miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

94 articole
Eveniment

Ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare

Imagini cu ministrul de Finanțe Marcel Boloș (PNL) la Trezorerie, unde s-a dus ca să deblocheze plata salariilor: ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare, multe ghivece și o imprimantă casată. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Fotografiile au fost realizate de Octav Ganea, de la agenția Inquam. Protestele de la Trezorerie riscă să afecteze plata salariilor bugetarilor, care intră de azi până miercuri într-o minivacanță. Ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare Potrivit news.ro, Boloş şi-a făcut cruce şi a spus de câteva ori ”Doamne fereşte”, după ce a văzut condiţiile în care lucrează angajaţii din sistem. La ANAF Sector 3, angajatele dintr-un birou i-au arătat că au birouri din 1997, printează documente cu o imprimantă care oficial a fost casată şi nu au hârtie. ”Doamne fereşte” a spus în repetate rânduri ministrul, făcându-şi cruce. Foto: Inquam/ Octav Ganea Foto: Inquam/ Octav Ganea „Nu pot să mai stau cu biroul ăsta, uitaţi-l cum atată. Este din 97 biroul ăsta. Este de la înfiinţarea Trezoreriei”, ia-au spus angajatele dintr-unul dintre birourile vizitate. ”Scaunele sunt ale noastre. Sunt cumpărate de noi, să ştiţi”, mai spun angajatele, moment în care ministrul îşi face cruce. De asemenea, angajatele îi arată imprimanta pe care lucrează: ”Scrie pe ea casată, vedeţi?!” ”Nu pot să cred! Astea sunt lucruri pe care n-ar trebui să le văd în cea mai...”, a fost replica ministrului. Foto: Inquam/ Octav Ganea Foto: Inquam/ Octav Ganea ”Nu mai avem hârtie”, i-a semnalat o altă angajată. ”Cum nu aveţi hârtie, Doamne iartă-mă?!”, a mai afirmat ministrul. Angajata îi mai spune ceva, iar ministrul îşi face o nou cruce: ”Doamne fereşte!”. Vineri dimineaţă, Marcel Boloş s-a dus la Trezorerie cu cafea, după ce cu o zi înainte a fost invitat de către salariaţii acestei instituţii să vadă cum se lucrează. Boloş a afirmat că vrea să vadă la faţa locului condiţiile şi să aibă o discuţie aşezată cu oamenii. Protestul de la Ministerul de Finanțe s-a extins, azi, și la Trezorerie, deci o parte din salariile de la stat ar putea fi plătite abia miercuri, după minivacanța care se va întinde până la 15 august. Ministrul Finanțelor speră, însă, că acest lucru nu se va întâmpla.

Ghișee ca-n secolul trecut, vrafuri de dosare, capsatoare - Boloș, șocat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor Foto: BNS
Eveniment

Bugetarii de la Finanțe vor la ministerul Investițiilor

Bugetarii de la Finanțe, care pot ajunge la salarii de aproape 17.000 de lei, vor să se mute la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde sunt salarii și mai mari. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Potrivit ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, două persoane ar vrea să plece, prin transfer, la MIPE, condus acum de fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD). Bugetarii de la Finanțe vor să se mute la ministerul Investițiilor „Două persoane au fost, care vor să plece la Ministerul Fondurilor. E mai atractiv din punct de vedere salarial, dar nu eu port vina aceasta a acestor salarii mici”, a susținut Boloș. „Mă voi strădui ca oamenii să aibă salariile decente, pentru că este, instituţia cea mai importantă a statului român, care este implicată în relaţia cu contribuabilii şi de ea trebuie să avem grijă şi de funcţionari care lucrează”, a mai declarat Boloş. DeFapt.ro a arătat, ieri, că sunt salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați – manageri și șefi de serviciu – care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Protestul de joi de la Ministerul Finanţelor ar fi fost pornit de angajaţi din Direcţia Juridică, cărora ministrul Marcel Boloş le-ar fi refuzat transferul la Ministerul Proiectelor Europene, au afirmat surse politice. Plățile în sistemul bugetar, în pericol Pe de altă parte, protestul de la Finanțe s-a extins și la Trezorerie, deci o parte din salariile de la stat ar putea fi plătite abia miercuri, după minivacanța care se va întinde până la 15 august. Ministrul Finanțelor speră, însă, că acest lucru nu se va întâmpla. ”14.300 de plăți se vor face în cursul zilei de astăzi, peste 5 miliarde de lei vor fi plățile. Nu este de dorit acest lucru (ca plățile să întârzie din cauza suspendării activității instituțiilor, n.red.). Trebuie să ne gândim ca de activitatea Trezoreriei depinde toată activitatea și plățile de salarii la toți bugetarii. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva, îndemn la calm și sper să putem să punem în aplicare ceea ce am discutat ieri”, a declarat Marcel Boloș. Revendicările bugetarilor din Finanțe Protestatarii cer: Egalizarea salariilor la nivelul maxim în plată pe fiecare funcție, grad profesional și gradație în cadrul sistemului fiscal Respingerea în totalitate a proiectului ordonanței de urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare, care dacă ar fi aprobat în forma actuală, ar duce la diminuarea veniturilor cu 700 de lei (pe medie) și la pierderea locurilor de muncă. Introducerea în noua lege a salarizării a familiei ocupaționale ”finanțe” și a unei grile de salarizare corespunzătoare complexității activității desfășurate Sindicatul Sed-Lex susține că este un protest spontan pe care nu-l poate controla.

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” Foto: news.ro
Eveniment

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe

Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că, dacă se pune în aplicare ordonanța privind tăierea cheltuielilor de personal, pierd 700 de lei la salariu. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, a anunţat că 15.000 de persoane protestează joi, la nivel naţional, nemulţumite de măsurile cuprinse în proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind măsuri fiscal-bugetare şi a precizat că acestea afectează 22.000 de angajaţi din acest sistem. Marica apreciază că în sistem nu va lucra nicio instituţie în cursul zilei de vineri. Salarii uriașe în ministerul de Finanțe În cadrul ministerului de Finanțe sunt funcționari care au salariu aproape egal sau mai mare decât ministrul, care primește, net, 12.776 de lei. În plus, schema de personal prevede peste 1.700 de posturi din care doar serviciul de comunicare și transparență are 17 angajați, dintre care trei șefi și trei bufetiere. Potrivit listei de salarii din luna mai, la direcția de inspecție economico-financiară sunt doi consilieri superiori cu peste 13.000 de lei, precum și experți și consilieri care au peste 12.000 de lei. Directorii din minister primesc, net, între 10 și 12.000 de lei. La autoritatea de certificare și plată sunt mai mulți angajați - manageri și șefi de serviciu - care câștigă 15-16.000 de lei. Tot aici sunt mai mulți „experți superiori” care primesc peste 13.000 de lei. La servicul care răspunde de implementarea PNRR, șeful de serviciu ia peste 14.000 de lei. La direcția de ajutor de stat sunt trei directori care câștigă, net, peste 16.000 de lei pe lună. Liderul sindical Vasile Marica a câșigat, în 2022, două salarii de lider sindical - din Finanțe și din Vămi - peste 185.000 de lei, cu circa 2.000 de lei mai mult decât șeful statului. Marica este însă înglodat în datorii: în 2022 a contractat de la CEC și de la trei persoane fizice împrumuturi de 360.000 de euro. Purtătorul de cuvânt al Guvernului se va informa de la TV Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem. Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica, afirmă că protestul este ”negestionabil de către sindicate la ora actuală”. Marcel Boloș Foto: Facebook Purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat, întrebat cum priveşte protestul de joi al angajaţilor Ministerului Finanţelor, că va încerca să îl privească la televizor, pentru că nu are cunoştinţă despre această acţiune. Sindicaliştii anunţă că protestul s-a extins la unităţin fiscale din ţară, iar în 22 august este programată o grevă de avertisment.

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Foto: Facebook
Eveniment

Sindicatele Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării, precum şi recompensarea salarială a angajaţilor pentru efortul suplimentar depus, prin legiferarea unui fond de premiere. Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reprezintă interesele profesionale ale angajaţilor din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) şi al instituţiilor aflate în subordinea şi/sau coordonarea acestuia (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc, etc.), afirmă că, dacă dialogul social instituţional început la 18 mai la Ministerul Finanţelor nu va duce la identificarea în comun a unor soluţii viabile în rezolvarea revendicărilor care au facut obiectul pichetărilor (10 pichetări ale instituţiilor naţionale şi regionale), Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC ia în calcul continuarea acţiunilor sindicale de protest (mitinguri, grevă de avertisment, de solidaritate, generală etc.), calendarul urmând a fi stabilit, arată news.ro. Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, SindFISC a înaintat conducerii Ministerul Finanţelor propuneri de principii cu privire la poziţionarea finanţiştilor în noua lege a salarizarii, astfel încât finanţiştii să beneficieze de grilă de salarizare distinctă de restul bugetarilor/angajaţilor din administraţia publică, fie prin înfiinţarea unui nou domeniu/familie ocupaţională, denumit/ă Finanţe, fie distinct în cadrul Familiei ocupaţionale Administraţie Publică, întrucât activitatea desfăşurată de finanţişti incumbă o complexitate a muncii sporită, o pregătire multidisciplinară, asumare de riscuri suplimentare. Premii, dar cu avizul sindicatelor De asemenea, pe principiul că în orice construcţie legislativă în domeniul salarizării, veniturile actuale ale lucrătorilor nu trebuie să scadă faţă de cele aflate în plată, sindicaliştii propun ca punctul de plecare în stabilirea salariului de bază al unui lucrător din finanţe să fie dat de venitul maxim aflat în plată în prezent în cadrul întregului sistem instituţional MF, actualizat cu rata inflaţiei, pentru funcţii similare. Totodată, se solicită recompensarea salarială a lucrătorilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparentă, în sprijinul unei gestionări corecte a activităţii instituţionale de la toate nivelurile. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE Foto: Facebook
Politică

Raport Finanțelor arată dezastrul absorbția fondurilor UE

Un raport oficial al Finanțelor, denumit „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul I 2023”, arată dezastrul la absorbția fondurilor UE: în primul trimestru din 2023 s-a atras sub jumătate din suma programată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, și cheltuielile cu fonduri europene nerambrusabile (FEN) s-au realizat în procent de sub 50%. Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 9,35 miliarde lei (0,6% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 46,2% a programului trimestrial. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 11,3% (+0,95 miliarde lei)”, arată datele ministerului de Finanțe. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,7% din PIB și s-au efectuat în proporție de 47,4% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul I 2022 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 15,7%, iar ca procent în PIB s-au menținut la același nivel de 0,7% din PIB”, se explică în același document. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Un alt document de la ministerul de Finanțe, prezentat acum o săptămână, arăta că zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022. Estimările Finanțelor pentru 2023: 1,915 miliarde euro încasări din PNRR. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane.

Deficitul a explodat în ianuarie, este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut
Economie

Deficitul a explodat în ianuarie

Deficitul bugetar a explodat în ianuarie 2023, este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe. Deficitul a explodat în ianuarie Astfel, în ianuarie 2023, deficitul a ajuns la 0,25% din PIB, față de 0,12% din PIB în perioada similară din 2022. În termeni nominali, deficitul este de patru miliarde de lei, față de 1,678 miliarde lei în ianuarie 2023. Bugetul României a cheltuit, în ianuarie 2023, puțin peste trei miliarde de lei cu dobânzile. În perioada similară din 2022, dobânzile erau de doar 1,693 miliarde de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Comparativ cu anul precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,39 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică ministerul de Finanțe. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 4,49 miliarde lei, consemnând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (68,5%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (359,8%), veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (53,3%, respectiv 14,5%).

Iohannis arată spre PSD cand vorbeste despre faptul că OMV nu vrea să plătească taxa de solidaritate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Iohannis arată spre PSD

Președintele Klaus Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate. „În baza Ordonanței 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%, astfel că nu datorăm această taxă”, a spus, la 2 februarie, Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom. Iohannis arată spre PSD „Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit”, a spus Iohannis, la Bruxelles. Ministerul de Finanțe este condus de Adrian Câciu, fost consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu, în timp ce ministerul Energiei este controlat de liberalul Virgil Popescu. De mai multe zile, PSD și PNL se acuză reciproc pentru faptul că OMV declară că, legal, nu trebuie să plătească taxa de solidaritate. „Solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal şi clar, adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor: toată ziua, bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut", a mai spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European. El a subliniat că "aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică nu rezolvă problema" în această chestiune. Citește și: Wall Street Journal: Macron n-a vrut, inițial, să-l primească pe Zelenski, la Paris, dar s-a grăbit să-i aranjeze un dineu când a văzut succesul vizitei de la Londra Despre „rotativă”: „Voi lua decizia care mi se va părea cea mai bună” Tot în cadrul declarațiilor făcute la Bruxelles, Iohannis a evitat să spună dacă va respecta înțelegerea PNL-PSD și, în mai, va numi un premier social-democrat. „Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi în conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a spus Klaus Iohannis, citat de news.ro. El l-a criticat, ușor, și pe Marcel Ciolacu, după ce acesta i-a contestat realizările: „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintre nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabili în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”

În vămi nu funcționează nici un scaner Foto: Politia de frontiera
Eveniment

În vămi nu funcționează nici un scaner

În vămi nu funcționează, din 2016, nici un scaner pentru verificarea vehiculelor de transport de marfă, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe la o interpelare. Aceste echipamente sunt cruciale pentru a combate traficul ilicit, cum ar fi cel cu droguri, arme, produse contrafăcute și țigări. România are 25 de puncte rutiere de trecere a frontierei. În vămi nu funcționează nici un scaner „La data prezentei, în evidența Unității Nucleare a Autorității Vamale se regăsesc un număr de 15 sisteme mobile de scanat trailere și containere de marfă, achiziționate în perioada 2001-2012. Menționăm că sistemele mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport și containerelor nu mai sunt utilizate din ultimul trimestru al anului 2016”, se arată în răspunsul ministerului de Finanțe. Ministerul arată că scanerele nu mai au asigurat serviciul de întreținere, așa că, din 2018, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) nu a mai prelungit autorizația de utilizare. Din răspunsul ministerului, nu reiese care ar fi soluția pentru această problemă. Finanțele explică cum, în absența scanerelor, se folosesc alte mijloace, precum câinii. Autoritatea Vamală a fost scoasă, în 2021, de sub autoritatea ANAF, iar în fruntea noii instituții a fost numit un personaj susținut de PSD, a cărui trecut este legat de oamenii lui Dragnea din ANAF: Bogdan Mihei, fost șef al Vămii Otopeni și considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi, promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Ministrul Muncii refuză să spună care va fi impactul bugetar al noii legi a pensiilor speciale. Un director în BNR arăta că, acum, ele consumă 0,85% din PIB Mihei a fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD.

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină Foto: Facebook Lukoil
Eveniment

Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină

Publicația economică Profit scrie că „sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023”. Publicația apreciază că benzina s-ar putea scumpi cu 36 de bani, iar motorina cu 38 de bani pe litru de la 1 ianuarie, numai din motive fiscale, Ministerul de Finanțe (MFP) susținând că accizele la benzină și motorină sunt cele minime cuprinse într-o Directivă UE și nu cele mai reduse, din Legea 370 publicată pe 20 decembrie în Monitorul Oficial. Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină „Această decizie, coroborată cu cea a Guvernului de a nu mai prelungi perioada de aplicare a reducerii de 50 de bani pe litru convenită cu companii, poate conduce la majorarea semnificativă a prețurilor în prima zi a anului viitor, mai ales că cei mai importanți distribuitori de carburanți vor fi obligați să achite și „contribuția de solidaritate” de 60% impusă de guvern”, explică Profit. Pe de altă parte, ministerul de Finanțe a susținut că nivelul accizelor la combustibili va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu până la 143 lei pe 1.000 litri. Astfel, în anul 2023, accizele pentru benzină cu plumb se reduc de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri (scădere de 143,17 lei/1.000 litri), cele la benzină fără plumb scad de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri (116,42 lei/1.000 litri), iar cele la motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri (scădere de 101,85 lei/1.000 litri). Explicațiile Finanțelor "Ca regulă generală, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr.1 de la Titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal actualizat cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică. În contextul economic actual, prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.716 din 15.07.2022, a fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb şi motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, iar în situaţia în care nivelul accizelor pentru aceste produse este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă, respectiv, benzină fără plumb 1.776,30 lei/1.000 l, benzină cu plumb 2.083,07 lei/1.000 l, motorină 1.632,81 lei/1.000 l", precizează Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. Putea fi mai rău, spune ministerul lui Câciu Potrivit sursei citate, în situaţia în care nu ar fi fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru combustibili, taxele ar fi crescut cu până la 261,84 lei/1.000 litri. Citește și: Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări "Având în vedere că actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creştere semnificativă a preţurilor carburanţilor şi ar fi accelerat şi agravat situaţia socio-economică întrucât preţul carburanţilor se reflectă în preţul tuturor produselor şi serviciilor de pe piaţă, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE", susține acest minister.

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Foto: Facebook Blue Air
Eveniment

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air

Statul român devine acționar majoritar la Blue Air, după ce compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern, anunță mai multe publicații economice. Ble Air va fi administrată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), a declarat pentru CursDeGuvernare președintele Autorității, Florian Daniel Geantă. Statul român devine acționar majoritar la Blue Air Însă măsura a fost luată după ce Ministerul Finanțelor a decis să fie executată garanția privind ajutorul de stat acordat în vara anului 2020. „Din împrumutul de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la EximBank cu garanţia statului, compania aeriană nu a plătit nici măcar o rată, statul fiind cel care şi-a asumat plata acestora încă din noiembrie 2021. În ordonanţa de urgenţă prin care este instituit cadrul legal pentru acordarea unor ajutoare de stat este prevăzut faptul că statul va prelua 75% din acţiunile companiei dacă aceasta nu va reuşi să îşi plătească datoria. Abia după un an în care statul a plătit creditul pe care tot el l-a acordat companiei, a preluat 75% din companie”, explică Ziarul Financiar. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier Guvernul Orban a emis, la 19 august 2020, o ordonanță de urgență prin care garantează un împrumut de 300 de milioane de lei acordat Blue Air. Ordonanța a fost inițiată de Lucian Bode, pe atunci ministru al Transporturilor, care a arătat că și alte state din UE au susținut companiile aeriene, după pandemie – Lufthansa fiind un exemplu. Actul legislativ prevedea că Finanțele și Transporturile vor avea reprezentanți în CA-ul companiei, cu drept de veto. Compania ar putea fi inoperabilă Ziarul Financiar arată că Blue Air este controlată în proporţie de 76,18% de compania Airline Invest, înfiinţată în 2019. În ambele companii, Cristian Rada este acţionar. În datele publice, Airline Invest apare cu un cod CAEN 6420 - Activităţi ale holdingurilor, iar afacerile companiei au fost de peste 9 mil. lei în 2021. Firma are pierderi de 900.000 de lei şi 4 angajaţi.​​ Compania a rămas fără mare parte din aeronavele cu care opera zborurile, iar șase dintre ele au fost puse garanție, împreună cu un teren de circa 10 hectare, pentru accesarea împrumutului de la Eximbank.

Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din PNRR: 82 de milioane de lei Foto: Facebook
Politică

Ministerul Finanţe încasat primii bani PNRR

Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: 82 de milioane de lei, anunță acest minister. Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din PNRR "Deschidem prin această tragere drumul fondurilor din PNRR în conturile statului, pe baza acţiunilor realizate de Ministerul Finanţelor. E o impulsionare bine-venită să accelerăm atragerea fondurilor puse la dispoziţie prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi să ne apucăm de implementarea reformelor ambiţioase, atât de necesare României pentru o dezvoltare durabilă", a spus ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. Totalul încasărilor înregistrate la Ministerul Finanţelor se ridică la 130 de milioane de lei, fonduri transferate în conturile de venituri ale bugetului de stat care au avut la bază solicitările transmise de coordonatorii de reforme şi investiţii, pentru sumele utilizate în scopul realizării ţintelor şi jaloanelor incluse în PNRR. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Coordonatorii de reformă beneficiari ai transferurilor de sume sunt Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Ambele ministere sunt conduse de demnitari PSD, Adrain Câciu și, respectiv, Marius Budăi.

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat: creștere de 3,2 miliarde de lei într-o lună. La final de iulie, aceste cheltuieli erau de 16,34 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB. La final de iunie, ele erau de 13,11 miliarde de lei, adică 1% din PIB-ul estimat pentru anul 2022. Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Față de primele șapte luni din 2021, cheltuielile cu dobânzile din 2022 s-au majorat cu 55%. „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 5,81 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se susține în nota ministerului de Finanțe. Ministerul Finanţelor a împrumutat sume record de pe pieţe: 6,86 miliarde de lei, în iulie. În luna august, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de aproape 5,6 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” „În prezent, costul de finanţare pe 10 ani al României este de 8,1%, în scădere de la maximul de 9,4% din iunie, pe fondul concretizării temerilor de recesiune la nivel global, ceea ce duce la intrări locale şi fluxuri de capital străin pe bondurile româneşti incluse în indicii de pieţe internaţionale”, explică Bursa.

Budăi, atac la Pilonul II de pensii Foto: Facebook
Politică

Budăi, atac la Pilonul II de pensii

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, care a absolvit o universitate privată la 36 de ani, a atacat Pilonul II de pensii - cele obligatorii, dar administrate privat - sugerând că cei care cotizează aici pierd bani din viitoarea pensie. Budăi a fost întrebat, la Antena 3, cât de eficient este Pilonul II de pensii. Budăi, atac la Pilonul II de pensii „În momentul de faţă ştim practic că de la lună la lună ne dispar bani din acel pilon şi din ceea ce am acumulat până acum, din cauza eficienței slabe şi am avertizat acest lucru. Am discutat cu ASF pentru identificare a unor soluţii pe care să le punem pe masa politicului şi să luăm decizii. (...) Estimarea de deficit la bugetul de pensii pe anul acesta este de 12 miliarde, adică exact cât virăm către Pilonul II. Aşa s-a întâmplat anul acesta. ASF-ul trebuie să vină cu soluțiile necesare. Noi nu suntem afectaţi în Pilonul I de virarea contribuţiei în Pilonul II. Deci pensia noastră nu este diminuată de transferul din Pilonul II. Acum că s-au diminuat sumele de bani, vom veni cu soluţii", a spus ministrul Muncii. Năsui: companie de stat care să administreze Pilonul II La scurt timp după aceste afirmații, deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Facebook, că în ministerul finanțelor se lucrează la un nou plan de naționalizare a pilonului 2 de pensii. „Primul pas este să acuze fondurile de P2 că au „pierdut banii românilor”. Lucrul acesta se va întâmpla pentru că randamentele de la P2 vor scădea din cauza creșterii dobânzilor. Nu e cazul să intru în detalii, dar, pe scurt, fondurile de P2 sunt pline de titluri de stat (că așa îi obligă statul). Iar titlurile de stat scad atunci când dobânzile cresc. Deci pierderi la pilonul 2. Vor folosi ASF să chinuie cât pot de mult administratorii de fonduri ca să închidă prăvălia și să plece din România. După care vor veni tot ei să pozeze în mari salvatori. Vor face o companie de stat ca să preia activele fondurilor care pleacă, sub pretext că „iată că a eșuat privatul și tot statul trebuie să vină să vă salveze”. Adică să ne salveze de prăpădul pe care tot ei l-au creat. Și cu ocazia asta mai fac o companie de stat. Mai angajează niște activ de partid. Doar nu s-au terminat membrii de partid. Miza e să pună mâna pe cei 3.75% din CAS care merg acum spre pilonul 2”, a susținut Năsui. „Activele fondurilor Pilon II au ajuns la aproximativ 90 mld. lei, însă dat fiind faptul că 60% sunt investite în titluri de stat, scumpirile din ultima perioadă şi aşteptările de creştere de dobândă au erodat preţul bondurilor şi astfel au adus pierderi în contextul în care marcările la piaţă sunt zilnice”, explica, azi, Ziarul Financiar. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale 2017: Ciolacu și Tudose preiau mesajul lui Dragnea În august 2017, chiar actualul lider al PSD, Marcel Ciolacu, pe atunci vicepremier, ataca fondurile de pensii administrate privat, preluând mesajul partidului condus de Liviu Dragnea: „Există anumite cifre care ne îngrijorează în ceea ce-i privește pe viitorii pensionari care au accesat la (sic!) Pilonul II de pensii (...) Este ceva îngrijorător în ceea ce privește Pilonul II de pensii”. Prietenul său, Mihai Tudose, pe atunci premier, îl susținea: „S-a constatat că randamentul la Pilonul I, care are ca și reper salariul mediu pe România, este mult mai mare decât randamentul obținut la Pilonul II. Și din această cauză am solicitat – a fost și o decizie politică – Ministerului de Finanțe ca împreună cu cei de la sistemul de pensii să facă o analiză ca să vadă dacă nu cumva este oportun ca, cel puțin acum, în acești ani în care creștere economică este foarte mare, sumele care se varsă la Pilonul I să fie un pic mai mari decât cele care se varsă la Pilonul II”.

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cât costă noile creșteri salariilor bugetari

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră