sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

88 articole
Economie

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă se referă la finalul lunii martie. Doar datoria guvernamentală a crescut cu aproape 61 de miliarde de lei în trei luni, arată aceste date. În decembrie 2023, datoria publică era de 48,8%, iar în ianuarie 2023 de 50,2% din PIB. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB „Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 51,9% din PIB, la sfârșitul lunii martie 2024 (...) Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 43,0% până la data de 31 martie 2024”, arată Finanțele în așa numita „Informare privind evoluția datoriei publice în luna martie 2024”. Altfel spus, în trei luni, guvernul Ciolacu a consumat deja 43% din împrumuturile planificate pentru tot anul. Dacă Finanțele arată că s-a acoperit 43% din planul de 181 de miliarde de lei, înseamnă că aceste împrumuturi au fost de circa 78 de miliarde de lei. În raportul privind datoria publică, se arată că aceasta a crescut în total cu 68,7 miliarde de lei din decembrie 2023 în martie 2024, din care 67 de miliarde de lei este creșterea datoriei guvernamentale. Însă datoria publică „calculată conform metodologiei Uniunii Europene” a crescut cu 61,6 miliarde de lei, din care 60,8 miliarde sunt datoria administrației publice centrale.

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB Foto: Inquam/George Calin
Deficit apocaliptic după doar patru luni Foto: inquam/George Calin
Politică

Deficit apocaliptic după doar patru luni

Deficit apocaliptic după doar patru luni din anul 2024: acesta a ajuns la 3,24%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Din martie, când deficitul era deja foarte mare, de 1,7%, în aprilie, când a ajuns la 3,24%, deficitul aproape că s-a dublat. Un astfel de deficit nu s-a înregistrat nici în anii crizei din perioada 2008-2012. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole „Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 mld lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 mld lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, se arată în nota ministerului de Finanțe. Deficit apocaliptic după doar patru luni Datele bugetului consolidat arată un deficit de 768 de milioane de lei al băncii de stat EximBank. Datele ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 20,7%, în pofida promisiunilor Guvernului de a reduce aceste cheltuieli. De altfel, acum câteva zile, Executivul a mai majorat salariile unor bugetari, cu 10%. Salariile bugetarilor au consumat, în doar patru luni, 2,8% din PIB, față de 2,6% în primele patru luni din 2023. Cheltuielile cu investițiile au crescut, în primele patru luni, de la circa 19 miliarde de lei în perioada similară din 2023 la 31 de miliarde de lei, însă au scăzut cu circa 1,5 miliarde de lei cele finanțate de UE și s-au triplat cele achitate din „fonduri naționale”. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Împrumuturile statului au explodat Foto: Facebook
Economie

Împrumuturile statului au explodat

Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a împrumutat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022, arată datele Ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, ministerul condus de Marcel Boloș a contractat, până la 25 aprilie 2024, împrumuturi interne și externe în valoare de 89,5 miliarde de lei, dintre care 46,9 miliarde de lei, 4,6 miliarde de euro și patru miliarde de dolari. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Spitalul construit de ONG-ul Dăruiește Viața pentru copiii bolnavi de cancer a costat circa 50 de milioane de euro și se poate estima că împrumuturile făcute în 2024 de Guvern, pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, vor fi cam cât 100 de astfel de spitale. Împrumuturile statului au explodat În 2022, guvernul s-a împrumutat cu doar 151 miliarde de lei, în total. Teoretic, în nici patru luni din 2024, guvernul Ciolacu s-a împrumutat cât guvernul Ciucă în șapte luni. În 2023, împrumuturile în lei, euro și dolari, au fost echivalentul a 203,8 milioane de lei. Dacă ritmul împrumuturilor din primele patru luni din 2024 se menține, guvernul Ciolacu se va împrumuta în acest an cu circa 270 de miliarde de lei, adică echivalentul a 54 de miliarde de euro. Datoria publică guvernamentală a sărit în acest an de 50% din PIB. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală – calculată conform metodologiei UE – a fost în luna februarie de 52,4% din PIB. Potrivit Legii responsabilității fiscal bugetare, la depășirea pragului din 50% din PIB datorie, guvernul ar fi trebuit să anunțe la acel moment un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB și să oprească orice creșteri de cheltuieli bugetare.

Buzău, mai sărac decât județe moldovene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Buzău, mai sărac decât județe moldovene

Buzău, mai sărac decât județe moldovene. Gafa premierului Marcel Ciolacu, care a "glumit" la sfârșitul lunii trecute cerând public să nu fie jignit pentru că Buzăul de unde e el nu este în Moldova, încă are ecouri în pragul campaniei electorale. Buzău, mai sărac decât județe moldovene Declarația a fost făcută într-un discurs susținut la Timișoara, în care tocmai îl lăuda pe colegul său de partid de la Transporturi: "a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova". Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Am comparat rapoartele de performanță publicate de Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice tocmai ca să aflăm cum stă Buzăul condus într-o vreme de actualul prim-ministru. Pus între cele opt județe moldave, Buzăul premierului Ciolacu ar fi abia al șaselea, după Iași, Suceava, Galați, Bacău și Neamț. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală Absorbția altor sume de la UE stă un pic mai bine decât PNRR, dar și acolo există un declaja imens între sumele planificate și cele atrase. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document. Nici cheltuielile cu fonduri europene nu s-au realizat conform așteptărilor Guvernului. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 44,6% din plățile programate pentru perioada analizată (...) Deși au performat comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelul programat pentru perioada analizată discrepanțe majore fiind înregistrate în cazul celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precizează ministerul de Finanțe. În schimb, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au avansat substanțial. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,6% comparativ cu trimestrul I 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023, cât și în perioada analizată precum și plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești”, se arată în document.

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Foto: Facebook
Eveniment

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB, respectiv 841,3 miliarde de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Din această datorie, peste 820 de miliarde de lei era cea a administrației publice centrale. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor Acum un an, datoria publică era de 783,5 miliarde de lei, respectiv 48,8%. Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Este pentru prima oară când datoria publică a României sare de 50%. În martie 2024, Europa Liberă România scria: „Fiecare dintre noi a intrat în 2024 cu o datorie - făcută de stat - de 8.815 euro (...) Ritmul împrumuturilor a fost amețitor - aproape 48.000 de euro pe minut în fiecare zi din 2023”. Eurostat a publicat, pe 23 octombrie 2023, statisticile cu privire la datoriile publice ale statelor din Uniunea Europeană. Grecia (166,5%) era pe primul loc, urmată de Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%). Citește și: La fel ca și Gabriela Firea, Șoșoacă va candida la funcțiile de primar al Capitalei, consilier local și europarlamentar Cele mai puțin îndatorate erau Estonia (18,5%), Bulgaria (21,5%), Luxemburg (28,2%), Danemarca (30,2%) și Suedia (30,7%).

Creștere salarială la salariații din Finanțe Publice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creștere salarială la salariații din Finanțe

Creștere salarială la salariații din Finanțe. Lista actualizată în 2024 a salariilor de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi arată o creștere bunicică. Creștere salarială la salariații din Finanțe Astfel, veniturile brute ale angajaților au crescut semnificativ față de ultima raportare, realizată la finalul lunii martie 2023. Sumele de mai jos sunt brute. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Salariile pentru finanțiștii ieșeni aflați în funcții de conducere pornesc în prezent de la 12.900 de lei și ajung până la 17.700 de lei, în condițiile în care anul trecut se situau între 10.500 și 14.700 de lei. Funcţiile de execuţie sunt plătite acum cu salarii cuprinse între 5.600 și 15.500 de lei, de la 4.700 – 11.300 de lei în anul 2023. Iar salariații cu funcții contractuale sunt remunerați cu sume între 5.200 și 9.400 de lei, față de 4.100 – 8.400 de lei în urmă cu un an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA Foto: Facebook
Politică

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA. Într-un interviu pentru Antena 3, el a susținut că României i-a fost recomandat și de Banca Mondială, și de OECD, să introducă impozitarea progresivă. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA „În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit. Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare. Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget", a declarat Boloş. Bani pentru pensii și salariile bugetarilor El a susținut că tot Banca Mondială ar recomanda creșterea TVA, fie prin majorarea cotei de 19%, fie prin eliminarea cotelor diferențiate. „Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a afirmat demnitarul. Întrebat dacă aceste ajustări ar implica creşterea TVA-ului de la 9 la 19% ministrul Finanţelor a spus: „Este prematur de precizat care va fi soluția în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. Poate fi o singură cotă standard sau poate fi vorba de anumite facilități care să fie trecută din cotele reduse în cota standard și, pe de altă parte, să avem asigurată finanțarea pentru categoriile de cheltuieli importante ale statului și mă refer aici la recalcularea pensiilor sau la majorările salariale”.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează secretar de stat

În timp ce se laudă că reduce cheltuielile bugetare pentru că desființează posturi neocupate, guvernul Ciolacu mai angajează câteva zeci de bugetari la Finanțe și mai înființează un post de secretar de stat. Măsura urmează să fie aprobată azi, în ședința de Guvern. Citește și: Parchetul European anchetează Curtea de Conturi, după ce a tocat milioane de euro pentru „transparență” – Context.ro. Instituția, condusă de un subofițer de poliție, client PSD Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Potrivit notei de fundamentare la o hotărâre de guvern privind organizarea ministerului de Finanțe, azi se va decide „stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor la 2.077 posturi, exclusiv demnitarii”. În prezent, în minister lucrează 2.052 de funcționari, exclusiv demnitarii. În plus, se va înființa un post de secretar de stat și cabinetul acestuia. În prezent, ministrul de Finanțe Marcel Boloș are 15 subordonați în structura de conducere, inclusiv funcțiile asimilate celei de secretar de stat, precum cea de președinte al ANAF. Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern nu precizează impactul bugetar al acestor măsuri. Lista salariilor din minister arăta că funcționarii pot câștiga, net, între 8.000 și peste 16.000 de lei. Aparent paradoxal, Finanțele susțin că „stabilirea numărului maxim de posturi este justificată și de noile sarcini ce decurg din necesitatea implementării jaloanelor din PNRR, «Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară»”.

Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanțe a absorbit jumătate din fondurile PNRR estimate

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Foto: Facebook
Politică

Ministerul de Finante vrea majoreze cu 50% salariile unor angajati

Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati de la Directia Juridică şi să angajeze avocati care să reprezinte România în procesul intentat de Pfizer/BioNTech, se arată într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere pe site-ul acestui minister. Citește și: Veniturile legendare ale liderului sindical Sanitas Bărăscu, cel care cere o majorare cu 20% a salariilor în sistemul de sănătate. Soția sa, operatoare RMN, plătită cu o sumă uriașă Ministerul de Finante vrea să majoreze cu 50% salariile unor angajati Pfizer/BioNTech cer obligarea României la executarea contractului de achiziție prin plata prețului pentru cele 28.940.613 doze rămase pe care le-a achiziționat în valoare de 564.341.953,5 euro, respectiv plata către Pfizer România a sumei de 2.780.851.410,07 lei, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda la rata de refinanțare a BCE plus 5 puncte. Procesul va începe la 20 februarie, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Acum, Finanțele vor ca zece experți în chestiuni de drept internațional, angajați ai ministerului, să poată primi salarii majorate cu 50%. În plus, acest minister va putea selecta avocații care să reprezinte statul, din țară sau din străinătate. În nota de fundamentare, ministerul condus de Marcel Boloș arată că, în trecut, în astfel de situații, au fost demnitari români care fie refuzau să semneze acte, fie nu se prezentau la întâlnirile cu avocații. Bugetarii refuzau să discute cu avocații sau să semneze acte În consecință, se propune: instituirea obligației persoanelor care au îndeplinit sau îndeplinesc anumite atribuții în cadrul instituţiilor și autorităţilor publice care au gestionat problematica ce face obiectul litigiilor internaționale vizate de actul normativ, inclusiv demnitarii, să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii persoanele respective nu pot refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă se apreciază de către avocații care asigură reprezentarea juridică că informațiile sau documentele deținute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor României sau a ministerelor. De altfel, în proiectul de ordonanță se prevede că „în termen de maxim 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății transmite Ministerului Finanțelor toate documentele pe care le deține în legătură cu problematica ce face obiectul dosarului nr.F5331-23 aflat pe rolul Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles”. Nota de fundamentare nu precizează costurile bugetare ale acestor măsuri.

Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Ex-candidatul PSD Andruș a anunțat că negocierile cu Finanțele au eșuat
Politică

Ex-candidatul PSD Andruș anunțat negocierile Finanțele au eșuat

Ex-candidatul PSD la primăria Păltiniș, Dănuț Andruș, este cel care a anunțat, azi, în calitate de „reprezentant al fermierilor și transportatorilor” că negocierile cu Finanțele au eșuat. Potrivit presei locale, Andruș este un latifundiar cu aproape 1.500 de hectare. „Cu o fermă de dimensiuni impresionante de aproximativ 1.300 de hectare, Dănuț Andruș gestionează un efectiv de peste 1500 de animale, acoperind o gamă variată de specii, de la capre și oi la vaci și cai. Importanța familiei sale în această afacere este evidențiată, mai ales că cei doi fii și cei doi gineri sunt parteneri activi în munca de zi cu zi”, scria Glasul Nordului, în noiembrie 2023. Citește și: Pretenții aberante, de influență rusească, ale fermierilor protestatari: taxe vamale pentru produsele din Moldova, benzină gratuită ca-n Venezuela, fără ITP la mașinile agricole În 2018, Andruș a participat la un congres PSD organizat de Dragnea, dar nu a avut nimic de criticat. Ex-candidatul PSD Andruș a anunțat că negocierile cu Finanțele au eșuat Potrivit Antenei 3, Dănuț Andruș ar fi declarat: „Avem lista revendicărilor pe agricultură şi transport, iar din acele revendicări nu s-a acceptat decât aceea cu profitul reinvestit în fermă şi în transport. Asta înţelege domnul ministru să susţină economia românească, neputând justifica incompetența statului de a gestiona banul public pe tot ce se scurge de la o zi la asta. Deci s-au acceptat toate, dar nu se poate niciuna. Totul se motivează pe Comisia Europeană, pe motive legislative. Domnul ministru ne trimite la cei care au scris PNRR. Noi am muncit în ţara asta şi era de datoria lor să facă aceste legi. Nu suntem obligați să suportăm datoria publică a statului român. Suntem pribegi în ţara noastră şi nu se mai poate aşa ceva". Potrivit G4Media, printre solicitările care nu au fost acceptate de ministerul de Finanțe au fost „noi categorii de facilități fiscale”. Iată ce cerea Andruș, acum câteva zile (N.Red: am păstrat gramatica din articolul agroinfo, care-l preia pe Andruș): „Nesustinerea printr-un cadru legislativ adecvat fermierii romani în fața invaziei investitorilor străini care primesc credite cu dobânda 0 pentru a ne cumpăra la pachet”, „Obligativitatea inspecției tehnice periodice care nu este decât un jaf național din banii noștri atât timp cât aceasta nu este făcută faptic ci doar se eliberează un document printat conform cu producătorul” sau „Obligativitatea înregistrarii și nu a înmatricularii la primărie cu carte de identitate si itp o măsură abuziva atât timp cât se putea înregistra cu factura de proveniență”.

Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes

Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes. Protestul transportatorilor şi fermierilor va continua după ce discuţiile purtate duminică, timp de peste trei ore, la Ministerul Finanţelor, s-au încheiat fără rezultat. Transportatori, fermieri, Finanțe - negocieri fără succes "Nu s-a ajuns la niciun acord, nu s-au găsit soluţii. Protestul va continua până când autorităţile vor înţelege că neputinţa lor de a gestiona o ţară este reală. Totul se motivează pe Comisia Europeană, PNRR", a declarat reprezentantul fermierilor, Dănuţ Andruş, la ieşirea de la discuţii. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Val de pretenții aberante, de influență rusească, ale fermierilor protestatari: taxe vamale pentru produsele din Republica Moldova și Ucraina, benzină gratuită ca-n Venezuela și fără ITP la mașinile agricole. Citește și: Pretenții aberante, de influență rusească, ale fermierilor protestatari: taxe vamale pentru produsele din Moldova, benzină gratuită ca-n Venezuela, fără ITP la mașinile agricole Întrucât protestul nu este asumat de nici o organizație, nu există o centralizare a acestor pretenții. Unul dintre fermierii care au negociat cu premierul Ciolacu este un latifundiar care exploatează 1.300 de hectare în Botoșani și a candidat pentru PSD la primăria unei localități din acest județ.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră