele considerate îndeplinite să nu fie modificate”. Catastrofală este și situația absorbției fondurilor de coeziune alocate în exercițiul financiar 2021-2027: guvernul estimase rambursări de 2,1 miliarde de euro și a primit doar 618 milioane de euro. De altfel, datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, până al 20 decembrie, programe precum cele pentru Sănătate, Tranziție Justă sau Incluziune și Demnitate Socială nici măcar nu depuseseră vreo cerere de plată din fondurile de coeziune.

Premieră în UE: Ungaria pierde un miliard de euro din cauza unor încălcări ale statului de drept
Internațional

Premieră în UE: Ungaria pierde un miliard de euro din cauza unor încălcări ale statului de drept

Ungaria pierde un miliard de euro. Ungaria a pierdut oficial 1 miliard de euro din fondurile europene, înghețate din cauza încălcărilor statului de drept. Aceasta este o premieră în Uniunea Europeană, anunțată de Comisia Europeană. Ungaria pierde un miliard de euro În primăvara anului 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, procedură ce permite suspendarea unor livrări de fonduri europene. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Printre principalele îngrijorări se numărau lipsa transparenței și controlului în utilizarea bugetului UE și probleme în atribuirea contractelor publice. Reforme insuficiente Deși Ungaria a implementat anumite reforme, acestea nu au fost suficiente pentru deblocarea completă a fondurilor. În prezent, 19 miliarde de euro rămân înghețate, în timp ce prima tranșă, de 1,04 miliarde de euro, a expirat la finalul anului 2024. Criticile Comisiei Europene Într-un raport publicat în iulie, Comisia Europeană a evidențiat încălcări persistente ale normelor democratice de către Ungaria, printre care corupția și lipsa de independență a media. De asemenea au fost criticate conflictele de interese și probleme legate de finanțarea politică. Promisiunile lui Viktor Orban Prim-ministrul Viktor Orban a declarat că va lupta pentru a proteja fondurile europene, pe care le consideră dreptul Ungariei. El a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să „ia banii ungurilor prin diverse mijloace”. În decembrie, Orban a amenințat cu blocarea bugetului multianual al UE. Apel pentru alegeri anticipate în Ungaria În contextul acestei crize, Peter Magyar, principalul rival politic al lui Orban, a făcut un apel la devansarea alegerilor legislative programate pentru 2026. „Timpul presează. Să aducem acasă miliardele pe care ni le datorează Uniunea Europeană,” a declarat Magyar în mesajul său pentru 2025, pledând pentru evitarea unui an pierdut inutil. Implicații pentru viitorul Ungariei Pierderea fondurilor europene subliniază tensiunile tot mai mari dintre Bruxelles și Budapesta. În timp ce guvernul ungar încearcă să-și apere poziția, apelurile pentru schimbare politică se intensifică, punând presiune pe leadership-ul actual.

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget
Eveniment

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget: ministerul de Finanțe raportează un „grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial” în ceea ce privește sumele primite de la Uniunea Europeană. În termeni nominali, cabinetul Ciolacu a ratat absorbția a peste 500 de milioane de euro, comparativ cu obiectivele pe care singurul și le asumase. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Comparativ cu trimestrul al treilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 50,7%, mai arată acest minister într-un document oficial. Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Cel mai mare eșec este nu în absorbția PNRR, ci a fondurilor alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în trimestrul al treilea al anului 2024, au fost în sumă de 5,37 miliarde lei (0,3% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (53,6%) și a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (73,0%)”, explică un raport al ministerului de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile cu fonduri europene, ele au fost realizate, în trimestrul III din 2024, în procent de doar 72,9%. „Comparativ cu trimestrul III 2023 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au redus cu 41,1%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 0,8% din PIB în al treilea trimestru al anului 2023 la 0,5% din PIB în perioada analizată”, arată Finanțele.

EXCLUSIV Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție la 31 august, sunt planficați 2,5 miliarde euro în 2024
Eveniment

EXCLUSIV Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție la 31 august, sunt planficați 2,5 miliarde euro în 2024

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

„Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene”, cere Siegfried Mureșan. Șocant: nici un euro atras de România din fondurile de coeziune 2021-2027
Politică

„Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene”, cere Siegfried Mureșan. Șocant: nici un euro atras de România din fondurile de coeziune 2021-2027

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, l-a acuzat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Mureșan a scris, pe Facebook, că rata de absorbție a fondurilor de coeziune din exercițiul financiar european 2021 - 2027, iar aceasta „este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene „Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 - 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva. Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris Mureșan. De altfel, chiar Consiliul Fiscal arăta, acum două zile: „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”.

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009
Economie

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră