sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

88 articole
Eveniment

Iohannis arată spre PSD

Președintele Klaus Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate. „În baza Ordonanței 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%, astfel că nu datorăm această taxă”, a spus, la 2 februarie, Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom. Iohannis arată spre PSD „Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit”, a spus Iohannis, la Bruxelles. Ministerul de Finanțe este condus de Adrian Câciu, fost consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu, în timp ce ministerul Energiei este controlat de liberalul Virgil Popescu. De mai multe zile, PSD și PNL se acuză reciproc pentru faptul că OMV declară că, legal, nu trebuie să plătească taxa de solidaritate. „Solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal şi clar, adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor: toată ziua, bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut", a mai spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European. El a subliniat că "aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică nu rezolvă problema" în această chestiune. Citește și: Wall Street Journal: Macron n-a vrut, inițial, să-l primească pe Zelenski, la Paris, dar s-a grăbit să-i aranjeze un dineu când a văzut succesul vizitei de la Londra Despre „rotativă”: „Voi lua decizia care mi se va părea cea mai bună” Tot în cadrul declarațiilor făcute la Bruxelles, Iohannis a evitat să spună dacă va respecta înțelegerea PNL-PSD și, în mai, va numi un premier social-democrat. „Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi în conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a spus Klaus Iohannis, citat de news.ro. El l-a criticat, ușor, și pe Marcel Ciolacu, după ce acesta i-a contestat realizările: „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintre nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabili în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”

Iohannis arată spre PSD cand vorbeste despre faptul că OMV nu vrea să plătească taxa de solidaritate Foto: Inquam/ Octav Ganea
În vămi nu funcționează nici un scaner Foto: Politia de frontiera
Eveniment

În vămi nu funcționează nici un scaner

În vămi nu funcționează, din 2016, nici un scaner pentru verificarea vehiculelor de transport de marfă, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare. Aceste echipamente sunt cruciale pentru a combate traficul ilicit, cum ar fi cel cu droguri, arme, produse contrafăcute și țigări. România are 25 de puncte rutiere de trecere a frontierei. În vămi nu funcționează nici un scaner „La data prezentei, în evidența Unității Nucleare a Autorității Vamale se regăsesc un număr de 15 sisteme mobile de scanat trailere și containere de marfă, achiziționate în perioada 2001-2012. Menționăm că sistemele mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport și containerelor nu mai sunt utilizate din ultimul trimestru al anului 2016”, se arată în răspunsul ministerului de Finanțe. Ministerul arată că scanerele nu mai au asigurat serviciul de întreținere, așa că, din 2018, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) nu a mai prelungit autorizația de utilizare. Din răspunsul ministerului, nu reiese care ar fi soluția pentru această problemă. Finanțele explică cum, în absența scanerelor, se folosesc alte mijloace, precum câinii. Autoritatea Vamală a fost scoasă, în 2021, de sub autoritatea ANAF, iar în fruntea noii instituții a fost numit un personaj susținut de PSD, a cărui trecut este legat de oamenii lui Dragnea din ANAF: Bogdan Mihei, fost șef al Vămii Otopeni și considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi, promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Ministrul Muncii refuză să spună care va fi impactul bugetar al noii legi a pensiilor speciale. Un director în BNR arăta că, acum, ele consumă 0,85% din PIB Mihei a fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD.

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină Foto: Facebook Lukoil
Eveniment

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină

Publicația economică Profit scrie că „sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023”. Publicația apreciază că benzina s-ar putea scumpi cu 36 de bani, iar motorina cu 38 de bani pe litru de la 1 ianuarie, numai din motive fiscale, Ministerul de Finanțe (MFP) susținând că accizele la benzină și motorină sunt cele minime cuprinse într-o Directivă UE și nu cele mai reduse, din Legea 370 publicată pe 20 decembrie în Monitorul Oficial. Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină „Această decizie, coroborată cu cea a Guvernului de a nu mai prelungi perioada de aplicare a reducerii de 50 de bani pe litru convenită cu companii, poate conduce la majorarea semnificativă a prețurilor în prima zi a anului viitor, mai ales că cei mai importanți distribuitori de carburanți vor fi obligați să achite și „contribuția de solidaritate” de 60% impusă de guvern”, explică Profit. Pe de altă parte, ministerul de Finanțe a susținut că nivelul accizelor la combustibili va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu până la 143 lei pe 1.000 litri. Astfel, în anul 2023, accizele pentru benzină cu plumb se reduc de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri (scădere de 143,17 lei/1.000 litri), cele la benzină fără plumb scad de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri (116,42 lei/1.000 litri), iar cele la motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri (scădere de 101,85 lei/1.000 litri). Explicațiile Finanțelor "Ca regulă generală, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr.1 de la Titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal actualizat cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică. În contextul economic actual, prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.716 din 15.07.2022, a fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb şi motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, iar în situaţia în care nivelul accizelor pentru aceste produse este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă, respectiv, benzină fără plumb 1.776,30 lei/1.000 l, benzină cu plumb 2.083,07 lei/1.000 l, motorină 1.632,81 lei/1.000 l", precizează Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. Putea fi mai rău, spune ministerul lui Câciu Potrivit sursei citate, în situaţia în care nu ar fi fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru combustibili, taxele ar fi crescut cu până la 261,84 lei/1.000 litri. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări "Având în vedere că actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creştere semnificativă a preţurilor carburanţilor şi ar fi accelerat şi agravat situaţia socio-economică întrucât preţul carburanţilor se reflectă în preţul tuturor produselor şi serviciilor de pe piaţă, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE", susține acest minister.

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Foto: Facebook Blue Air
Eveniment

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air, după ce compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern, anunță mai multe publicații economice. Ble Air va fi administrată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), a declarat pentru CursDeGuvernare președintele Autorității, Florian Daniel Geantă. Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Însă măsura a fost luată după ce Ministerul Finanțelor a decis să fie executată garanția privind ajutorul de stat acordat în vara anului 2020. „Din împrumutul de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la EximBank cu garanţia statului, compania aeriană nu a plătit nici măcar o rată, statul fiind cel care şi-a asumat plata acestora încă din noiembrie 2021. În ordonanţa de urgenţă prin care este instituit cadrul legal pentru acordarea unor ajutoare de stat este prevăzut faptul că statul va prelua 75% din acţiunile companiei dacă aceasta nu va reuşi să îşi plătească datoria. Abia după un an în care statul a plătit creditul pe care tot el l-a acordat companiei, a preluat 75% din companie”, explică Ziarul Financiar. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier Guvernul Orban a emis, la 19 august 2020, o ordonanță de urgență prin care garantează un împrumut de 300 de milioane de lei acordat Blue Air. Ordonanța a fost inițiată de Lucian Bode, pe atunci ministru al Transporturilor, care a arătat că și alte state din UE au susținut companiile aeriene, după pandemie – Lufthansa fiind un exemplu. Actul legislativ prevedea că Finanțele și Transporturile vor avea reprezentanți în CA-ul companiei, cu drept de veto. Compania ar putea fi inoperabilă Ziarul Financiar arată că Blue Air este controlată în proporţie de 76,18% de compania Airline Invest, înfiinţată în 2019. În ambele companii, Cristian Rada este acţionar. În datele publice, Airline Invest apare cu un cod CAEN 6420 - Activităţi ale holdingurilor, iar afacerile companiei au fost de peste 9 mil. lei în 2021. Firma are pierderi de 900.000 de lei şi 4 angajaţi.​​ Compania a rămas fără mare parte din aeronavele cu care opera zborurile, iar șase dintre ele au fost puse garanție, împreună cu un teren de circa 10 hectare, pentru accesarea împrumutului de la Eximbank.

Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din PNRR: 82 de milioane de lei Foto: Facebook
Politică

Ministerul Finanţe încasat primii bani PNRR

Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: 82 de milioane de lei, anunță acest minister. Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din PNRR "Deschidem prin această tragere drumul fondurilor din PNRR în conturile statului, pe baza acţiunilor realizate de Ministerul Finanţelor. E o impulsionare bine-venită să accelerăm atragerea fondurilor puse la dispoziţie prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi să ne apucăm de implementarea reformelor ambiţioase, atât de necesare României pentru o dezvoltare durabilă", a spus ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. Totalul încasărilor înregistrate la Ministerul Finanţelor se ridică la 130 de milioane de lei, fonduri transferate în conturile de venituri ale bugetului de stat care au avut la bază solicitările transmise de coordonatorii de reforme şi investiţii, pentru sumele utilizate în scopul realizării ţintelor şi jaloanelor incluse în PNRR. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Coordonatorii de reformă beneficiari ai transferurilor de sume sunt Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Ambele ministere sunt conduse de demnitari PSD, Adrain Câciu și, respectiv, Marius Budăi.

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat: creștere de 3,2 miliarde de lei într-o lună. La final de iulie, aceste cheltuieli erau de 16,34 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB. La final de iunie, ele erau de 13,11 miliarde de lei, adică 1% din PIB-ul estimat pentru anul 2022. Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Față de primele șapte luni din 2021, cheltuielile cu dobânzile din 2022 s-au majorat cu 55%. „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 5,81 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se susține în nota ministerului de Finanțe. Ministerul Finanţelor a împrumutat sume record de pe pieţe: 6,86 miliarde de lei, în iulie. În luna august, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de aproape 5,6 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” „În prezent, costul de finanţare pe 10 ani al României este de 8,1%, în scădere de la maximul de 9,4% din iunie, pe fondul concretizării temerilor de recesiune la nivel global, ceea ce duce la intrări locale şi fluxuri de capital străin pe bondurile româneşti incluse în indicii de pieţe internaţionale”, explică Bursa.

Budăi, atac la Pilonul II de pensii Foto: Facebook
Politică

Budăi, atac la Pilonul II de pensii

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, care a absolvit o universitate privată la 36 de ani, a atacat Pilonul II de pensii - cele obligatorii, dar administrate privat - sugerând că cei care cotizează aici pierd bani din viitoarea pensie. Budăi a fost întrebat, la Antena 3, cât de eficient este Pilonul II de pensii. Budăi, atac la Pilonul II de pensii „În momentul de faţă ştim practic că de la lună la lună ne dispar bani din acel pilon şi din ceea ce am acumulat până acum, din cauza eficienței slabe şi am avertizat acest lucru. Am discutat cu ASF pentru identificare a unor soluţii pe care să le punem pe masa politicului şi să luăm decizii. (...) Estimarea de deficit la bugetul de pensii pe anul acesta este de 12 miliarde, adică exact cât virăm către Pilonul II. Aşa s-a întâmplat anul acesta. ASF-ul trebuie să vină cu soluțiile necesare. Noi nu suntem afectaţi în Pilonul I de virarea contribuţiei în Pilonul II. Deci pensia noastră nu este diminuată de transferul din Pilonul II. Acum că s-au diminuat sumele de bani, vom veni cu soluţii", a spus ministrul Muncii. Năsui: companie de stat care să administreze Pilonul II La scurt timp după aceste afirmații, deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Facebook, că în ministerul finanțelor se lucrează la un nou plan de naționalizare a pilonului 2 de pensii. „Primul pas este să acuze fondurile de P2 că au „pierdut banii românilor”. Lucrul acesta se va întâmpla pentru că randamentele de la P2 vor scădea din cauza creșterii dobânzilor. Nu e cazul să intru în detalii, dar, pe scurt, fondurile de P2 sunt pline de titluri de stat (că așa îi obligă statul). Iar titlurile de stat scad atunci când dobânzile cresc. Deci pierderi la pilonul 2. Vor folosi ASF să chinuie cât pot de mult administratorii de fonduri ca să închidă prăvălia și să plece din România. După care vor veni tot ei să pozeze în mari salvatori. Vor face o companie de stat ca să preia activele fondurilor care pleacă, sub pretext că „iată că a eșuat privatul și tot statul trebuie să vină să vă salveze”. Adică să ne salveze de prăpădul pe care tot ei l-au creat. Și cu ocazia asta mai fac o companie de stat. Mai angajează niște activ de partid. Doar nu s-au terminat membrii de partid. Miza e să pună mâna pe cei 3.75% din CAS care merg acum spre pilonul 2”, a susținut Năsui. „Activele fondurilor Pilon II au ajuns la aproximativ 90 mld. lei, însă dat fiind faptul că 60% sunt investite în titluri de stat, scumpirile din ultima perioadă şi aşteptările de creştere de dobândă au erodat preţul bondurilor şi astfel au adus pierderi în contextul în care marcările la piaţă sunt zilnice”, explica, azi, Ziarul Financiar. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale 2017: Ciolacu și Tudose preiau mesajul lui Dragnea În august 2017, chiar actualul lider al PSD, Marcel Ciolacu, pe atunci vicepremier, ataca fondurile de pensii administrate privat, preluând mesajul partidului condus de Liviu Dragnea: „Există anumite cifre care ne îngrijorează în ceea ce-i privește pe viitorii pensionari care au accesat la (sic!) Pilonul II de pensii (...) Este ceva îngrijorător în ceea ce privește Pilonul II de pensii”. Prietenul său, Mihai Tudose, pe atunci premier, îl susținea: „S-a constatat că randamentul la Pilonul I, care are ca și reper salariul mediu pe România, este mult mai mare decât randamentul obținut la Pilonul II. Și din această cauză am solicitat – a fost și o decizie politică – Ministerului de Finanțe ca împreună cu cei de la sistemul de pensii să facă o analiză ca să vadă dacă nu cumva este oportun ca, cel puțin acum, în acești ani în care creștere economică este foarte mare, sumele care se varsă la Pilonul I să fie un pic mai mari decât cele care se varsă la Pilonul II”.

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cât costă noile creșteri salariilor bugetari

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari. Adrian Câciu, ministrul Finanțelor din partea PSD, a reușit performanța unică în istoria României de a-i îndatora pe români cu 1.286 euro în fiecare secundă din primele trei luni ale acestui an. Aceasta este cea mai mare sumă de bani cu care s-a împrumutat România pe secundă în ultimii 30 de ani. Câciu l-a detronat pe liberalul Florin Cîțu, fostul ministru al Finanțelor, care se împrumuta în numele statului român cu 1.102 euro pe secundă. Românii trebuie să știe că Florin Cîțu, în numele statului, a îndatorat România cu 167,3 miliarde de lei, echivalentul a 15,8% din PIB, în mandatul său de ministru al Finanțelor. Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor în noiembrie 2019 în Guvernul Orban. La finalul acelui an, datoria publică a României era de 35,3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 373,6 miliarde de lei. Începând cu anul 2020, ministrul Florin Cîțu a început să îndatoreze România în urma unor decizii controversate. Conform informațiilor obținute de către Defapt.ro de la Ministerul de Finanțe, ministrul Florin Cîțu a contractat în cursul anului 2020 împrumuturi de 91,4 miliarde de lei de pe piața internă. Citește și: „Avionul Apocalipsei” a fost ținut la sol de Putin la parada de 9 mai iar președintele rus a avut un discurs mai degrabă reținut. NATO cere Rusiei încetarea imediată a războiului De pe piața externă a împrumutat 12,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari. Valoarea cumulată a împrumuturilor a fost de 167,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 15,8% din PIB. Un calcul simplu arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi, adică în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro. Nazare și Vîlceanu, "numai" 766 de euro pe secundă Din 23 decembrie 2020, la conducerea Ministerului de Finanțe a fost instalat liberalul Alexandru Nazare. În urma unor tensiuni cu Florin Cîțu, care între timp preluase funcția de premier, Alexandru Nazare a fost schimbat din funcție în iulie 2021. La conducerea ministerului a fost numit liberalul Dan Vîlceanu, fost pesedist și omul de încredere al lui Florin Cîțu. Ministerul de Finanțe, în mandatele celor doi, a contractat împrumuturi totale de 118,4 miliarde lei. Adică 10% din PIB. Practic, cei doi miniștri liberali au îndatorat România cu aproximativ 325 de milioane zilnic. Ceea ce înseamnă 13,5 milioane de lei împrumutați în fiecare oră sau 3.754 lei pe secundă. Adică în jur de 766 de euro în fiecare secundă. Râde Ciolacu de Câciu spart Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, a criticat politica de împrumuturi adoptată de Florin Cîțu, susținând că viitorul țării a fost amanetat. "Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape opt miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL. Unde sunt banii?", se menționa în mesajul postat de PSD. Dar, între timp, la conducerea Ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu, un apropiat al controversatului lider al PSD, Marcel Ciolacu. Ce a făcut ministrul Adrian Câciu în primele trei luni ale anului 2022? Împrumuturi de 49 miliarde de lei, echivalentul a 3,7% din PIB. Cine a "amanetat" viitorul României? O sumă de 16,4 miliarde de lei a fost împrumutată de pe piața internă. De pe piața externă au fost contractate credite în valoare de 2,5 miliarde euro, plus 2,4 miliarde dolari. Acestora li se adaugă avansul în valoare de 1,9 miliarde de euro, bani din componenta de împrumut de 14,94 miliarde euro din cadrul Programului Național de Reziliență. Împrumuturile luate de România în ultimii trei ani (sursa: Ministerul de Finanțe, la solicitarea Defapt.ro) Calculele arată că în fiecare zi din primele 90 de zile ale acestui an, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu peste 544 de milioane lei. Sau 22,68 milioane de lei în fiecare oră, respectiv 6.301 lei pe secundă. Adică în jur de 1.286 euro în fiecare secundă. În cazul în care sumele de bani cu care s-a îndatorat statul român în primele trei luni vor rămâne constante, valoarea cumulată a împrumuturilor va fi de aproximativ 196 de miliarde lei la finalul acesttui an.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spune că nu putem vorbi despre o înghețare a salariilor, ci despre prudență bugetară - Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Eveniment

Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozatAdrian Câciu: Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat. Va urma o perioadă complicată, dar nu se pune problema înghețării salariilor

Adrian Câciu spune că inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat iniţial, dar că această creștere are o componentă puternică de inflaţie importată. România nu va cere ajutorul FMI, precizând că are la dispoziţie mulţi bani din partea Uniunii Europene şi că nu trebuie decât să îi cheltuie. “Nu este cazul să cerem ajutorul FMI. FMI acordă asistenţă tehnică şi pe sistemul fiscal, reforma fiscală, a fost şi vizita FMI pentru ceea ce înseamnă evaluarea pe articolul 4, ştiţi că suntem în fiecare an evaluaţi. Nu este cazul. Nu este cazul deşi toate instituţiile financiare au spus dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziţie, cum şi Banca Mondială anunţă un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt în dificultate, Fondul Monetar la fel, nu este cazul. Inflația a crescut mai mult decât s-a prognozat România, deocamdată, are foarte mulţi bani la dispoziţie din partea Uniunii Europene şi nu are decât să-i cheltuie. Atât trebuie să facă, să găsească soluţia să absoarbă fondurile europene. Sunt banii care sunt vin din exerciţiul financiar în derulare care pot să ţină România pe următorii doi ani fără probleme”, aspus ministrul Finanţelor. Despre inflație, Adrian Câciu a spus că a crescut mult mai mult decât s-a prognozat inițial și că o componentă a creșterilor de prețuri a fost importată dacă din alte țări foarte dezvoltate din punct de vedere economic, care au ajuns și ele la inflații istorice. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii ”Nu mă refer doar la Statele Unite sau Marea Britanie. Mă refer la Olanda unde inflația a crescut cu 65%, de la 7,3% la 11,9%. Deci sunt componente care vin ca șoc extern. Este un puseu inflaționist extern. Soluția la aceste lucruri este să reduci dependența de importuri ca să poți să-ți ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate, acest puseu inflaționist care, la bază are criza prețurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxului de comerț cu petrol, distorsionarea unor lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară”, a declarat Adrian Câciu. Una dintre soluțiile la criza actuală este creșterea producției Ministrul Finanțelor spune că una dintre soluțiile care ar funcționa eficient în situația actuală va fi mărirea producției, pentru a crește oferta și a echilibra cererea. ”Producție mai mare înseamnă ofertă mai mare. Dacă vrem să avem scăderi de prețuri trebuie să avem ofertă mai mare. Și la energie este aceeași soluție: investiții în energie, ca să avem ofertă mai mare și să putem avea prețuri mai mici”, explică Adrian Câciu. Ministrul român al Finanțelor este, totuși, un optimist și vede economia crescând în 2022 cu 4%. E mai optimist chiar și decât agențiile internaționale de rating care prevăd o creștere de economică în România în jur 2,1%. Fondul Monetar Internațional a tăiat prognoza de creștere a economiei românești la 2,2% în acest an, după ce estima în urmă cu șase luni o apreciere cu 4,8% a Produsului Intern Brut. Legea responsabilității fiscale ar trebui privită nuanțat Datoria publică nu îi provoacă nicio neliniște ministrului român al finanțelor. El nu anticipează o deteriorare masivă și a explicat că recenta creștere a datoriei publice cu peste 50% este ”temporară și s-a datorat împrumutului din PNNR”. Adrian Câciu a spus că aprecierea cheltuielilor de apărare și a celor pentru sectorul energetic, considerate ca fiind esențiale de Comisia Europeană, vor fi susținute prin emisiuni de bonduri și împrumuturi ”care se vor face prin investiții în aceste sectoare”. Despre Legea responsabilității fiscale, care obligă guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB, ministrul Finanțelor spune că ar trebui privită nuanțat. El consideră că acele cheltuieli, foarte necesare pentru investiții, ar trebui să fie scăzute din evaluarea datoriei, conform legii. ”Nu este cazul să discutăm de înghețări de salarii în acest moment. Evident putem discuta de o prudență bugetară”, a explicat Adrian Câciu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în ianuarie datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie a urcat la 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei).

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe. Mihai Diaconu, consilierul lui Darius Vâlcov la Finanțe și al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Cu susținerea ministrului Adrian Câciu și a lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Numirea lui Mihai Diaconu în funcția de secretar de stat ar putea declanșa un nou conflict în interiorul PNL, între actualul premier, Nicolae Ciucă, și fostul premier Florin Cîțu. Așa s-a întâmplat în urmă cu aproximativ un an de zile. Atunci, premierul Florin Cîțu i-a reproșat ministrului de Finanțe Alexandru Nazare că-l readusese în minister pe Mihai Diaconu. Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe La scurt timp după ce Adrian Câciu a fost numit în funția de ministru al Finanțelor, în sediul central al ministerului și-a făcut apariția și Mihai Diaconu, consilierul personal al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. A început să se ocupe de treburile oficiale ale ministrului Adrian Câciu de dimineața până seara, deși salariul său era plătit de Curtea de Conturi. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu s-a dat peste cap pentru a-l angaja în subordinea sa pe Mihai Diaconu. Într-un final, ministrul a decis reorganizarea Ministerului de Finanțe. Manevră prin care a crescut numărul de angajați de la 1.715 la 2.001, exclusiv demnitari. Adică 286 de noi angajați. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Mai mult, prin Hotărârea de Guvern privind reorganizarea s-a decis și creșterea numărului de secretari de stat de la patru la șase. Deși România se împrumută lunar de pe piețele externe pentru a acoperi costurile de funcționare ale statului. Diaconu, de la IT la consilier al lui Vâlcov Mihai Diaconu este licențiat în Științe Administrative din anul 2006. Din ultimul an de facultate s-a angajat ca analist 3D la o firmă din Satu Mare. Ulterior, a fost avansat ca manager de proiect până în februarie 2009. În acel an, a abandonat cariera în IT pentru a fi angajat ca expert parlamentar la Senatul României. Acolo, monitoriza și consemna concluziile reținute în cadrul dezbaterilor parlamentare, urmărea traseul legislativ, prezența și situația voturilor. Apoi a fost angajat consilier parlamentar până în septembrie 2014. Tot în septembrie 2014, a ajuns consilierul personal al lui Darius Vâlcov, pe atunci ministru delegat pentru Buget din partea Ministerului de Finanțe. Din decembrie 2014, Darius Vâlcov a preluat integral funcția de ministru al Finanțelor iar Mihai Diaconu l-a însoțit din postura de consilier personal. Ministrul Darius Vâlcov avea nevoie de un om de încredere pe care să îl plaseze într-o funcție cheie a Ministerului de Finanțe. Așa a ajuns, în ianuarie 2015, Diaconu pe funcția de Secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Din această postură, Mihai Diaconu aproba angajamentele legale din care rezultau obligații pe seama fondurilor publice, analiza periodic structurile subordonate, dar realiza și sarcinile primite din partea ministrului Darius Vâlcov. A rezistat pe funcție până în noiembrie 2015. În toată această perioadă, ministrul Darius Vâlcov era urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție. Au urmat Ilie Sârbu, Mișa, Teodorovici Din funcția de Secretar general adjunct, Mihai Diaconu a ajuns director de cabinet al lui Ilie Sârbu, vicepreședintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. Culmea, în timp ce era șeful de cabinet al lui Ilie Sârbu, în anul 2016, Mihai Diaconu a devenit funcționar public încadrat definitiv în Ministerul Finanțelor Publice pe funcția de șef serviciu. Ulterior, de la cabinetul lui Ilie Sârbu, Mihai Diaconu a fost plasat din nou pe funcția de secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Se întâmpla în iulie 2017, atunci când Ministerul de Finanțe era condus de controversatul Ionuț Mișa. Apoi, ministrul Ionuț Mișa l-a promovat în funcția de secretar general al Ministerului de Finanțe. Printre numeroasele atribuții pe care le avea, ministrul Ionuț Mișa i-a delegat și coordonarea Centrului Național de Informații Financiare, direcția resurse umane, direcția juridică, politici publice și direcția generală de control financiar preventiv. Ministrul Ionuț Mișa a fost urmat în funcție de pesedistul Eugen Teodorovici. Acesta l-a păstrat în continuare pe funcția de secretar general pe Diaconu, apoi l-a numit temporar director general adjunct la Direcția Generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului. Dat afară de Cîțu, readus de Nazare În noiembrie 2019, liberalul Florin Cîțu a devenit ministru al Finanțelor Publice. Acesta a decis să reorganizeze ministerul ca să scape de oamenii plasați în funcțiile cheie de liderii PSD, în special de oamenii lui Darius Vâlcov. Printre cei vizați de reoganizarea făcută de Florin Cîțu au fost Mihai Diaconu și Ciprian Badea, directorul direcției juridice. Hotărârea de Guvern privind reorganizarea fost contestată de mai mulți angajați, inclusiv de Diaconu și Badea. Lui Ciprian Badea i se reproșa că a fost urmărit penal de DNA în 2016 în dosarul "Murfatlar", fiind pus pentru o perioadă sub control judiciar. În acest dosar, acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 600 de milioane de lei. Mihai Diaconu s-a refugiat din nou la Ilie Sârbu, vicepreședintele Curții de Conturi. De data aceasta, doar pe funcția de consilier personal. Dar, în februarie 2021, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, de la PNL, l-a readus pe Diaconu în Finanțe, tot consilier personal.

Un funcționar fără CV public, la CEC (sursă: profit.ro)
Investigații

Un funcționar fără CV public

Un funcționar fără CV public, Mirela Șițoiu, fostă Soviani, a fost trimis de Ministerul de Finanțe în Consiliul de Administrație al CEC, dar și în cel al Institutului de Cercetare Fizica Pământului. Pentru prezența în aceste CA-uri, Șițoiu încasează sume impresionante. CV-ul ei este de negăsit: nici Finanțele, nici CEC-ul, nici alte instituții pe care le conduce nu-i publică biografia. Nici fotografia femeii nu este la vedere. Un funcționar fără CV public Simpla prezență în consiliul de administrație al CEC, i-a adus Mirelei Șițoiu, în 2020, suma de 227.676 de lei. De la Finanțe și ANAF, unde a lucrat în acel an, a primit salarii în valoare totală de 120.000 de lei. Dar nu a fost suficient: ea a fost plasată de ministerul de Finanțe și în consiliul de administrație al INCD Fizica Pământului. De aici a încasat 24.564 de lei, în 2020. Declarațiile ei de avere arată că ea face parte din 2007 - când apare pe site-ul ANI prima ei declarație de avere - din diferite consilii. În acel an ea era doar în CA-ul de la INCD Fizica Pământului și în AGA la Imprimeria Națională. În 2012, Șițoiu ajunge în CA-ul CEC-ului și, de atunci, în pofida numeroaselor schimbări politice, nu mai este scoasă din această structură unde se câștigă foarte bine. Declarațiile succesive de avere arată că directoarea avea, în 2007, un apartament de 67 mp, în zona Piața Unirii, și două mașini Renault. În 2020, avea două apartamente, un BMW și un Audi. Consiglierii de Administrație Recent, defapt.ro a prezentat un alt portret de sinecurist. Nicoleta Bobîrcă, expert superior în ministerul de Finanțe, a fost selectată să facă parte din nu mai puțin de patru consilii de administrație. Citește și: Portretul sinecuristului la stat: absolvent de universitate privată, funcționar, membru în patru CA-uri Astfel, potrivit declarației de avere din 2021, ea face parte din consiliile de administrație ale: RPL Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului, județul Brașov, de unde a încasat 21.000 de lei, în 2020.RA Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare, comuna Șanț, Bistrița – 19.800 de leiRPL Ocolul Silvic Gura Râului, Sibiu – doar 2.746 de leiInstitutul Național de Cercetare Textile Pielărie, București – 19.656 de lei Ea a încasat, în 2020, de la aceste instituții circa 63.000 de lei. Salariul încasat de Bobîrcă de la ministerul de Finanțe a fost de 77.468 de lei. Numele sinecuriștilor, bine ascunse Pe site-ul Ministerului de Finanțe este imposibil de descoperit o listă cu reprezentanții desemnați în CA-urile diferitelor instituții. Ministerul publică anunțuri de organizare a selecției pentru aceste consilii de administrație, dar numele celor desemnați sunt secretizate. Unele din aceste instituții nu prezintă componența CA-uri. Componența uneia din cele mai bănoase sinecuri, Comitetul interministerial de finanțări, din cadrul EximBank, o bancă subordonată Finanțelor, este de negăsit.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră