vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: energie

145 articole
Eveniment

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic. Introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, prevăzut în „ordonanța trenuleț”, va genera o creștere a prețurilor la energie și gaze pentru populație, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, trage un semnal de alarmă asupra impactului major asupra investițiilor viitoare din sectorul energetic. Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic Impozitul suplimentar pentru construcțiile speciale, aplicabil începând cu 31 decembrie 2024, vizează o gamă largă de infrastructuri din domeniul energetic, inclusiv sonde, stații de comprimare, centrale hidroelectrice și termoelectrice. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Conform AEI, această taxă va fi resimțită de consumatori prin creșterea prețurilor la gaze naturale (estimare: +2,7% față de prețul plafonat), energie electrică și termică, produse petroliere. „Populația va fi pusă să acopere cheltuielile iresponsabile prin creșteri de prețuri,” subliniază Dumitru Chisăliță. Impactul asupra investițiilor în energie AEI avertizează că această taxă pune în pericol investiții critice pentru securitatea energetică a României, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala pe gaze naturale de la Mintia. Lipsa predictibilității fiscale riscă să descurajeze investitorii, într-un moment crucial pentru independența energetică a țării. O problemă de securitate energetică Dumitru Chisăliță atrage atenția că o astfel de măsură fiscală poate duce la un scenariu extrem, similar cu cel din Republica Moldova, unde resursele energetice sunt insuficiente. În plus, aplicarea noilor taxe pentru investițiile offshore din Marea Neagră ar putea ridica din nou problema viabilității acestor proiecte. „Dacă nu menținem încrederea într-un sistem fiscal predictibil, investițiile se vor restrânge, iar România ar putea să se confrunte cu penurii de energie,” avertizează președintele AEI. Motivele din spatele „ordonanței trenuleț” AEI acuză Guvernul de lipsă de responsabilitate și consultare cu sectorul privat, subliniind că măsura fiscală este o consecință a cheltuielilor publice iresponsabile din trecut. Taxa suplimentară va fi aplicată fără a ține cont de implicațiile asupra proiectelor în derulare în sectorul energetic și costurilor de producție și tarifele finale pentru consumatori. „Trădare, interese ascunse, dorința de prăbușire a sistemului energetic al României? Aceasta este întrebarea,” concluzionează Dumitru Chisăliță. Necesitatea unor politici fiscale predictibile AEI solicită Guvernului să reconsidere această măsură fiscală, având în vedere impactul semnificativ asupra populației și economiei. O politică fiscală predictibilă și consultarea cu sectorul privat sunt esențiale pentru menținerea securității energetice și pentru atragerea de investiții sustenabile.

Taxele lui Ciolacu afectează sectorul energetic (sursa: Facebook/Asociatia Energia Inteligenta)
„Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare”, spune Biriș despre Ciolacu II
Eveniment

Nu am văzut atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, despre taxa pe stâlp: „În 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală”. El a postat, ieri, după ce guvernul Ciolacu II a decis reintroducerea taxei pe stâlp, un articol din noiembrie 2013, când guvernul Ponta a legiferat pentru prima oară această măsură. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile „Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare” „Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!”, a scris Biriș, în 2013, în Ziarul Financiar. De altfel, taxa a fost abrogată în 2015, cu efect în 2017. Ieri, Biriș a scris pe Facebook care vor fi efectele noii taxe pe stâlp: „Cine va fi afectat? Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică. Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii). Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior. Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri (…) Până la urmă, noi plătim. Companiile vor include taxa asta în preț, și e normal să fie așa. Doar cei care exporta nu o vor putea face, că - deh!, pe piețele de afară concurează cu companii care nu au taxa asta…”.

Noua taxă pe stâlp va crește facturile Foto: Facebook
Politică

Noua taxă pe stâlp va crește facturile

Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și, probabil, va crește facturile. Asta arată experiența precedentei „taxe pe stâlp”, introdusă în 2014 de guvernul Ponta și abrogată în 2017. De altfel, în 2019, chiar fostul premier PSD Victor Ponta spunea că a fost o prostie. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Noua taxă pe stâlp apare în proiectul ordonanței de urgență „trenuleț”, prin care se taie unele cheltuieli bugetare - îngheață pensiile și alocațiile pentru copii, de exemplu - și sunt introduse taxe noi sau se majorează altele. Noua taxă pe stâlp va crește facturile „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”, se arată în proiectul ordonanței - aceasta este noua „taxă pe stâlp”, copiată după cea legiferată de guvernul Ponta. În 2014, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, declara: „Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului”. „Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de «taxa pe stâlp» având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar consultanţii fiscali au arătat că în cele din urmă costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate”, scria, tot în 2014, Ziarul Financiar. Ponta: „Ei nu pot avea scuza că nu au știut” „Dragnea și Teodorovici erau cu mine când am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine și am luat-o înapoi. Nu poți să nu înveți din greșeli (…) Ei nu pot avea scuza că nu au știut. Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, arăta și fostul premier Victor Ponta, în 2019. „Taxa pe stâlp va dubla costurile investiţiilor din energie, telecom sau agricultură, atâta timp cât orice companie din domeniu va plăti statului câte 1,5% anual din valoarea construcţiilor pe toată durata de funcţionare. Estimările specialiştilor arată că utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamnă că investiţia făcută iniţial va fi achitată încă o dată bugetului de stat. De exemplu, «pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maximă de funcționare de 60 de ani și o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de funcționare o societate ar plăti statului un impozit de 108.000 euro – sumă calculată fără a avea în vedere deprecierea valorii bunului -», explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Consulting”, scria Capital, în 2014.

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe premierul slovac Robert Fico de colaborare cu Rusia în escaladarea unui conflict energetic cu Ucraina. Disputa dintre cele două țări vizează tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Slovacia, cu implicații economice și politice majore pentru regiune. Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski Într-un mesaj postat pe platforma X, Zelenski a afirmat: Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul „Se pare că Putin i-a dat lui Fico ordinul de a deschide al doilea front energetic contra Ucrainei, pe seama intereselor poporului slovac. Doar așa pot fi explicate amenințările lui Fico cu tăierea livrărilor de energie ale Ucrainei în această iarnă, în timp ce Rusia ne atacă centralele electrice și rețeaua energetică.” Declarațiile vin după ce Robert Fico a sugerat că Slovacia ar putea lua măsuri reciproce împotriva Ucrainei, inclusiv oprirea livrărilor de energie electrică, dacă Kievul oprește tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său după 1 ianuarie 2025. Declarațiile lui Nico Premierul slovac a subliniat că oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina nu este doar o decizie politică, ci una cu efecte economice grave pentru întreaga Uniune Europeană. „În 2025-2026, Uniunea Europeană va plăti suplimentar 120 de miliarde de euro ca urmare a creșterii prețurilor gazului și electricității. Competitivitatea noastră urmează să se prăbușească din nou. Slovacia va pierde aproximativ 500 de milioane de euro reprezentând taxe de tranzit, Ucraina aproape un miliard, în timp ce Rusia este probabil să piardă doar 2,5 miliarde de euro. Dar, nu-i așa, i-am pedepsit din nou pe ruși?”, a afirmat Fico, citat de TASR. Contractul de tranzit al gazului rusesc Contractul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina expiră pe 31 decembrie, iar reprezentanții ucraineni au indicat anterior că nu intenționează să-l prelungească. Această decizie a fost discutată de Fico cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pe 22 decembrie. Fico consideră că măsurile luate pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc aduc beneficii majore Statelor Unite, în detrimentul economiilor europene. Implicațiile energetice și politice Disputa dintre Ucraina și Slovacia subliniază tensiunile din regiune pe tema energiei, în contextul războiului din Ucraina și al relațiilor complicate dintre statele europene și Rusia. În timp ce Ucraina încearcă să reducă dependența energetică de Rusia, Slovacia atrage atenția asupra costurilor economice ale unei astfel de decizii pentru întreaga Uniune Europeană.

Deficitul energetic din Iran închide instituții (sursa: IRNA)
Internațional

Deficitul energetic din Iran închide instituții

Deficitul energetic din Iran închide instituții. Iranul, un gigant energetic cu rezerve imense de gaze naturale și petrol, se confruntă cu un deficit sever de energie, amplificat de un val de frig extrem. Această situație a determinat autoritățile să închidă școli și clădiri publice în jumătate din provinciile țării, duminică, zi lucrătoare în Iran, potrivit presei de stat. Infrastructura, la pământ Deși Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale și este unul dintre principalii producători de petrol la nivel mondial, infrastructura sa energetică este afectată de lipsa investițiilor și de sancțiunile internaționale. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Rețeaua electrică suferă de subdezvoltare, ceea ce limitează capacitatea țării de a satisface cererea internă, mai ales în condiții meteorologice extreme. Deficitul energetic din Iran închide instituții În ultimele săptămâni, Iranul a fost forțat să raționalizeze energia electrică din cauza lipsei de gaze și combustibili necesari pentru funcționarea centralelor electrice. Această penurie a dus la închiderea școlilor și clădirilor publice în provinciile afectate și întreruperi neașteptate de curent în mai multe regiuni, inclusiv în capitala Teheran. Provinciile afectate și măsurile luate Valul de frig a lovit în special vestul și nordul Iranului, unde cererea de energie pentru încălzire este ridicată. Printre provinciile cele mai afectate se numără: Golestan, Gilan, Ardabil (nord); Teheran, Hamadan, Kermanshah (vest); Mazandaran (nord); Ghazvin (centru); Khorasanul de Sud (est). Decizia de a închide școlile și instituțiile publice a fost justificată ca o măsură pentru a gestiona consumul de combustibil. Președintele iranian, apel la reducerea consumului Președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut populației să reducă temperatura din locuințe cu cel puțin două grade pentru a economisi energie și a ajuta la atenuarea crizei. Deși Iranul deține a treia cea mai mare rezervă de petrol dovedită la nivel global, după Venezuela și Arabia Saudită, sancțiunile occidentale au limitat sever posibilitățile țării de a investi în modernizarea infrastructurii energetice. Situația nu este nouă – în iulie 2023, autoritățile iraniene au redus deja orele de lucru în instituțiile guvernamentale din cauza unui val de căldură, evidențiind fragilitatea rețelei energetice atât în timpul verii, cât și al iernii. Populația, din ce în ce mai frustrată Întreruperile repetate de curent electric din ultimii ani au provocat nemulțumirea populației, care se confruntă din ce în ce mai des cu disfuncționalități cauzate de gestionarea deficitară a resurselor și de condițiile meteorologice extreme. Criza energetică din Iran scoate în evidență necesitatea unor investiții urgente în infrastructura electrică și diversificarea resurselor de energie. În ciuda rezervelor energetice uriașe, dependența de rețele vechi și sancțiunile externe continuă să submineze capacitatea țării de a-și satisface cererea internă.

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie Foto: Romgaz
Economie

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie

PSD impune un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Proiectul, inițiat de un deputat PSD, Marius Țuțuianu, și doi de la minorități, a fost votat, ieri, de Camera Deputaților. PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților au fost pentru, iar USR s-a abținut. De la AUR au fost doar trei deputați prezenți, și aceștia s-au abținut. Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie „Nu se poate identifica un raționament potrivit căruia impozitul suplimentar în cadrul sectorului de petrol și gaze naturale să creeze o discriminare între operatorii din această piață care au realizat anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și cei nou înființați sau cei care nu au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, ceea ce conduce al impunerea unui dublu standard din perspectiva condițiilor și principiilor de aplicare a impozitului suplimentar”, se arată în expunerea de motive. Surprinzător, Guvernul a anunțat că nu susține inițiativa. Nici Consiliul Economic și Social nu a avizat-o favorabil, iar Senatul a votat contra, însă Camera Deputaților este cameră decizională. Prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină „Aceste măsuri, vor lovi, în fapt tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeși în viitorul Parlament al României”, apreciază un think-tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță. „Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt, supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputațiilor va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină. Marja de adaus medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață”, explică AEI într-un comunicat de presă.

Cardurile de energie au devenit inutile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardurile de energie au devenit inutile

Cardurile de energie au devenit inutile. Ajutorul pentru încălzirea locuinței, acordat anterior pe cardurile de energie, nu mai este disponibil. Cardurile de energie au devenit inutile Sprijinul în valoare de 1.400 de lei a fost transferat până în decembrie anul trecut din fonduri europene. În acest an, singurul ajutor destinat persoanelor vulnerabile este cel oferit de autoritățile locale conform Legii 226/2021. Cererile pentru acest sezon se depun deja la Direcția de Asistență Socială. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Din cauza unor informații eronate apărute recent în spațiul public, foștii beneficiari ai cardurilor de energie au început să își verifice soldurile, reclamând întârzierea banilor. Însă acest sprijin, acordat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), nu mai este activ. Ajutorul a fost virat integral până la finalul anului trecut și a putut fi utilizat de beneficiari până în primăvara acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful E.ON România nu susține plafonarea (sursa: Facebook/e.on)
Eveniment

Șeful E.ON România nu susține plafonarea

Șeful E.ON România nu susține plafonarea. Volker Raffel, CEO al E.ON România, a declarat sâmbătă că nu susține continuarea plafonării prețurilor la energie, subliniind că decizia privind evoluția prețurilor după eliminarea acestui plafon este una politică. Șeful E.ON România nu susține plafonarea Raffael a accentuat importanța ca statul să ofere sprijin doar clienților vulnerabili în contextul liberalizării pieței de energie. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Volker Raffel a declarat, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi ACUE: "Este o decizie politică care trebuie să urmeze, legată de ce se întâmplă cu plafonul. Noi ştim că avem şi clienţi care au greutăţi şi aceşti clienţi vulnerabili trebuie să fie sprijiniţi de stat. Asta este o politică socială şi trebuie să fie clar şi ce face Guvernul să sprijine şi vulnerabilii în viitor. Nu este treaba unui jucător sau a unei companii private să dea o politică socială, dar este sarcina statului. Din punctul nostru de vedere, dacă statul a intervenit în trecut, în momentul crizei naţionale sau internaţionale, continentale, să zicem, în acel moment a existat o justificare să se intervină cumva, dar în momentul de faţă nu mai există o justificare legală să intervii. Înseamnă, din punctul nostru de vedere, că un sprijin al statului trebuie să fi dat direct de stat la clienţi. Nu suntem de acord să continue plafonarea. (...) În momentul de faţă preţurile sunt plafonate până în martie. Dacă nu se întâmplă nimic, nu mai sunt plafonate începând cu aprilie. Dacă statul vrea să intervină din nou, este o decizie politică care nu este negociată cu noi, dar sperăm să fie luată în timp util, pentru că în momentul de faţă vedem o lipsă de predictibilitate legată de se întâmplă în piaţă. Nu este o problemă doar pentru noi, ci şi pentru clienţii noştri." Sprijin direcționat către clienții vulnerabili Volker Raffael a subliniat că nu este necesară o plafonare generalizată a prețurilor la energie, ci un sprijin social direcționat exclusiv către clienții vulnerabili. De asemenea, directorul E.ON a menționat că, în prezent, compania nu cunoaște prețul care va fi aplicat clienților începând din aprilie 2025, din cauza faptului că piața angro nu este încă pe deplin funcțională. "Şi atragem atenţia asupra faptului că nu sunt suficiente cantităţi ofertate pe piaţa angro. Şi de aceea am comunicat noi, E.ON, clienţilor noştri, şi am văzut că şi alţii au făcut acest lucru, că preţul încă nu este clar şi va fi comunicat atunci când va fi clar. (...) El depinde de preţul energiei electrice pe care o cumpărăm de la producătorii din România sau din piaţă şi, cum nu ştim preţul, în momentul de faţă, la care vom fi capabili să cumpărăm, nu pot să zic care va fi preţul final în viitor", a precizat Volker Raffel. Cantități insuficiente de energie Raffael a adăugat că pe piaţă nu sunt cantităţi suficiente de energie pentru a acoperi necesarul şi de aceea furnizorii propun statului o măsură intermediară, pentru a avea lichiditate pe piaţa de electricitate, la fel la gaze naturale. "În trecut a existat aşa ceva, un Gas Release Program se cheamă, care nu reglează preţul, dar obligă producătorii să ofere cantităţi în mod periodic şi întotdeauna să fie ceva disponibil pentru cei care cer. Şi propunem aceeaşi abordare şi pe piaţa de energie electrică. Nu vrem să ştim preţul, nu vrem ca statul să stabilească un preţ, dar vrem să ştim că şi în viitor vor fi disponibile cantităţi. (...) Până până acum producătorii nu au ieşit cu cantităţi, să le spun, semnificative de energie. Este o problemă şi aici mă refer la marii furnizori. Noi, dacă noi nu găsim energie electrică şi nu ştim preţul energiei, nu putem să oferim un preţ predictibil pentru clienţi", a punctat oficialul E.ON

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili. „Măsurile pe care le vom lua după 1 aprilie 2025 vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil”, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili "Noi ne dorim să fie un impact cât mai mic. Este posibil ca pentru consumatorii cu un consum de peste 300 de KWh pe lună să se ieftinească facturile, ca urmare a ridicării acestor constrângeri din prezent, dar pentru cei care se încadrează la sub 100 KWh/lună e adevărat că, fără măsuri de subvenţionare, de compensare a preţului, facturile ar putea să crească. Măsurile de după 1 aprilie vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil. Dacă în prezent un consumator de până la 100 KWh/lună pe lună are o factură la curent de aproximativ 45 lei, probabil că este un cost totuşi suportabil. Deci, atâta timp cât aceste facturi nu vor creşte, cred că ne vom fi făcut datoria", a precizat Burduja. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Acesta a subliniat că, în prezent, se lucrează într-un grup de lucru interministerial la nivelul Guvernului pentru a defini "foarte bine consumatorul vulnerabil în sectorul energetic", iar acesta să poată primi un sprijin din partea statului, astfel încât facturile lunare să fie suportabile. Măsuri pentru marii consumatori Burduja a adăugat că tot la nivel de Guvern se lucrează şi la un set de măsuri pentru marii consumatori de energie, în condiţiile în care unii dintre acestea şi-au exprimat intenţia de a pleca din România după liberalizarea pieţei de energie. "Am fost la Alba recent şi am discutat şi cu IPEC şi cu alţi mari consumatori de energie. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a păstra aceste companii româneşti în România, pentru că ele înseamnă locuri de muncă, dezvoltare, salarii. Înseamnă, de fapt, competitivitatea economiei româneşti şi ea depinde într-adevăr şi de preţul energiei electrice şi gazelor. (...) Ne gândim la un set de măsuri pentru aceste companii. Sigur că statul român are şi în prezent scheme de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pe an pentru marii consumatori de energie. Nu cred că IPEC este printre beneficiari, dar sunt beneficiari din judeţul Alba în funcţie de codurile CAEN, aşa cum s-a definit această schemă. Acolo unde nu se aplică, va trebui să găsim alte măsuri", a spus Burduja. "Nu depindem de Federația Rusă" În ceea ce priveşte producţia de energie verde, şeful de la Energie a susţinut că este important pentru sistemul energetic naţional să dezvoltăm nu doar zona de fotovoltaice, ci şi pe cea hidro şi nuclear, iar în ultima perioadă se fac investiţii în acest sens. "Energia verde, în principiu, este producţie intermitentă, deci avem producţie când bate soarele, când bate vântul şi dacă avem şi baterii, sigur că putem beneficia şi în afara acestor intervale orare în care avem soare sau vânt, dar nu este o soluţie pentru întreg sistemul energetic naţional. De aceea, este important să continuăm să terminăm hidrocentralele. S-a început înainte de 1989 şi sper să facem anul acesta o premieră la Răstolniţa, în judeţul Mureş. Suntem aproape de obţinerea avizului de mediu. Discutăm de câteva zile până la câteva săptămâni când acest lucru se va întâmpla şi asta ne va permite să terminăm acea lucrare. Avem grupuri pe gaz, pentru că şi aceasta este producţie în bandă, vorbim de Işalniţa, de Turceni, de Mintia. Sigur că avem undeva la 3.500 de megawaţi proiecte pe gaz în România şi CET-uri modernizate la Arad, la Râmnicu Vâlcea, Craiova, cel mai mare dintre ele, care încă este pe cărbune", a arătat ministrul. De asemenea, în opinia acestuia, energia nucleară este marele pariu nu doar al României, ci şi al omenirii, pentru că este o formă de energie curată. "Noi avem o istorie de 50-60 de ani în spate, în care am ales corect, am ales o soluţie occidentală şi, spre deosebire de toţi vecinii, nu depindem de Federaţia Rusă nici pentru combustibil, nici pentru echipamente, nici pentru expertiză. Avem propriul nostru sector nuclear. Cele două proiecte mari, Reactoarele 3 şi 4, sunt în grafic şi ne dorim în septembrie să vă dăm o veste foarte bună pentru cel mai important contract, iar, odată cu această semnare, proiectul intră pe un drum fără întoarcere. Se va face şi proiectul reactoarelor modulare mici (Small Modular Reactors - SMR) de la Doiceşti, unde România poate fi printre primele ţări din lume cu asemenea tehnologie. De principiu, în 2029, ar trebui să fie pus în funcţiune primul modul din cele şase, iar fiecare modul are 77 de megawaţi", a concluzionat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a fost prezent sâmbătă în cătunul Peste Valea Bistrii, lângă oraşul Câmpeni, din judeţul Alba, la o casă unde a fost montat un panou fotovoltaic.

PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții Foto: Facebook
Mediu

PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții

Un grup de parlamentari PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții: “Consiliul Științific Consultativ pentru Climă“. Principalul inițiator este Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și senator PNL, acum ales europarlamentar, dar proiectul său este semnat și de un deputat PSD și de unul de la PNL. Citește și: Cozi ca pe vremea lui Ceaușescu pentru casele promise de George Simion: sute de cetățeni s-au înghesuit la sediul AUR pentru a se înscrie pe listele de așteptare PNL și PSD propun înființarea unei noi instituții Consiliul urmează să fie format din 15 persoane și va fi înființat de Administrația Națională de Meteorologie. Legea nu precizează clar cum va fi finanțat consiliul, ce indemnizații vor primi cei 15 membri și care va fi impactul buegetar. Consiliul va oferi „îndrumare științifică pentru elaborarea politicilor și va spori transparența în stabilirea obiectivelor şi a țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”. În expunerea de motive, inițiatorii susțin că înființarea acestui consiliu “va oferi o bază solidă pentru îndrumare științifică pentru elaborarea politicilor“. „Schimbările climatice afectează deja România atât din perspectiva calității vieții, instabilității serviciilor economice şi sociale, cât și din perspectiva desfășurării activităților sectoriale - agricultură, silvicultură, pescuit, industrie, energie, transport, construcții, turism etc.”, se mai arată în expunerea de motive.

1.700 de lei vor pierde, în medie, angajaţii din minerit şi energie pe legea PSD-PNL a pensiilor, susține USR Foto: Gorj Online
Politică

1.700 de lei vor pierde angajaţii din minerit şi energie

Circa 1.700 de lei vor pierde, în medie, angajaţii din minerit şi energie pe legea PSD-PNL a pensiilor, susține USR. Citește și: 110 voturi pentru UDMR într-o secție din Videle, oraș fără nici un maghiar. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării Potrivit USR, ar fi nevoie de adoptarea unui proiect depus de această formațiune, care ar corecta această situație. 1.700 de lei vor pierde angajaţii din minerit şi energie „Alături de aceştia, vor fi afectaţi şi alţi români care au muncit în condiţii deosebite sau speciale şi cărora le-au fost tăiate beneficiile corespunzătoare mediului greu în care au lucrat”, susține formațiunea de opoziție, citată de news.ro. „Cerem PSD şi PNL să nu mai tergiverseze dezbaterea pe proiectul depus de USR în urmă cu circa trei săptămâni, astfel încât acesta să fie adoptat de urgenţă şi să fie corectată nedreptatea uriaşă făcută celor care au beneficiat de grupe de muncă de-a lungul vieţii”, solicită cei de la USR. „Am făcut calculul pentru judeţul Gorj şi, de la 1 septembrie 2024, după recalcularea pe noua lege a pensiilor, minerii şi energeticienii vor pierde la pensie, în medie, 1.700 de lei. De aceea, de când au votat această lege criminală pentru Gorj, şi domnul Weber de la PSD şi domnul Iordache de la PNL tac pe acest subiect. În România pensiilor speciale, să iei bani de la cei care cu adevărat au lucrat în condiţii speciale şi să-i dai celor care nu au muncit în condiţii grele, dar care primesc pensii speciale, este o nedreptate uriaşă, pe care eu nu o pot accepta”, declară deputatul USR de Gorj Radu Miruţă.

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație. Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România (APCE) va participa săptămâna viitoare la prima întâlnire de lucru organizată de Ministerului Energiei pentru elaborarea legislaţiei privind Comunităţile de Energie în Romania, a anunţat duminică asociaţia. Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație La aceasta prima întâlnire au fost invitaţi ONG-uri, specialişti şi entităţi care pot ajuta la elaborarea unei legislaţii coerente în acest domeniu. Citește și: Catastrofă: România a atras zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027. Suma alocată: 29 de miliarde euro, din care 2,7 miliarde euro trebuie absorbiți în 2024 "Iniţiativa este lăudabilă şi, aşa cum spunea şi domnul ministru Sebastian Burduja, ministerul are nevoie de toţi specialiştii din societatea civilă, iar formarea unui grup de lucru cu oameni implicaţi în acest domeniu nu poate duce decât la un rezultat bun", a transmis preşedintele asociaţiei, Dan Pîrşan, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România va colabora activ pentru elaborarea unei legislaţii bazate pe experienţele altor state europene în această direcţie. "Susţinem cu tărie ca o lege pentru Comunităţile de Energie să fie elaborată de la început cu prevederi clare şi concise, astfel încât ANRE să aibă doar misiunea de a aplica legea şi nu de a reglementa. Experienţa cu legislaţia prosumatorilor instabilă şi favorizantă elaborata de ANRE până acum, ar trebui să fie "inspiraţională" în acest caz", a adăugat preşedintele APCE, Dan Pîrşan.

PMB achiziţionează energia la un preţ cu 10 milioane lei mai mic Foto: Facebook
Economie

PMB achiziţionează energia la un preţ cu 10 milioane lei mai mic

Primăria Municipiului București (PMB) achiziţionează energia electrică la un preţ cu 10 milioane de lei mai mic faţă de 2023, a anunțat, azi, primarul general al capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne PMB achiziţionează energia la un preţ cu 10 milioane lei mai mic „Economisim zece milioane de lei în urma achiziţionării energiei electrice la un preţ avantajos, iar banii economisiţi îi vom utiliza în proiecte de modernizare a sistemului de iluminat public în Bucureşti", a scris edilul general, pe Facebook. El a menţionat că Primăria Capitalei a demarat în luna martie procedura de achiziţie publică de contractare a furnizării energiei electrice pentru iluminatul public din Bucureşti, pentru un an pentru o cantitate energie de 64.698 Mwh. Luni, la procedura desfăşurată pe Bursa Română de Mărfuri, s-au prezentat trei ofertanţi, iar contractul a fost încredinţat celei mai bune oferte. În cadrul contractului valabil în perioada 15 aprilie 2023 - 14 aprilie 2024, PMB a achiziţionat energie la un preţ de 1.114 lei/ Mwh, în timp ce pentru 2024-2025, contractul se va încheia pe un preţ de 923.08 lei/ Mwh, a mai arătat Nicuşor Dan.

România, investiții masive în energie regenerabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, investiții masive în energie regenerabilă

România, investiții masive în energie regenerabilă. Iașiul ar putea deveni un pol de producție a energiei regenerabile: mai mulți investitori așteaptă să primească undă verde de la mediu pentru construirea de parcuri eoliene și fotovoltaice în mai multe comune din județ. România, investiții masive în energie regenerabilă Proiectele sunt în diferite faze de pregătire și așteaptă aprobările necesare de la instituții pentru a demara construcția. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Aceste proiecte, o dată implementate, ar putea aduce în câțiva ani o capacitate energetică impresionantă în regiune, de peste 700 MW, adică s-ar produce energie în județul Iași aproape cât trei hidrocentrale de la Bicaz, care are o putere instalată de 210 MW. Sau cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, cu o putere instalată de producție de 700 MW. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cash de pe cardul de energie? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cash de pe cardul de energie?

Cash de pe cardul de energie? O informaţie apărută, recent, în spaţiul public legată de posibilitatea încasării banilor din cardurile de energie a creat o mare confuzie în rândul beneficiarilor acestui sprijin. Cash de pe cardul de energie? Nici măcar angajaţii Poştei Române şi ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) nu cunosc noutăţile legislative. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În timp ce unii au spus că sunt "dezinformări", alţii au declarat direct că nu există această posibilitate. Pentru ca, ulterior, să revină cu un alt răspuns. Contradictoriu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră