miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

94 articole
Politică

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează secretar de stat

În timp ce se laudă că reduce cheltuielile bugetare pentru că desființează posturi neocupate, guvernul Ciolacu mai angajează câteva zeci de bugetari la Finanțe și mai înființează un post de secretar de stat. Măsura urmează să fie aprobată azi, în ședința de Guvern. Citește și: Parchetul European anchetează Curtea de Conturi, după ce a tocat milioane de euro pentru „transparență” – Context.ro. Instituția, condusă de un subofițer de poliție, client PSD Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Potrivit notei de fundamentare la o hotărâre de guvern privind organizarea ministerului de Finanțe, azi se va decide „stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor la 2.077 posturi, exclusiv demnitarii”. În prezent, în minister lucrează 2.052 de funcționari, exclusiv demnitarii. În plus, se va înființa un post de secretar de stat și cabinetul acestuia. În prezent, ministrul de Finanțe Marcel Boloș are 15 subordonați în structura de conducere, inclusiv funcțiile asimilate celei de secretar de stat, precum cea de președinte al ANAF. Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern nu precizează impactul bugetar al acestor măsuri. Lista salariilor din minister arăta că funcționarii pot câștiga, net, între 8.000 și peste 16.000 de lei. Aparent paradoxal, Finanțele susțin că „stabilirea numărului maxim de posturi este justificată și de noile sarcini ce decurg din necesitatea implementării jaloanelor din PNRR, «Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară»”.

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Foto: Guvernul Romaniei
Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanțe a absorbit jumătate din fondurile PNRR estimate

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Foto: Facebook
Politică

Ministerul de Finante vrea majoreze cu 50% salariile unor angajati

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati de la Directia Juridică şi să angajeze avocati care să reprezinte România în procesul intentat de Pfizer/BioNTech, se arată într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere pe site-ul acestui minister. Citește și: Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu, cel care cere o majorare cu 20% a salariilor în sistemul de sănătate. Soția sa, operatoare RMN, plătită cu o sumă uriașă Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Pfizer/BioNTech cer obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410,07 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte. Procesul va începe la 20 februarie, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Acum, Finanțele vor ca zece experți în chestiuni de drept internațional, angajați ai ministerului, să poată primi salarii majorate cu 50%. În plus, acest minister va putea selecta avocații care să reprezinte statul, din țară sau din străinătate. În nota de fundamentare, ministerul condus de Marcel Boloș arată că, în trecut, în astfel de situații, au fost demnitari români care fie refuzau să semneze acte, fie nu se prezentau la întâlnirile cu avocații. Bugetarii refuzau să discute cu avocații sau să semneze acte În consecință, se propune: instituirea obligației persoanelor care au îndeplinit sau îndeplinesc anumite atribuții în cadrul instituţiilor și autorităţilor publice care au gestionat problematica ce face obiectul litigiilor internaționale vizate de actul normativ, inclusiv demnitarii, să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii persoanele respective nu pot refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă se apreciază de către avocații care asigură reprezentarea juridică că informațiile sau documentele deținute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor României sau a ministerelor. De altfel, în proiectul de ordonanță se prevede că „în termen de maxim 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății transmite Ministerului Finanțelor toate documentele pe care le deține în legătură cu problematica ce face obiectul dosarului nr.F5331-23 aflat pe rolul Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles”. Nota de fundamentare nu precizează costurile bugetare ale acestor măsuri.

Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Ex-candidatul PSD Andruș a anunțat că negocierile cu Finanțele au eșuat
Politică

Ex-candidatul PSD Andruș anunțat negocierile Finanțele au eșuat

Ex-candidatul PSD la primăria Păltiniș, Dănuț Andruș, este cel care a anunțat, azi, în calitate de „reprezentant al fermierilor și transportatorilor” că negocierile cu Finanțele au eșuat. Potrivit presei locale, Andruș este un latifundiar cu aproape 1.500 de hectare. „Cu o fermă de dimensiuni impresionante de aproximativ 1.300 de hectare, Dănuț Andruș gestionează un efectiv de peste 1500 de animale, acoperind o gamă variată de specii, de la capre și oi la vaci și cai. Importanța familiei sale în această afacere este evidențiată, mai ales că cei doi fii și cei doi gineri sunt parteneri activi în munca de zi cu zi”, scria Glasul Nordului, în noiembrie 2023. Citește și: Pretenții aberante, de influență rusească, ale fermierilor protestatari: taxe vamale pentru produsele din Moldova, benzină gratuită ca-n Venezuela, fără ITP la mașinile agricole În 2018, Andruș a participat la un congres PSD organizat de Dragnea, dar nu a avut nimic de criticat. Ex-candidatul PSD Andruș a anunțat că negocierile cu Finanțele au eșuat Potrivit Antenei 3, Dănuț Andruș ar fi declarat: „Avem lista revendicărilor pe agricultură şi transport, iar din acele revendicări nu s-a acceptat decât aceea cu profitul reinvestit în fermă şi în transport. Asta înţelege domnul ministru să susţină economia românească, neputând justifica incompetența statului de a gestiona banul public pe tot ce se scurge de la o zi la asta. Deci s-au acceptat toate, dar nu se poate niciuna. Totul se motivează pe Comisia Europeană, pe motive legislative. Domnul ministru ne trimite la cei care au scris PNRR. Noi am muncit în ţara asta şi era de datoria lor să facă aceste legi. Nu suntem obligați să suportăm datoria publică a statului român. Suntem pribegi în ţara noastră şi nu se mai poate aşa ceva". Potrivit G4Media, printre solicitările care nu au fost acceptate de ministerul de Finanțe au fost „noi categorii de facilități fiscale”. Iată ce cerea Andruș, acum câteva zile (N.Red: am păstrat gramatica din articolul agroinfo, care-l preia pe Andruș): „Nesustinerea printr-un cadru legislativ adecvat fermierii romani în fața invaziei investitorilor străini care primesc credite cu dobânda 0 pentru a ne cumpăra la pachet”, „Obligativitatea inspecției tehnice periodice care nu este decât un jaf național din banii noștri atât timp cât aceasta nu este făcută faptic ci doar se eliberează un document printat conform cu producătorul” sau „Obligativitatea înregistrarii și nu a înmatricularii la primărie cu carte de identitate si itp o măsură abuziva atât timp cât se putea înregistra cu factura de proveniență”.

Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes

Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes. Protestul transportatorilor şi fermierilor va continua după ce discuţiile purtate duminică, timp de peste trei ore, la Ministerul Finanţelor, s-au încheiat fără rezultat. Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes "Nu s-a ajuns la niciun acord, nu s-au găsit soluţii. Protestul va continua până când autorităţile vor înţelege că neputinţa lor de a gestiona o ţară este reală. Totul se motivează pe Comisia Europeană, PNRR", a declarat reprezentantul fermierilor, Dănuţ Andruş, la ieşirea de la discuţii. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Val de pretenții aberante, de influență rusească, ale fermierilor protestatari: taxe vamale pentru produsele din Republica Moldova și Ucraina, benzină gratuită ca-n Venezuela și fără ITP la mașinile agricole. Citește și: Pretenții aberante, de influență rusească, ale fermierilor protestatari: taxe vamale pentru produsele din Moldova, benzină gratuită ca-n Venezuela, fără ITP la mașinile agricole Întrucât protestul nu este asumat de nici o organizație, nu există o centralizare a acestor pretenții. Unul dintre fermierii care au negociat cu premierul Ciolacu este un latifundiar care exploatează 1.300 de hectare în Botoșani și a candidat pentru PSD la primăria unei localități din acest județ.

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional

În timp ce predică austeritatea, Guvernul mai înființează două sinecuri plătite execepțional: numărul membrilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) a Eximbank crește de la 15 la 17. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Cei doi noi membri ai CIFGA vor fi desemnați de ministerul de Finanțe. Nota de fundamentare a hotărârii de guvern adoptate azi lasă goală rubrica privind impactul bugetar. În schimb se afirmă că „modificările aduse conferă întărirea capacității instituționale privind administrarea eficientă și prudentă a datoriei publice, fiind în măsură să crească atât operativitatea în luarea deciziilor cât și gestionarea eficientă și prudentă a riscurilor asociate portofoliului de datorie publică”. Guvernul mai înființează niște sinecuri plătite excepțional În 2022, Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe Adrian Câciu (PSD) să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Însă Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. Din declarațiile de avere se poate constata că Marian Neacșu, specialistul în furaje pus de președintele PSD, Marcel Ciolacu, vicepremier al noului Executiv a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Însă Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Neacșu nu a precizat ce a prestat pentru această bancă de stat. Probabil că el a făcut parte din Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank. Reprezentantul Finanțelor în CIFGA al Eximbank era controversatul secretar de stat Daniela Pescaru, cea care dorea să desființeze Pilonul II de pensii administrate privat. În 2022, ea a încasast de la CIFGA Eximbank 257.916 lei net.

Aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe și impozite Foto: Facebook
Eveniment

Aplicarea noii legi pensiilor însemna noi taxe și impozite

Aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe și impozite care să aducă la buget 33 de miliarde de lei, pe lângă cele 16 miliarde care vor veni din impozitele recent majorate, arată avizul dat de ministerul de Finanțe la proiectul noii legi a pensiilor. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II Aplicarea noii legi a pensiilor ar însemna noi taxe și impozite Ministerul condus de Marcel Boloș a condiționat avizul de „asumarea de către Guvernul României a unui pachet legislativ de majorare a veniturilor la bugetul de stat, începând cu 2025, care să asigure asigure un nivel suplimentar de minimum 1,8% din PIB, respectiv echivalentul minim a sumei de 33 de miliarde de lei, coroborat cu duceera la îndeplinire a jaloanelor 206 și 207 din PNRRprivind microîntreprinderile și reforma fiscală”. Avizul cu observații a ministerului de Finanțe a fost publicat de G4Media. În aviz, ministerul apreciază că, dacă proiectul de lege intră în vigoare, deficitul bugetar va crește în 2024 la 5,5% din PIB, iar în 2025 va ajunge la 6,1% din PIB. Finanțele mai cer adoptarea unui pachet „pentru combaterea evaziunii fiscale, inclusiv accelerarea încasării prejudiciilor din infracțiuni economico-financiare”. În aviz, ministerul avertizează că este posibil ca, după adoptarea noului proiect al legii pensiilor, să se constate o deteriorare a evoluției deficitului, ceea ce ar putea determina aplicarea „etapizată” a noii legi. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău „Din ce am văzut în cifre, majorarea care ar trebui să se întâmple din septembrie anul viitor, acel 40% pe medie – și aici e o discuție, că am văzut că media înseamnă 1% pentru unele pensii, probabil cele mari, și 80% pentru pensiile mici și foarte mici, probabil cele sociale pentru care nu s-a cotizat suficient 35 de ani – acolo am văzut 33 de miliarde pe lunile septembrie – decembrie, deci pe 4 luni. Înmulțiți cifra asta cu 3, adică 4 luni ori 3, și vedem că mai adăugăm încă 100 de miliarde numai prin acea lege a pensiilor care face corecția din septembrie”, a spus, la postul B1, economistul Cristian Păun.

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Foto: Facebook
Politică

Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult

Performanța lui Adrian Câciu, demnitarul PSD care a fost plătit ca să susțină poziția companiei Huawei: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult, de la guvernarea Tăriceanu până azi, arată datele analizate de DeFapt.ro. Din iunie 2023, când Marcel Boloș a preluat ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală a scăzut și-n termeni nominali, cu circa 6,5 miliarde de lei, și ca procent din PIB, de la 50,1% la 49,7%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE – Eurostat. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul Câciu, ministrul care s-a împrumutat cel mai mult Potrivit datelor consultate de DeFapt.ro, la 23 decembrie 2020, când guvernul Ciucă și-a preluat mandatul de la cabinetul Cîțu, datoria guvernamentală era de 557,9 de miliarde de lei. În cabinetul Ciucă, ministerul de Finanțe a fost condus de ministrul PSD Adrian Câciu. La 15 iunie 2023, când Ciolacu a devenit premier, datoria guvernamentală sărise la 731,3 miliarde de lei. În mandatul lui Câciu la Finanțe, crereșterea datoriei guvernamentale a fost de 173,4 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală era de 47,1% din PIB, când a fost schimbat guvernul Cîțu, și a ajuns la 50,1% din PIB la „rotativa” Ciucă-Ciolacu, o majorare de trei procente. Nici un alt ministru de Finanțe nu s-a împrumutat așa de mult ca Adrian Câciu. În perioada celor două guvernări Orban - care au trecut prin pandemie și toate statele UE s-au împrumutat masiv, crescând deficitul - împrumuturile au fost de circa 130 de miliarde de lei. Guvernul Cîțu s-a împrumutat cu 57 de miliarde de lei, iar ca procent din PIB datoria guvernamentală s-a majorat cu doar 0,1% din PIB. Nici guvernul Boc, care a activat în plină criză economică nu s-a împrumutat atât de mult ca-n perioada în care Câciu se afla la Finanțe. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus În plus, datele analizate de DeFapt.ro arată că, în mandatul lui Câciu s-a consemnat un record și la plata dobânzilor și comisioanelor, care au ajuns la echivalentul a 8,5 miliarde de euro. Pentru comparație, guvernările Orba și Cîțu au plătit, împreună, dobânzi și comisioane de mai puțin de șase miliarde de euro.

Asigurare obligatorie pentru trotinete și biciclete electrice Foto: Facebook
Economie

Asigurare obligatorie pentru trotinete și biciclete electrice

Asigurare obligatorie pentru trotinete și biciclete electrice, se propune într-un proiect de lege a ministerului de Finanțe. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului “Vor intra sub obligația de asigurare și vehicule ce conform legislației naționale nu sunt supuse înmatriculării/înregistrării (trotinete electrice, biciclete electrice și alte vehicule)“, se arată în expunerea de motive la acest proiect. Asigurare obligatorie pentru trotinete și biciclete electrice 23 de morți și 399 de persoane grav rănite: acesta este rezultatul accidentelor provocate de conducătorii trotinetelor electrice în ultimii cinci ani, potrivit unei statistici a ministerului de Interne. În plus, 2.651 de persoane au fost rănite ușor în accidente cauzate de conducătorii trotinetelor electrice. În nota de fundamentare nu se precizează care ar fi impactul bugetar al unei astfel de măsuri. “Proiectul de act normativ are ca beneficiu asigurarea protecției persoanelor prejudiciate RCA și a asiguraților RCA“, se afirmă în nota de fundamentare. O altă modificare substanțială prevede creștere sumelor asigurate prin RCA și exprimarea lor în lei, nu în euro cum era până acum. Pentru daune materiale suma acoperită este stabilită la 6,43 de milioane de lei, față de 1,22 milioane euro (circa 6,1 milioane lei) cât este în prezent, în timp ce pentru vătămări corporale și daune morale se vor plăti maximum 31,9 milioane lei, față de 6,07 milioane euro, adică circa 30 de milioane de lei. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În plus, se va permite utilizarea unor dispozitive electronice de control a asigurării RCA în trafic, fără oprirea vehiculelor, în măsura în care legislația GDPR este respectată.

Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată de un document al Finanțelor Foto: Facebook
Politică

Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată document

O dezinformare Ciolacu-Boloș, folosită ca pretext pentru creșterea taxelor și impozitelor, este demontată de un document intern al Finanțelor, în care se prezintă calendarul declanțării procedurii de deficit excesiv și se concluzionează: „Decizia de suspendare a fondurilor europene nu va deveni efectivă până la începutul anului 2025”. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă În documentul obținut de DeFapt.ro, elaborat de ministerul de Finanțe, condus chiar de Marcel Boloș, se arată că și termenul acesta, „începutul anului 2025”, poate fi considerabil amânat „din cauza obligației de a informa Parlamentul European cu privire la astfel de suspendări”. „Acesta a fost cazul Spaniei și Portugaliei în 2016, când întârzierea a fost de așa natură încât au fost implementate măsuri eficiente de către aceste state înainte ca Comisia să poată propune suspendarea fondurilor UE”, se explică în acest document. Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată de un document al Finanțelor Iată calendarul sancționării României pentru deficit excesiv: 15 noiembrie 2023: Rectificare bugetară. „Exista un risc ca, odată cu rectificarea bugetară, publicarea deficitului prognozat (actualizat) pentru 2023, care va reflecta o deviație semnificativă față de ținta inițială, poate constitui o baza pentru COM de a accelera PDE la începutul anului 2024”, arată nota. 3-4 iunie 2024: Recomandările specifice de țară (RST) ale Consiliului UE. „În primăvara anului 2024, COM va întreprinde o evaluare măsurilor eficiente implementate de RO (...) Pe baza informațiilor disponibile în prezent, pare puțin probabil ca România să îndeplinească vreunul dintre aceste obiective (...) În cazul în care în primăvara anului 2024 COM constată no effective action, aceasta recomandă Consiliului UE să adopte o decizie privind no effective action în temeiul art. 126 alin (8) TFUE, urmată de o nouă recomandare în temeiul art. 126 alin (7) din TFUE, care să înlocuiască recomandarea existentă. Ca parte a recomandării revizuite, României i se va acorda un termen între trei și șase luni pentru a prezenta un raport privind acțiunile întreprinse ca răspuns la noua recomandare de la articolul 126(7).Un scenariu probabil este ca recomandarea revizuită de la art.126 (7) să amâne termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv și să stabilească noi ținte de deficit mai fezabile (pentru 2024-25)”. Octombrie/noiembrie 2024: „Dacă un stat membru persistă să nu pună în practică recomandările Consiliului, Comisia este obligată să propună Consiliului suspendarea totală sau parțială a angajamentelor/plăților din cadrul MRR” Cum au scăpat Spania și Portugalia În finalul documentului, se arată că: „În cazul în care măsurile efective nu vor fi specificate și implementate până în termenul acordat de max 6 luni, se poate anticipa că totuși decizia de suspendare a fondurilor europene nu va deveni efectivă până la începutul anului 2025. După adoptarea deciziei Consiliului cf. art.126 (8), propunerea COM de suspendare a MRR și a altor fonduri UE poate fi înaintată cu o întârziere considerabilă, din cauza obligației de a informa Parlamentul European cu privire la astfel de suspendări. Acesta a fost cazul Spaniei și Portugaliei în 2016, când întârzierea a fost de așa natură încât au fost implementate măsuri eficiente de către aceste state înainte ca Comisia să poată propune suspendarea fondurilor UE”. „Suspendarea angajamentelor” va fi cuantificată la maximum 25% din angajamente sau 0,25% din PIB-ul nominal. Nivelul suspendării angajamentelor/plăților care urmează să fie impuse trebuie să țină seama de circumstanțele economice și sociale ale statului membru în cauză, în special de nivelul șomajului, nivelul de sărăcie sau excluziunea socială în comparație cu media UE și impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză, mai arată experții Finanțelor. Minciuna lui Ciolacu: „Automat va duce la blocarea fondurilor europene” Aceste informații vin în contradicție cu declarațiile făcute de premierul Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. „„România va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut, de peste 6,2% dacă România nu ia măsuri. Automat va duce la blocarea fondurilor europene”, spunea Ciolacu, în august 2023. După cum arată Finanțele, nici nu se pune problema unei blocări „automate”. Presa a publicat, recent, o dispută între Marcel Boloș și europarlamentarul Rareș Bogdan, în care ministrul de Finanțe susținea - în fața liderilor coaliției - că fondurile europene se vor bloca la 1 decembrie 2023. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Rareș Bogdan către Boloș: „ Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!” „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc!”, relatează Antena 3 discuția.

Daniela Pescaru câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Pescaru câștigă mai mult decât un judecător ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat, la Beclean, că, în prezent, „sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite”. El a avertizat că fără măsuri fiscale şi de reducere a cheltuielilor, deficitul va ajunge la 7%. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici „Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite. Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit", a apreciat ministrul de Finanțe. Printre măsurile fiscale anunțate de Boloș se află „prinderea corporaţiilor multinaţionale în planul de măsuri fiscale”, combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin zece ori mai mari şi pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor. Discuții la Bruxelles, la 24 august „Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB. Coaliţia trebuie să fie foarte pragmatică şi este, din acest punct de vedere, să rezolve această problemă pe care o avem acum. Cum am spus, deciziile sunt ale coaliţiei de guvernare şi sunt convins că dumnealor vor decide ce este mai bine pentru România, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru, şi măsurile cât de curând vor fi aprobate. Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea şi responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent", a afirmat Boloş. Potrivit lui Boloş, discuţiile cu Comisia Europeană pe marginea pachetului de măsuri fiscale ar urma să înceapă în 24 august, însă reprezentanţii Ministerului Finanţelor vor merge la Bruxelles abia după 28 august, când vor reveni la muncă responsabilii cu partea financiară din CE.

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Foto: Facebook
Politică

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe

Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe: „Nu vor exista disponibilizări”, iar salariile vor fi „egalizate la nivelul maxim în plată”, se arată într-un proces verbal al întâlnirii dintre ministrul Marcel Boloș și reprezentanții sindicatelor din ministerul pe care-l conduce. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „Nu va fi dat nimeni afară şi nu vor fi puşi să dea concurs. Am semnat şi un proces-verbal în acest sens. Toate plăţile au fost făcute, pentru ca oamenii să îşi primească banii la timp. Recunosc eforturile şi dedicarea de care este nevoie zi de zi şi sunt hotărât să mă asigur că munca celor responsabili este apreciată corespunzător”, a arătat Boloș. Guvernul s-a predat în fața protestatarilor de la Finanțe Principalele măsuri convenite de ministru cu sindicatele sunt: Nu vor exista disponibilizări la nivelul aparatului propriu MF şi unităţi subordonate. Pentru funcţiile de conducere afectate de proiectul privind reducerea cheltuielilor se va asigura transformare/înfiinţare în situaţia în care nu există posturi vacante necesare. Elaborarea proiectului de ordonanţă de urgenţă până la data de 21 august 2023 pentru egalizarea salariilor de bază la nivelul maxim aflat în plată, luând în calcul sentinţele judecătoreşti. Sindicatele vor înainta Ministerului Finanţelor jurisprudenţa relevantă până în data de 17 august 2023. Întreprinderea tuturor măsurilor legale necesare pentru cuprinderea în viitoare lege a salarizării familiei ocupaţionale distincte „finanţe” datorită specificităţii, complexităţii şi importanţei angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Înfiinţarea, prin reorganizarea structurilor existente din ANAF şi aparatul central, a unui Institut Naţional de Fiscalitate, cu rol în formarea continuă şi perfecţionarea angajaţilor din domeniul finanţelor publice. Zeci de angajaţi din Ministerul Finanţelor Publice au întrerupt spontan lucrul, joi, şi au ieşit pe holurile instituţiei, pentru a protesta faţă de unele prevederi ale proiectului de Ordonanţă privind măsuri fiscal-bugetare, dar şi faţă de unele probleme mai vechi privind salarizarea angajaţilor din acest sistem.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră