vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: energie

145 articole
Mediu

România blochează producerea energiei verzi

Producerea de energie verde prin panouri fotovoltaice montate pe locuințe private nu va fi posibilă fără hotărâre colectivă, fără modernizarea rețelelor de transport și fără legi bune. România blochează producerea energiei verzi comunitare. Un bloc a câștigat un concurs E.On În bătălia împotriva marilor producători de energie, cetățenii sunt ca David în luptă cu Goliat. Timp de patru luni, o jurnalistă din Polonia și un jurnalist din România i-au căutat pe cei care încearcă să schimbe paradigma în producerea de energie. Au verificat datele și au discutat cu zeci de experți despre conceptul comunităților și cooperativelor de energie din Polonia și România. În urmă cu mai bine de doi ani, blocul de locuințe al jurnalistei poloneze care a scris acest text, din cartierul Praga al Varșoviei, a câștigat concursul E.On pentru o instalație fotovoltaică (aproximativ 18.000 EUR). Instalația strălucește acum frumos pe acoperiș, cablurile se întind cu mândrie și blatul este alb și argintiu. Dar cât de mult a reușit această comunitate să-și reducă facturile la electricitate? Doi ani de birocrație Până în prezent, blocul de apartamente nu este conectat la rețea, adică nu produce energie electrică pentru spațiile comune (iluminat pe coridoare, lifturi). A fost nevoie de aproape doi ani pentru a aduna documentația, a obține permisele corespunzătoare și, în cele din urmă, pentru a fi conectat la rețea. Încă nu există contor și conexiune adecvate. Mulți oameni au investit o grămadă de timp pentru acest proiect și întreaga comunitate a cheltuit și câteva mii de zloți. Trebuia să fie începutul unei cooperative energetice. Totuși, în ciuda acestor piedici, interesul pentru așa-numita energie de disipare și oportunitățile pe care le oferă nu a dispărut. După ce a examinat cu atenție chestiunea, jurnalista și-a propus să-și facă un țel din înființarea unei cooperative energetice la nivel de oraș, nu doar de bloc. În ultimul an, în loc să meargă la teatru, a participat la conferințe de energie și a studiat managementul. L-a convins pe colegul jurnalist român că, din moment ce în Polonia ar putea fi construite peste 1,3 milioane instalații fotovoltaice individuale, ceea ce este o bază ideală pentru cooperativele energetice, este posibil ca ceva similar să se întâmple și în România. RED II și RED III, greu de implementat Experții în energie din România subliniază că guvernele românești au avut în trecut tendința de a copia în Polonia în acest domeniu. Ambele țări sunt, deși în măsuri diferite, dependente de combustibilul fosil (70% din energie în Polonia, doar 18% în România – unde domină apa cu 25% din piață, energia nucleară 20% și gazele 17%). Polonia are și un lobby minier puternic Ambele țări au rețele energetice învechite și trebuie să-şi adapteze legile la Reglementările Comisiei Europene RED II și în curând RED III (Directiva Energie Regenerabilă, a cărei formă finală ar trebui să prindă contur în acest an și presupune o utilizare și mai mare a energiei din surse regenerabile) și întregul pachet Energie curată (8 documente diferite). Nici Polonia, nici România nu au reușit să pună în aplicare pe deplin toate reglementările și recomandările. RED II este important pentru energia produsă în comunități, deoarece presupune dezvoltarea energiei de la prosumatori și crearea de comunități energetice. Și este, într-o oarecare măsură, un răspuns la fenomenul sărăciei energetice. Sărăcia energetică face ravagii în România Ce înseamnă, de fapt, sărăcia energetică: unul din zece polonezi nu poate plăti în mod constant facturile la energie; România stă chiar mai rău, cu aproape o treime din cetățeni (28%) care nu pot achita facturile la timp. Sărăcia energetică este definită "ca o situație în care o gospodărie sau o persoană nu este în măsură să obțină servicii energetice de bază (iluminat, încălzire, răcire, mobilitate și electricitate) care să ofere un standard de trai decent, din cauza unei combinații de venituri mici, energie ridicată, cheltuieli și eficiență energetică scăzută a apartamentelor". După ce ONU a recunoscut mediul sănătos ca drept al omului, admiterea oficială a dreptului omului de a produce energie pentru uz propriu este doar o chestiune de timp. Deja activiștii vorbesc despre asta ca despre un fapt. Aproximativ un milion de europeni produc și consumă energie electrică la nivel local. Până în 2050, aceasta ar putea fi de până la 260 de milioane. Cu toate acestea, producerea de energie nu seamănă cu creșterea roșiilor pe pervaz, deși poate dacă s-ar crea comunități energetice în masă, comparația nu ar mai părea atât de exagerată. Tema energiei distribuite, adică energia civică, a intrat permanent în discursul social-politic în toată Europa și, deși nu este nouă (în 2019, Ursula Von der Leyen a comparat energia civică cu zborurile spațiale), trezește emoții mai ales în rândul experților sau activiștilor pentru climă, fără a număra membrii cooperativei înșiși. Comunitățile energetice, fără metodologie legală Directiva europeană privind energia din surse regenerabile a fost transpusă cu mare întârziere în legislația națională din România, însă fără a se emite legislația secundară, care să dea posibilitatea înființării comunităților de energie. Greenpeace România a inițiat în 2022 o campanie de susținere a democrației energetice, adică a creării de comunități energetice, spune Olimpia Nicolae, reprezentant al organizației. De cinci ani, de la introducerea temei în Uniunea Europeană, nu a fost elaborat niciun document, iar instituțiile responsabile (ANRE, Ministerul Energiei) nu au creat un cadru legal, adică legislație secundară care să asigure crearea de comunități de energie. În prezent, în România, dacă cineva ar dori să înființeze o comunitate energetică, ar fi imposibil, pentru că nu există o metodologie sau reguli de implementare a legii, menționează și Andrei Crăciun, de la Greenpeace România. Singurii care au facut ceva pentru comunitățile de energie în România au fost cei de la Greenpeace, care organizează, printre altele, vizite de studiu la cele similare din Europa, pentru actori locali care au în plan să înființeze astfel de comunități în țară. Polonia, ceva mai avansată În Polonia, multe conferințe, întâlniri și ateliere despre energia comunitară vorbesc despre mai multe cooperative energetice Am întrebat unitatea guvernamentală din Polonia responsabilă cu înregistrarea cooperativelor energetice despre cele care produc efectiv energie. „În această listă sunt înscrise 16 cooperative energetice (între timp a mai trecută în listă o altă cooperativă energetică), care au declarat că desfășoară afaceri în domeniul producerii de energie electrică în instalații de surse regenerabile de energie – instalații fotovoltaice.", a fost răspunsul. UE are planuri mari: 50% din energie, în comunități Comunitățile de energie sunt grupuri de oameni care se adună în cadrul cooperativelor, al comunităților, ca prosumatori colectivi și virtuali, dar și în clustere energetice pentru a produce, distribui și consuma în comun energie. Acestea pot fi create de autorități publice, companii sau organizații non-profit. Comunitățile energetice (inclusiv cooperativele, care au fost primele introduse în lege) sunt menite să ajute la tranziția către surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană. Sunt, de asemenea, menite să contribuie la reducerea prețurilor la energie, oferind o alternativă la furnizorii tradiționali de energie. „Sunt unul dintre elementele cheie în transformarea energetică a țărilor Uniunii Europene: până în 2050, jumătate dintre cetățenii UE sunt de așteptat să producă până la 50% din energie regenerabilă”, arată Comisia Europeană. Limitările din legislația poloneză „Da, avem reglementări privind cooperativele energetice din Polonia, dar sunt destul de prohibitive. În primul rând, există restricții de locație, adică cooperativa poate fi înființată în maximum cinci municipii: rural sau rural-urban. Și asta e o limitare, nu? Iar acest lucru îi exclude complet pe locuitorii orașului, ceea ce este în contradicție cu legislația Uniunii Europene. În opinia noastră, acest lucru este discriminatoriu față de locuitorii orașului. În plus, avem un număr limitat de persoane de sus în jos – până la 1.000 care pot participa la această cooperativă”, a comentat Anna Frączyk, avocat al ClientEarth. România blochează producerea energiei verzi comunitare Situația cooperativelor energetice din România este atât de lipsită de speranță încât încercările ulterioare de a ne interesa despre lucrările de creare și implementare a legii s-au soldat cu un eșec. Instituțiile și autoritățile responsabile nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local. Pentru a obține un punct de vedere oficială (interviu cu președintele sau unul dintre vicepreședinții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE), am trimis șase solicitări scrise, alături de alte solicitări telefonice. Au trecut trei luni de la prima noastră încercare de a obține un punct de vedere, iar ANRE refuză cu încăpățânare să explice de ce nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local. Când vine vorba de Administrația Fondului pentru Mediu, am întâlnit aceeași lipsă de transparență instituțională. A trebuit să mergem în instanță pentru a-i forța, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice, să ne furnizeze informațiile publice de care avem nevoie pentru a informa publicul. Cei de la Administrația Fondului pentru Mediu ne-au solicitat și au condiționat interviul de furnizarea în avans a întrebărilor, ceea ce nu ne-ar fi permis să obținem informații autentice. Comisia Europeană: România, întârziere mare La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene spune clar: „Prin pachetul Energie curată pentru toți europenii adoptat în 2019, UE a introdus în legislația sa conceptul de comunități energetice, în special comunități energetice ale cetățenilor și comunități de energie regenerabilă. În acest sens, Directiva privind regulile comune pentru piața internă în electricitate ( (UE) 2019/944) și Directiva privind energia regenerabilă (UE) 2018/2001 (RED II) sunt deosebit de importante pentru facilitarea participării cetățenilor la tranziția energetică. Comisia sprijină toate statele membre în elaborarea normelor naționale de punere în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile prin intermediul unor grupuri de lucru precum CA-RES și Registrul comunităților energetice, furnizând documente de orientare și cele mai bune practici. Țările au avut timp să transpună directiva RED II, pe care România l-a depășit cu cel puțin doi ani.”. Articol scris de Marius Daea și Edyta Iwaniak cu sprijinul Journalismfund Europe

România blochează producerea energiei verzi comunitare (sursa: Facebook/Ministerul Mediului - România)
Cât costă reducerea facturilor la energie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât costă reducerea facturilor la energie

Cât costă reducerea facturilor la energie. Gazul şi energia s-au scumpit, însă am putea plăti totuşi facturi mai mici dacă am reuşi să punem în practică câteva sfaturi date de specialişti. Cât costă reducerea facturilor la energie Scopul: reducerea cât mai mult a pierderilor de căldură şi, implicit, a costurilor aferente încălzirii sau răcirii. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Pentru a vedea cum putem avea o locuinţă eficientă energetic, am discutat cu mai mulţi profesionişti în domeniu, dar şi cu o persoană care locuieşte de câţiva ani într-o astfel de casă. "Facturile au fost luna trecută 17 lei, luna asta am calculat 25 de lei", spune proprietarul de casă de mai sus. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă Foto: Facebook
Eveniment

Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă

Ministrul Inverstițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu recunoaște că, după doi ani de la aprobarea PNRR, România este cu un an în urmă. Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României la 27 septembrie. Însă demnitarul PSD nu vrea să spună cine este vinovat de această situație. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Adrian Câciu mai anunță că două jaloane de care depindea a doua cerere de plată nu au fost îndeplinite nici acum. Comisia Europeană a anunțat, la 27 iunie, într-un comunicat oficial, că aprobă plata parțială a fondurilor aferente Cererii 2 de plată din PNRR. Plata va fi făcută pentru 49 de jaloane și ținte, două jaloane fiind considerate neîndeplinite, ceea ce însemnă suspendarea a circa 53 de milioane de euro. Atât funcționarii din ministere, cât și cei din administrația locală, primesc sporuri de până în 50% pentru că pregătesc programe europene. „Promovăm hărnicia pentru cei care se ocupă de infrastructură”, a spus Marcel Boloș, pe atunci ministrul fondurilor europene. Câciu recunoaște că România este cu un an în urmă „Avem o întârziere cam de un an de zile (în îndeplinirea PNRR, n.r.) și asta se datorează unor chestiuni care vin din îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cererile de plată”, a declarat ministrul fondurilor europene”, a afirmat Câciu, într-o emisiune la postul B1 TV. Întrebat dacă este exclusiv vina României, oficialul a confirmat: „Da, dar nu e guvernamentală sau parlamentară. Este o situație, hai să spunem că nu e vina cuiva anume, dar este o situație reală. Nu o lăsăm așa, dar întârzie. Fiecare lună pierdută înseamnă o lună întârziere, dacă vreți, a depunerii unei cereri de plată”. „Și modul în care te obișnuiești ca țară, că acest mecanism de redresare și reziliență are alt tipic decât fondurile de coeziune, să faci lucrurile în timp, să livrezi la timp, cum a fost cererea de plată 2, au fost două jaloane de la Energie la care noi puteam să spunem că suspendăm acele jaloane și puteam să luăm banii puțin mai repede la cererea de plată 2, dar tot am crezut că le facem, nu s-au făcut. La un moment dat, când a venit guvernul Ciolacu, am luat decizia că nu mai stăm, vorbim cu Comisia Europeană, îi cerem să facă evaluarea și acele două jaloane să le dea deoparte și o să luăm plată parțială”, a explicat Adrian Câciu. Citește și: Salarii uriașe, plus chirii imense pentru „locuințele de serviciu” ale angajaților, la ministerul înființat pentru Firea, pe care Ciolacu nu vrea să-l desființeze „A fost și teama aceasta, care va fi reacția populară că o să avem plată parțială. Păi, bine, luăm 2,7 miliarde și suspendăm 53 de milioane – totuși, pragmatic vorbind, 2,7 miliarde intră în România. Evident, asta nu înseamnă că cele două jaloane nu trebuie făcute”, a mai spus ministrul Adrian Câciu.

Pompele de căldură pot scădea facturile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pompele de căldură pot scădea facturile

Pompele de căldură pot scădea facturile. Teama că vor plăti din nou la iarnă facturi usturătoare la gaz îi determină pe unii români să se intereseze şi de alte soluţii prin care şi-ar putea încălzi casa. Pompele de căldură pot scădea facturile Oamenii se gândesc să îşi înlocuiască centralele electrice sau pe gaz cu o pompă de căldură, dar cum bugetul pentru o astfel de investiţie nu este unul chiar de neglijat, caută răspunsuri înainte de a lua o decizie. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Pentru ca sistemul fotovoltaic să aibă un aport semnificativ în asigurarea energiei necesare unei pompe de căldură este nevoie de o putere instalată de minimum 8-10kWp. În cazul sistemelor fotovoltaice mai mici, surplusul produs de acestea poate fi nesemnificativ pentru consumul unei pompe de căldură şi nu justifică investiţia iniţială prin prisma economiei ulterioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Negocierile pentru formarea noului Guvern nu s-au suspendat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Negocierile formarea noului Guvern nu s-au suspendat

În pofida declarațiilor publice făcute de Marcel Ciolacu privind înghețarea discuțiilor până la rezolvarea grevei din Educație și a pensiilor speciale, de facto negocierile pentru formarea noului Guvern nu s-au suspendat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Azi, deputatul PNL Florin Roman a spus din nou că liberalii vor ministerul Dezvoltării. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a recunoscut că liberalii îi cer acest minister și a spus că, în schimb, ar vrea ministerul Energiei, nu Investițiile și Proiectele Europene. Negocierile pentru formarea noului Guvern nu s-au suspendat „Foarte probabil, vor avea de optat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Mediului”, a spus Florin Roman despre opțiunile UDMR, la RFI. „Energia este acolo, unde sunt celelalte ministere economice (...) Acolo am avea și om. Se poate”, a spus Kelemen Hunor, la Europa FM. Pe de altă parte, Florin Roman a dat vina pe Marius Budăi pentru greva din Educație. „Cred că domnul Ciolacu trebuia să-i ceară domnului Budăi, care potrivit legii este cel care are atributul de a rezolva aceste probleme să le rezolve. Nu PNL a întârziat lucrurile la Ministerul Muncii, nu PNL gestionează Ministerul Muncii, cel care-l gestionează este ministrul Budăi, susținut de PSD”, a arătat Roman. Liderii coaliției de guvernare s-au reunit joi, la Palatul Victoria, pentru a discuta formula viitorului cabinet, dacă UDMR rămâne sau nu la guvernare și posibile soluții pentru greva profesorilor. „Cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale. Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu, la 20 mai. Citește și: La o pensie de 15.000 de lei lunar, mai vine și un bonus de 27.000 de lei. Care e secretul Însă PNL a anunțat că, indiferent de această decizie, premierul Ciucă își va depune, vineri, mandatul.

Sărăcia energetică din România, din ineficiență (sursa: Facebook/Observatorul Român al Sărăciei Energetice)
Mediu

Sărăcia energetică din România, din ineficiență

Sărăcia energetică din România, din ineficiență. Cheltuielile ridicate pentru încălzire, cauzate de ineficienţa clădirilor şi a sistemelor de încălzire/termoficare, reprezintă sursa principală de vulnerabilitate şi sărăcie energetică, şi, în acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuinţelor, semnalează experţii din cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Sărăcia energetică din România, din ineficiență "Investiţiile şi reformele prevăzute în pachetul REPowerEU din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie să abordeze cu prioritate problema sărăciei energetice şi să cuprindă măsuri ce pot fi aplicate rapid pentru atenuarea efectelor crizei energetice, mai ales în rândul celor mai vulnerabili consumatori. Sursa principală de vulnerabilitate şi sărăcie energetică o reprezintă cheltuielile ridicate pentru încălzire, cauzate de ineficienţa clădirilor şi a sistemelor de încălzire / termoficare. În acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuinţelor, inclusiv a celor din mediul rural, cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România", se menţionează într-un comunicat al ORSE. De asemenea, potrivit experţilor ORSE, consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniţi să aibă acces la sisteme moderne de încălzire şi surse regenerabile de energie. Important pentru REPowerEU Aceste opinii cu privire la direcţionarea fondurilor europene în vederea combaterii sărăciei energetice au fost exprimate în nenumărate rânduri de experţii ORSE, în cadrul consultărilor şi apariţiilor publice la care aceştia au participat. De altfel, o parte dintre acestea se regăsesc în punctul de vedere formulat de Consiliul Economic şi Social (CES) cu privire la REPowerEU, subliniază comunicatul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Chiar dacă trecem printr-o perioadă de criză energetică ce aduce numeroase provocări legate de creşterea preţurilor, aceasta este şi un moment de oportunitate foarte mare, pentru că există fonduri europene care pot fi folosite pentru consumatorii vulnerabili şi tratarea sărăciei energetice. România nu trebuie să rateze acest tren, însă evaluările noastre arată că politicile naţionale de abordare a crizei energetice şi cele de tranziţie verde eşuează în a ţinti consumatorii vulnerabili", a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatoarea ORSE. Consumatorii vulnerabili, prioritizați Potrivit Corinei Murafa, expertă în politici energetice şi climatice în cadrul ORSE şi membru în CES, toate politicile europene în domeniu spun că programele de finanţare pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură, eficientizarea energetică a locuinţelor ar trebui să prioritizeze consumatorii vulnerabili şi pe cei aflaţi în sărăcie energetică. "În momentul de faţă, niciunul dintre programele existente la noi nu prioritizează astfel de consumatori. Fondurile disponibile prin REPowerEU trebuie să pună consumatorul vulnerabil în centrul investiţiilor - fie că vorbim de consumatori casnici, fie de IMM-uri - şi să contribuie astfel la diminuarea sărăciei energetice", a precizat Corina Murafa. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Astfel, experţii ORSE semnalează că esenţa pachetului de investiţii şi reforme REPowerEU este de a diminua sărăcia energetică şi efectele crizei la nivelul Uniunii Europene. Dat fiind că eficienţa energetică scăzută este unul dintre factorii majori care conduc la sărăcie energetică, măsuri precum îmbunătăţirea anvelopei clădirilor în care locuiesc consumatori vulnerabili şi înlocuirea sistemelor de încălzire şi răcire cu echipamente moderne reprezintă cel mai eficient mod de a aborda problema sărăciei energetice. Pe lângă randamentul scăzut în raport cu nevoia de încălzire, sobele vechi pot produce şi alte efecte asociate, precum poluarea mediului înconjurător şi interior sau diferite afecţiuni respiratorii, susţin aceştia.

Energia "verde" necesită investiții în transport (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Mediu

Energia "verde" necesită investiții în transport

Energia "verde" necesită investiții în transport. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat vineri cu reprezentanţii companiilor Taqa, Meridiam, Fluor, Transelectrica şi E-Infra despre posibila implicare în realizarea proiectului Liniei de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) 5000 MW, de pe teritoriul României, pe coridorul magistralei de gaz BRUA şi a viitoarei magistrale Tuzla - Podişor. Energia "verde" necesită investiții în transport "Întărim reţeaua de transport a energiei din ţara noastră, ca parte a strategiei prin care creştem producţia de energie verde. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Astăzi la ministerul Energiei am avut o întâlnire importantă cu reprezentanţii unor companii mari care sunt interesate să investească în realizarea proiectului Liniei de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) 5000 MW, de pe teritoriul României, pe coridorul magistralei de gaz BRUA şi a viitoarei magistrale Tuzla - Podişor. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Am avut discuţii foarte bune cu reprezentanţii companiei Taqa, Meridiam, Fluor, Transelectrica şi E-Infra. Sper că va exista o colaborare fructuoasă pentru a finaliza acest proiect important pentru ţara noastră, dar şi pentru regiune", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Nouă țări europene se angajează să dezvolte producția de energie eoliană în Marea Nordului Foto: Yale.edu
Mediu

Țări europene angajează dezvolte energie eoliană

Nouă țări europene se angajează să dezvolte producția de energie eoliană în Marea Nordului, de la 30 de GW putere eoliană instalată în prezent la 300 de GW în 2050, anunță Radio Chișinău. Decizia a fost luată la o reuniune din orașul belgian Oostende. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Țări europene se angajează să dezvolte producția de energie eoliană Premierul belgian Alexander de Croo, gazda reuniunii, a afirmat că prin demersul la care participă Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Regatul Unit "ca europeni, ne luăm destinul în mâini". El a estimat că energia "la preț accesibil, sigură și durabilă" ar putea alimenta 300 de milioane de locuințe. Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat că "în Marea Nordului avem o centrală electrică practic la ușă". Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că creșterea producției de energie regenerabilă în Europa "ne va sufla în pânze tot vântul de care avem nevoie pentru a ne îndrepta spre neutralitatea climatică". În declarația comună semnată, participanții la conferință preconizează de asemenea dezvoltarea producției ecologice de hidrogen în Marea Nordului. Pentru atingerea obiectivelor este nevoie de standardizare, cooperare și lanțuri de aprovizionare sincronizate, a arătat De Croo. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze El a avertizat însă, chiar de la sosirea la Oostende, că "infrastructura din Marea Nordului - atât turbinele eoliene, cât și cablurile și conductele - este expusă la sabotaj și spionaj" și a adăugat că este "extrem de importantă" colaborarea în domeniul securității. În acest sens, semnatarii declarației s-au angajat "să colaboreze pentru creșterea securității infrastructurii maritime și submarine, în cadrul NATO și al UE".

România, primul proces climatic în instanță (sursa: 2celsius.org)
Mediu

România, primul proces "climatic" în instanță

România, primul proces "climatic" în instanță. Cauza a fost inițiată de Asociaţia Declic, a demarat la Cluj, fiind susţinut şi de alte organizaţii de mediu, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei 2Celsius. România, primul proces "climatic" în instanță Curtea de Apel Cluj a decis, pe data de 10 aprilie 2023, să respingă excepţiile ministerelor care ar fi blocat procesul şi a dispus, astfel, începerea judecăţii pe fond. Astfel, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii de interes a Declic şi excepţia prematurităţii solicitării amendării instituţiilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceste excepţii fuseseră ridicate de instituţiile chemate în instanţă, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Energiei. "Mai mult, Fundaţia Urgenda, care a câştigat primul proces din Europa privind schimbările climatice, intervine în procesul din România deschis de Asociaţia Declic. The Climate Litigation Network (CLN), parte a Fundaţiei Urgenda, a transmis o scrisoare Curţii de Apel Cluj, prin care susţine procesul Declic şi aduce în atenţia magistraţilor jurisprudenţa tribunalelor din mai multe ţări europene. Fundaţia Urgenda a câştigat primul caz istoric din Europa privind schimbările climatice, împotriva Statului Olandez. De altfel, primul proces pe climă deschis în România de Asociaţia Declic este susţinut de mai multe organizaţii de mediu, care au intervenit ca părţi în proces. Este vorba despre Bankwatch România şi 2Celsius", notează sursa citată. Statul olandez, învins Următorul termen al procesului deschis de Asociaţia Declic va fi pe 22 mai 2023. În 2015, Fundaţia Urgenda a câştigat un caz istoric privind schimbările climatice împotriva statului olandez, pe baza obligaţiilor din dreptul civil şi din dreptul internaţional al drepturilor omului. "Tribunalul de district din Haga a obligat Statul să reducă semnificativ emisiile sale de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020, având în vedere prejudiciul creat de schimbările climatice. Aceasta a fost prima dată când un tribunal a obligat un guvern să reducă emisiile sale naţionale de GES cu o valoare minimă absolută. Decizia a fost în cele din urmă confirmată de Curtea Supremă a Olandei în 2019", se menţionează în informarea 2Celsius. România, cimitirul vehiculelor second-hand Preşedintele 2Celsius, Raul Cazan, consideră că, în ultimele decenii, România a devenit cimitirul vehiculelor second-hand ale căror importuri au fost încurajate total de politicile fiscale şi programele guvernamentale. "Ca rezultat, emisiile României din transport cresc, spre deosebire de alte sectoare ale economiei. Această acţiune reprezentativă în instanţă este ultima soluţie a societăţii civile, dovadă că advocacy-ul nostru pentru acţiunea climatică s-a lovit de zidul unei politici iresponsabile", a declarat Cazan. "A venit vremea să analizăm atent cine poartă de fapt răspunderea pentru criza climatică în care ne aflăm. România este pe un ruşinos loc trei din coadă într-un clasament la nivelul UE privind capacitatea instalată de energie solară şi eoliană pe cap de locuitor, în ciuda potenţialului semnificativ. Practic, între 2016 şi 2021 nu s-a pus în funcţiune nicio nouă capacitate bazată pe aceste surse. Guvernul României, în loc să accelereze aceste soluţii, a oferit ani la rând cecuri în alb marilor poluatori, majoritatea companii de stat, scoţând în evidenţă mai degrabă responsabilitatea individuală a cetăţenilor. Suntem încrezători că acest proces va reechilibra balanţa", a afirmat, la rândul său, Ioana Ciută, preşedintele Bankwatch România. Se solicită amendarea lui Ciucă, Popescu, Tanczos Comunitatea Declic le cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia acţiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, reprezentanţii Declic solicită în instanţă amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile. "Solicităm Curţii de Apel Cluj să oblige Guvernul României să îşi asume obiective mult mai ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 şi de atingere a neutralităţii climatice până în anul 2050, inclusiv prin creşterea ponderii regenerabilelor în consumul final de energie şi a eficienţei energetice. Citește și: Seceta este deja foarte gravă în Franța: 930 de hectare de pădure au ars în Pirinei, la granița cu Spania Considerăm că actualele obiective sunt insuficiente, ele încălcând astfel obligaţiile juridice asumate prin Constituţie, Acordul de la Paris şi Legea europeană a climei", a declarat Roxana Mândruţiu, avocatul coordonator al echipei de avocaţi redactori ai acţiunii, din cadrul firmei de avocatura Revnic, Cristian şi Asociaţii. Pe acest subiect, Declic a invocat, în acţiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează "dreptul la viaţă şi dreptul la viaţă privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos şi durabil, precum şi dreptul la un viitor demn al generaţiilor viitoare". "Statul are obligaţia de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos şi durabil pentru toţi cetăţenii", se arată în acţiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.

Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova Foto: Twitter UN Development
Eveniment

Ucraina pregătită reia exporturile UE Republica Moldova

După luni de bombardamente brutale, Ucraina a reușit să-și repare rețeaua de transport de energie și este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova. Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko a semnat, pe 7 aprilie, un decret care permite reluarea exporturilor de energie electrică în condițiile în care se înregistrează un surplus de capacitate de producție. Începând din septembrie 2022, Rusia a bombardat sistematic rețeaua ucraineană de producție și distribuție de energie, ceea ce a cauzat întreruperi constante ale curentului în întreaga țară, dar și în Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova „Sistemul energetic ucrainean funcționează fără restricții de consum de aproape două luni, cu capacități excedentare. Am obținut acest rezultat datorită muncii titanice a inginerilor energeticieni, a partenerilor noștri internaționali care au ajutat la restabilirea sistemului. Cea mai dificilă iarnă s-a încheiat. Următorul pas este deschiderea exporturilor de energie electrică, ceea ce va face posibilă atragerea de resurse financiare suplimentare pentru refacerea necesară a infrastructurii energetice distruse și deteriorate”, a declarat Galușcenko, relatează epravda.ua. #Ukraine plans to resume electricity exports to Western countriesThe energy infrastructure of Ukraine has been successfully restored and operates without interruption. This was stated by Minister of Energy Galushchenko. pic.twitter.com/zYVmQJg9bT— NEXTA (@nexta_tv) April 8, 2023 Ministrul a precizat că rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport ENTSO-E este autorizată să exporte o capacitate de 400 MW. Cu toate acestea, volumele efective de export pot fluctua în funcție de momentul zilei și de condițiile de piață, a explicat ministerul. Citește și: „Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi” – Center for European Policy Analysis (CEPA) „Furnizarea de energie electrică consumatorilor noștri este o prioritate absolută. Prin urmare, exporturile de energie electrică vor funcționa cu condiția ca consumatorii ucraineni să fie alimentați cu energie electrică și pot fi întrerupte în cazul în care situația se schimbă”, a adăugat el, citat de newsmaker.md. Citește și: Nicușor Dan închide o regie care nu mai avea activitate de 23 de ani. Regia de Apă București, uitată cu un singur angajat și plină de datorii Potrivit lui Galușcenko, creșterea producției și deschiderea exporturilor este un răspuns al inginerilor ucraineni de energie electrică la bombardamentele rusești și la încercările de a distruge sistemul energetic. Massive blackout in northeastern #Ukraine after strikes on the power plant/plants in #Kharkiv. pic.twitter.com/b1NE6jvYT0— Military Advisor (@miladvisor) September 11, 2022 Exporturile au fost oprite din 11 octombrie, urmare a bombardamentelor rusești care au țintit infrastructura energetică a Ucrainei.

Fond de investiţii în eficienţă energetică Foto: Facebook Romania Frumoasa
Mediu

Fond de investiţii în eficienţă energetică

Suntem pe ultimii 50 de metri pentru a înfiinţa un fond de investiţii în eficienţă energetică, pentru a subvenţiona audituri pentru IMM, a anunțat Cristian Ilie, director general Direcţia "Eficienţă Energetică" din ministerul Energiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fond de investiţii în eficienţă energetică „Suntem pe ultima sută de metri, sau poate chiar ultimii 50 de metri, pentru înfiinţarea unui fond de investiţii în eficienţă energetică, iar acesta va ajuta, va subvenţiona, o parte din auditurile către IMM-uri. Pentru că de IMM-uri vorbim. Firmele mari au grijă pentru eficienţa energetică. Firmele mari au chiar obligaţia prin lege de avea un manager energetic care să le optimizeze consumurile. În schimb, pentru IMM-uri, care sunt majoritatea societăţilor din România, acest lucru nu există. De aceea cred că este necesar acest ajutor, unu - pentru a putea să-şi facă auditurile energetice, să ştie cum ar putea să-şi scadă consumul, şi, în al 2-lea rând, pentru promovarea serviciilor energetice de performanţă, acele ESCO", a explicat Cristian Ilie la conferinţa Energy R/Evolution, organizată de Wall-Street.ro. El a adăugat că există şi un draft de Hotărâre de Guvern, ce va fi lansată curând, privind contractul-cadru pentru proiect, pentru contractele ESCO, pentru UAT-uri. Directorul din Ministerul Energiei a mai subliniat că din punct de vedere al eficienţei energetice există o obligativitate ca clădirile administraţiei publice centrale şi locale să fie eficientizate şi există bani pentru asta. „Eficienţa energetică nu înseamnă să mai punem o pătură pe noi sau să stăm întuneric” "Ministerul Dezvoltării, pentru spaţiul de clădire, are obligativitatea pentru a lua măsurile. De fapt şi localităţile cu peste 20.000 de locuitori au obligativitatea de a avea un manager energetic care să optimizeze fluxurile, să poată să facă în fiecare an propuneri de scădere a consumului, de eficientizare. Deci iluminatul în primul rând, să trecem pe LED, sau transportul, să avem transport electric, sisteme de management al energiei(...) Eficienţa energetică nu înseamnă să mai punem o pătură pe noi sau să stăm întuneric. Înseamnă să avem acelaşi nivel de confort, poate mai mult, dar cu consum mai mic", a spus Cristian Ilie. Acesta a anunţat că la Ministerul Energiei se lansează anul acesta câteva apeluri de proiecte pe fondul de modernizare, cel mai aşteptat fiind programul Cheie 1, pentru proiecte de producere de energie electrică din surse regenerabile. "Cheia 1 a fost deja împărţit în patru direcţii. Vor fi patru apeluri. Unul va fi pentru agricultori. Fermierii erau cumva frustraţi că nu aveau şi ei, erau cumva excluşi de la fonduri. Iar acel call, acel apel (de proiecte n.r) îl facem în parteneriat cu AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale n.r). După care avem pentru UAT-uri, pentru unităţile administrativ teritoriale, proiecte de producere pentru nevoile proprii. Şi asta este necesar, pentru că era o problemă să avem pe fiecare casă din oraş câte un panou. Acum există posibilitatea de a produce centralizat în localitate şi de a consuma de exemplu la şcoli, la creşe, în alte zone. Este posibil, bineînţeles respectând acelaşi furnizor şi acelaşi distribuitor, deci trebuie să fie nişte condiţii", a precizat Ilie. „Facem şi agent termic, căldură, facem şi curent, amândouă cu înaltă eficienţă” Celelalte două direcţii pe Programul cheie 1 se referă la firme. Una este pentru auto-consum şi alta este pentru producători de energie. Directorul din Ministerul Energiei a menţionat şi Programul Cheie 5, care vizează cogenerarea de înaltă eficienţă, o nevoie resimţită mai ales la nivelul Capitalei. "A doua măsură pe care aş vrea să o menţionez vizavi de eficienţă energetică, şi pe asta o simţim cu toţii, mai ales cei care sunt din Bucureşti, este cogenerarea de înaltă eficienţă. Deci ar trebui să investim şi avem în această Cheie de finanţare 5 bani pentru construcţie şi modernizare pentru centrale de cogenerare de înaltă eficienţă. Ce înseamnă cogenerare? Că facem şi agent termic, căldură, facem şi curent, amândouă cu înaltă eficienţă, pentru că obţii mai mult decât dacă faci doar curent sau doar termic. Şi inclusiv pentru reabilitarea reţelelor de termoficare, la care, după cum ştim, sunt oarecare probleme, adică, chiar dacă noi facem căldura cum trebuie, până ajunge la utilizator se pierde", a punctat Cristian Ilie. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total (sursa: Twitter/Markus Pieper)
Mediu

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total. Negociatorii UE au ajuns la un acord joi privind ţinte mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile până în 2030, un element cheie al planurilor blocului comunitar de a lupta contra schimbărilor climatice şi a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total Statele membre UE şi Parlamentul European (PE) au convenit ca până în 2030 blocul comunitar să obţină 42,5% din energie din surse regenerabile, cum sunt cea eoliană şi cea solară, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter europarlamentarul Markus Pieper (foto). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acordul politic trebuie acum aprobat de Parlamentul European şi statele membre UE, înainte de a deveni lege. De obicei aceste voturi sunt o formalitate, fiind aprobate fără modificări. Noua lege va înlocui actualul obiectiv al UE de a avea o pondere a surselor regenerabile în mixul de energie de 32% până în 2030. Conform datelor actuale, în 2021, ponderea surselor regenerabile (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) în mixul de energie al UE a fost de 22%. Această pondere variază foarte mult în rândul statelor membre, de la 63% în Suedia până la sub 13% în Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Irlanda. Investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro O trecere rapidă la energia regenerabilă este crucială dacă UE vrea să-şi îndeplinească obiectivele climatice. Blocul comunitar vrea să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ţintele mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile şi-au sporit importanţa de la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE făcând eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi de a avea energie produsă în mare parte local, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Atingerea obiectivelor va necesita investiţii masive în capacităţile de producţie pentru energia eoliană şi solară şi în reţelele care să integreze energia din surse regenerabile. Conform Comisiei Europene, investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro în energie regenerabilă şi infrastructură pentru hidrogen vor fi necesare până în 2030, pentru stoparea dependenţei statelor membre UE de combustibilii fosili din Rusia.

Secretar de stat în Ministerul Energiei: 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, spune secretarul de stat Dan Drăgan Foto: News.ro
Mediu

68% din energia care se produce, fără emisii de carbon

Circa 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, afirmă secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan. El a mai anunţat că grupul numărul 7 de la Turceni va intra în luna iunie în stare de conservare, precizând că acest lucru înseamnă că această unitate va rămâne pregătită în cazul în care este nevoie să fie pornită pentru siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Dan Drăgan a fost întrebat, marţi, la Prima News, despre industria cărbunelui în ţara noastră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Circa 68% din energia care se produce, fără emisii de carbon “Guvernul României susţine neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Totodată, susţinem poziţionarea şi eforturile depuse inclusiv de România în cadrul Uniunii Europene pentru creşterea producţiei din surse regenerabile la nivelul anului 2030. Prin legea decarbonării care a fost aprobată de către Guvernul României şi de către Parlament se doreşte această tranziţie de la producţia pe combustibili fosili solizi către o producţie de energie din surse regenerabile. Cum vom atinge acest lucru? Prin planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia se urmăreşte şi se va avea în vedere realizarea în următorii doi ani a unor capacităţi de producţie din surse regenerabile, fotovoltaice de peste 730 de megawaţi, coroborat cu realizarea unor noi centrale pe ciclul combinat care să folosească gazul natural pregătite pentru a folosi amestecul de gaz natural şi hidrogen”, a afirmat secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei. El a mai anunţat că unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie în unităţi hidro „Cele două capacităţi care vor asigura şi echilibrarea sistemului energetic naţional au o capacitate instalată de aproximativ 1.300 de megawaţi. Vorbim de o centrală de ciclu combinat la Turceni şi o centrală pe ciclu combinat la Işalniţa. Totodată, prin planul de restructurare unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare şi prima capacitate care va intra în conservare va fi grupul numărul 7 de la Turceni, care în cursul lunii iunie va intra în această stare de conservare. Ce înseamnă această stare de conservare? Înseamnă că ea va fi întotdeauna, această unitate va fi pregătită şi va fi la dispoziţia dispecerului energetic naţional ca în cazul în care va exista necesitatatea pornirii acesteia pe baza unor documente şi reglementări specifice, să poată fi pornită pentru a asigura siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Partea de decarbonare se referă în principal la restructurarea producătorilor care folosesc combustibil solid”, a precizat Dan Drăgan, citat de news.ro. Secretarul de stat de la Ministerul Energiei a adăugat că 68% din energia produsă în România este fără emisii de carbon. “Merită menţionat faptul că 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon deoarece aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie mare în unităţi mari hidro, iar 20% vine din producţia având la bază unităţile nuclear-electrice respectiv Unitatea 1 şi 2 de la Cernavodă”, a mai transmis Dan Drăgan.

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob (sursa: irena.org)
Mediu

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob. Producția "verde" a câştigat în lume cu 9,6% mai multă capacitate la nivel mondial în 2022, o creştere record, dar este încă departe de nivelurile necesare pentru a reduce încălzirea globală, a anunţat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (Irena). Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob Anul trecut, 83% din noua capacitate de producere a energiei a provenit din surse regenerabile. Solarul (în principal fotovoltaic) şi eolianul deţin încă 90% din construcţiile noi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totuşi, Irena înregistrează totuşi o încetinire a energiei eoliene faţă de cei doi ani anteriori (+9% din capacitatea de producţie, +22% pentru solar). În volum total, hidroelectricitatea rămâne - cu 1.250 gigawaţi (GW) şi 37% din total - prima dintre energiile regenerabile, se arată în acest raport denumit "Statistici de Capacitate Regenerabilă 2023". Solarul reprezintă 31% din total, iar eolianul 27%. Capacitatea totală de producţie, toate sursele regenerabile combinate, erau la 3.372 GW la sfârşitul anului 2022. "Această creştere record şi continuă arată rezistenţa energiilor regenerabile" într-un context de încetinire economică şi de criză energetică, a comentat directorul general al Irena, Francesco La Camera. Cărbunele, tentant economic Dar "dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5C faţă de epoca preindustrială, va trebui să triplăm, în fiecare an până în 2030, noile capacităţi regenerabile", a subliniat el. "Ştiind că cererea de energie ar urma să crească în multe regiuni ale lumii, tranziţia energetică necesită o schimbare strategică radicală, care depăşeşte decarbonizarea din partea ofertei", argumentează directorul Irena. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Asia este zona geografică care a cunoscut anul trecut cea mai mare creştere a instalaţiilor regenerabile. China a fost principalul contributor, cu 141 GW de capacitate nouă, aproape jumătate din totalul mondial (295 GW din instalaţii noi). Europa şi America de Nord au câştigat 57,3 GW şi, respectiv, 29,1 GW. În Africa, creşterea este limitată la 2,7 GW. Orientul Mijlociu a cunoscut punerea în funcţiune a 3,2 GW, o creştere fără precedent (+12,8%).

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată (sursa: Youtube/Ziarul BURSA)
Mediu

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată. România va avea avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice, a afirmat marţi Ministrul Economiei, Florin Spătaru, în cadrul unui eveniment de specialitate. Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată "Vom avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice. Şi aici vorbim de panouri fotovoltaice, vorbim de pompe de căldură, vorbim de toate echipamentele necesare pentru realizarea acestei reţele energetice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De asemenea, vorbim de electrificare. În România, suntem în discuţii avansate - am şi aprobat un Memorandum săptămâna trecută în Guvern, prin care Ministerul Economiei se va ocupa de atragerea investitorilor şi dezvoltarea unor lanţuri de producţie pe producţia de baterii şi, de asemenea, vorbim de digitalizare şi automatizare, tot ceea ce ţine de crearea unor unităţi de producţie, dar şi unor unităţi hub-uri de cercetare, dezvoltare, inovare pe zona digitalizării.", a menţionat Florin Spătaru, la Forumul Investitorilor - 2023, organizat de ziarul Bursa. Dezvoltarea industrială pe bază de licenţe Totodată, el a precizat că în perioada următoare se doreşte dezvoltarea industrială pe bază de licenţe. Ministrul Economiei a făcut referire la asigurarea unui transfer tehnologic prin parteneriate cu companii străine - şi asigurarea unor măsuri suport pentru companiile româneşti în achiziţionarea acestor licenţe şi dezvoltarea unor unităţi de producţie sub licenţe. "Împreună cu Ministerul de Finanţe încercăm să găsim soluţii de finanţare, soluţii de finanţare care pot veni din granturi, din alocarea fondurilor de coeziune 2021-2027 către aceste direcţii strategice", a mai spus ministrul. El a menţionat că se doreşte asigurarea unui sistem de finanţare pentru companiile private şi pentru investitori, prin intermediul băncilor europene pentru că stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri. Statul să devină partener "Mai mult ca niciodată - şi cred că vedem asta în ultimele zile - stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri, pentru că putem să discutăm foarte mult de dezvoltarea unor unităţi de producţie, putem să discutăm foarte mult de ceea ce face Guvernul sau ceea ce facem prin ministerele de linie pentru încurajarea acestor investiţii, dar există şi o parte de cofinanţare care trebuie asigurată de sistemul financiar. Mă bucur foarte mult că discutăm în această perioadă, inclusiv la Parlament, de parteneriatul public-privat, de modalităţi de finanţare prin intermediul BEI, prin intermediul BERD-ului, pentru a putea să ne ducem la îndeplinire aceste obiective", a adăugat Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare În opinia sa, este important ca statul să devină partener şi să înţeleagă că îndeplinirea acestor obiective pe termen lung nu se poate face decât cu investitorii privaţi. "Pe de altă parte, investitorii privaţi în aceste momente dificile, au nevoie de capitalul de încredere din partea statului. Şi aici, bineînţeles, nu ne dorim un stat majoritar, nu ne dorim un stat care să vină să intervină în piaţă, în competitivitate. Avem nevoie de un stat care să acţioneze acolo unde trebuie şi să sprijine", a punctat ministrul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră