marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: energie

156 articole
Eveniment

Energia va fi mai scumpă cu până la 130% și va afecta masiv populația vulnerabilă

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor. Creșterea abruptă a prețului la energie, estimată la până la 130%, amenință stabilitatea financiară a multor gospodării din România. Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor Potrivit companiei Kilowat, specializată în soluții de energie verde, această scumpire vine într-un context economic dificil, marcat de creșterea generalizată a costului vieții. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică „Eliminarea plafonării energiei aduce multă incertitudine. Pentru mulţi români, povara scumpirilor va fi greu de dus”, avertizează compania. Plafonarea prețurilor se încheie la 1 iulie Kilowat atrage atenția că plafonarea prețurilor la energie, măsură temporară introdusă în perioada de criză, se va încheia de la 1 iulie. Acest moment marchează un punct de cotitură pentru consumatorii casnici, care ar putea resimți creșteri importante la facturi. „Ceea ce părea previzibil – o factură suportabilă – devine o variabilă riscantă”, a declarat Albert Soare, fondatorul companiei. Panourile fotovoltaice, soluție pentru independența energetică În acest context de incertitudine, panourile fotovoltaice nu mai sunt un moft, ci o decizie strategică. Ele permit gospodăriilor să reducă dependența de rețeaua națională și să își stabilizeze costurile la energie. „Cu cât produci mai mult din ce consumi, cu atât eşti mai puţin expus schimbărilor de pe piaţă”, subliniază fondatorul Kilowat. Creștere accelerată pe piața fotovoltaică în România Piața sistemelor fotovoltaice din România înregistrează cea mai intensă dezvoltare din ultimii ani, cu o creștere accelerată în primele șase luni ale anului. Tot mai multe familii se orientează către soluții de producție proprie a energiei electrice. Cine investește în panouri solare Conform Kilowat, familiile cu consum mediu și ridicat (300–500 kWh/lună), care plătesc lunar între 500 și 1.200 de lei pe energie electrică, sunt cele mai interesate de panouri solare. Cererea este mai mare în zonele urbane și periurbane, în special în București-Ilfov, Cluj, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara și Constanța. Cât costă și cât durează amortizarea Un sistem fotovoltaic de 5–6 kW cu baterie de stocare costă între 20.000 și 50.000 de lei (aproximativ 4.000–10.000 de euro), iar amortizarea investiției este estimată între 3 și 5 ani. „Un astfel de sistem poate recupera cel puțin 70% din factura lunară în câțiva ani. Panourile au o durată de viață de peste 25 de ani”, precizează compania. Kilowat: peste 3.000 de clienți instalați Kilowat, una dintre cele mai mari companii din domeniul energiei regenerabile din România, a instalat panouri solare pentru peste 3.000 de clienți, persoane fizice și juridice. Fondată de inițiatorii brandului SanoVita, compania promovează soluții sustenabile pentru independență energetică și stabilitate financiară.

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor (sursa: Pexels/Pixabay)
Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi Foto: Facebook Hidroelectrica
Economie

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania

Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi, precizează compania, într-un comunicat. În presă au apărut informații că această companie este suprasolicitată de noi clienți și nu poate face față tuturor. Citește și: Surse: cine ar putea fi noii judecători de la CCR, propuși de PSD, UDMR și Nicușor Dan Hidroelectrica poate prelua fără limite noi clienţi „Compania are capacitatea operaţională şi logistică necesară pentru a gestiona eficient toate solicitările de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice, indiferent de volumul cererilor. Pentru a facilita procesul de contractare şi pentru a evita timpii de aşteptare de la punctele fizice de Relaţii cu Clienţii, recomandăm cu prioritate utilizarea portalului online dedicat", se menţionează într-un comunicat. Conform acesteia, platforma digitală oferă o soluţie simplă, rapidă şi la îndemâna tuturor celor care doresc să devină clienţi Hidroelectrica.Tot miercuri, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lansat o campanie naţională de informare publică, destinată consumatorilor de energie electrică, în contextul în care, la data de 1 iulie 2025, va înceta schema de plafonare-compensare aplicabilă preţurilor din sectorul energetic.Campania are rolul de a sprijini consumatorii să ia decizii informate, să îşi exercite dreptul de a-şi schimba furnizorul fără costuri suplimentare şi să utilizeze în mod eficient instrumentele de comparare a ofertelor disponibile în piaţă.Potrivit sursei citate, aceasta se înscrie în angajamentul autorităţii de a garanta o piaţă concurenţială transparentă, funcţională şi echitabilă. Campania se derulează în regim non-comercial şi include difuzarea a două spoturi video şi două spoturi radio.Guvernul a stabilit, recent, prelungirea perioadei de plafonare a preţurilor la energie electrică până la 1 iulie şi cu 12 luni la gaz.

Alegerea optimă a furnizorului de energie (sursa: Inquam Photos/Ioana Fredi-Avram)
Eveniment

ALERTĂ Prețurile la energie nu mai sunt plafonate de la 1 iulie. Cum alegi cele mai bune oferte

Alegerea optimă a furnizorului de energie. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a inițiat o campanie națională de informare publică, în contextul în care, începând cu 1 iulie 2025, va înceta schema de plafonare și compensare a prețurilor din sectorul energetic. Alegerea optimă a furnizorului de energie Scopul campaniei este de a sprijini consumatorii în luarea unor decizii informate și în utilizarea eficientă a dreptului legal de a schimba furnizorul de energie fără costuri suplimentare. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Conform ANRE, campania se aliniază angajamentului instituției de a promova o piață concurențială, funcțională și echitabilă. Președintele ANRE, George-Sergiu Niculescu, a subliniat că protejarea consumatorului în contextul unei piețe liberalizate înseamnă oferirea de informații clare, comparabile și utile: „Prin această campanie, ANRE își asumă și rolul de facilitator al încrederii între cetățean și piața de energie.” Spoturi video și radio pentru consumatori Campania include difuzarea a două spoturi video și două spoturi radio, concepute pentru a ajunge atât la consumatorii activi, cât și la cei vulnerabili sau neîncrezători. Un spot are un ton informativ și liniștitor, punând accentul pe siguranța procesului de alegere, iar celălalt este mai dinamic, adresându-se consumatorilor familiarizați cu piața liberă. Ambele promovează comparatorul oficial de oferte ANRE și mesajul central: „Ai dreptul să alegi, rapid și fără costuri.” Campania se desfășoară cu sprijinul CNA Campania se derulează în regim non-comercial, în conformitate cu Legea nr. 123/2012 privind energia electrică și gazele naturale. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a analizat solicitarea ANRE și a emis o recomandare oficială pentru ca posturile de radio și televiziune din România să sprijine difuzarea spoturilor pe o perioadă de șase luni. ANRE își reafirmă astfel misiunea de a proteja consumatorii și de a asigura un echilibru între interesele acestora și funcționarea eficientă a pieței de energie.

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane EUR pe PNRR (motive: pensii speciale, politizare)

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat, în primul rând a celor din energie, controlate de ministrul PNL Sebastian Burduja.  Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Ce a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului” „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei - SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025” „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete” Comisia Europeană a aprobat însă plata, în cadrul PNRR, a sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. 

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Foto: Hidroelectrica
Economie

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină - analiză Ziarul Financiar

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie: între 15% și 121%, arată o analiză a Ziarului Financiar. Totuși, nu este clar dacă subvența va fi complet eliminată, întrucât Ministerul Energiei a anunțat că pregătește o schemă de sprijin care va ajuta șase milioane din cele circa nouă milioane de consumatori. Citește și: Crin Antonescu, dezlănțuit împotriva lui Nicușor Dan, la Realitatea TV: demagog, susținut de Băsescu și Coldea Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Ce arată datele Ziarului Financiar:  La un consum până în 100 KWH, de la o factură de 63 de lei se va ajunge la 138 de lei (calculată la un preț de 1,5 lei/KWH, după eliminarea subvenției) La un consum între 100 KWH și 255 KWH: factura ar sări de la circa 140 lei la 262,5 lei.  La un consum între 255 KWH și 300 KWH: de la 236,5 lei la 412,5 lei.  La consum de peste 300 KWH, factura ar ajunge la 525 lei, față de 455 lei.  „Circa jumătate dintre consumatorii casnici de energie din România sunt la nivelul de sub 100 kWh pe lună, iar o treime sunt în intervalul 100-255 kWh pe lună“, arată Ziarul Financiar. 

Simion vrea ca statul să controleze sectorul energetic Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Simion vrea ca statul să controleze sectorul energetic, în timp ce Milei și Trump dereglementează

Președintele AUR, George Simion, vrea ca statul să controleze sectorul energetic, în timp ce idolii săi politici, Javier Milei și Donald Trump, dereglementează acest sector pentru a stimula investițiile. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Simion vrea ca statul să controleze sectorul energetic „În tot ceea ce ţine de resurse naturale, de bogăţiile solului şi subsolului şi de companiile strategice, eu cred că, da, este o idee bună ca statul să deţină un pachet de control", a spus George Simion la summitul Romanian Business Leaders. Idolii săi politici au mers în direcția opusă. „Guvernul președintelui libertarian Javier Milei a promovat o serie de reforme menite să reducă intervenția statului în economie, inclusiv un efort major de dereglementare. Politicile urmăresc să faciliteze exporturile de energie, în plus față de dereglementarea prețurilor locale și oferirea unui acces mai larg la valută (...)  Numai Shell investește anual între 500 și 600 de milioane de dolari în Argentina”, scria Reuters în septembrie 2024.  Președintele Donald Trump este prins într-un proces de eliminare a regulilor birocratice care împiedicau investițiile în sectorul energetic. În plus, companii precum ADQ, din Emiratele Arabe Unite, și Schneider Electric vor investi sume uriașe în infrastructura energetică. 

Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia Foto: Transelectrica
Eveniment

Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia

Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia, arată datele analizate de Profit. Această situație, în care producătorii îi plătesc pe distribuitori să le preia producția în exces, se datorează faptului că, de Paște, activitățile economice sunt extrem de reduse. În plus, în acest an, Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc concomitent.  Citește și: Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile și sugerează că-i va da afară pe șefii parchetelor Producătorii de energie ofereau, ieri, 500 lei/MWh furnizorilor care le preluau energia „Consumul orar restrâns din miezul zilei de Paste, estimat de Transelectrica la 2500 MW, a făcut ca în intervalul 12-14 prețul orar al energiei electrice tranzacționate pentru ziua de duminică să atingă un nivel negativ record, de 500 de lei/MWh. Prețurile de seară și noapte sunt pozitive, chiar și de peste 600 de lei/MWh, ceea ce face ca prețul mediu pentru întreaga zi de duminică să fie unul pozitiv, de 271,5 lei/MWh, în pofida consumului redus”, arată Profit.  „Vom avea două zile – prima şi a doua zi de Paşte, în special între orele 11-16 – în care vom produce mai multă energie electrică decât necesarul de consum. Va trebui să gestionăm foarte atent echilibrarea sistemului, nivelurile de frecvenţă şi tensiune atât în reţeaua electrică de transport, cât şi în reţeaua electrică de distribuţie, pentru a nu cauza deteriorări ale izolaţiei instalaţiilor din SEN”, a scris ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe Facebook, acum cateva zile.  

Consiliul Concurenței critică plafonarea prețurilor energiei (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Eveniment

Plafonarea prețurilor la energie, o schemă prin care unii au câștigat mulți bani, spune Chirițoiu

Consiliul Concurenței critică plafonarea prețurilor energiei. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că plafonarea prețurilor la energie a fost excesivă și a generat profituri considerabile pentru anumite entități, în mod posibil legal, dar imoral. Consiliul Concurenței critică plafonarea prețurilor energiei Afirmația a fost făcută în cadrul Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport „Plafonarea s-a introdus devreme și, în acel moment, a fost binevenită. Însă faptul că s-a aplicat pentru toată lumea a fost excesiv. Au apărut probleme pe piață, iar unii au profitat, obținând câștiguri posibil legale, dar complet imorale și nejustificate din punct de vedere al oportunității”, a declarat Chirițoiu. Consiliul Concurenței investighează dacă au existat încălcări ale legii în perioada respectivă, însă chiar și în absența acestora, schema de plafonare a permis acumularea unor profituri discutabile. „Nu susținem continuarea plafonării” Chirițoiu a subliniat că instituția pe care o conduce nu a fost niciodată fan al plafonării generale a prețurilor. „Nu cred că trebuie să continue această măsură”, a afirmat el categoric, subliniind că politicile viitoare ar trebui să fie mai bine direcționate și echitabile. Sprijin pentru marii consumatori industriali În cadrul conferinței, președintele Consiliului Concurenței a subliniat necesitatea unui sprijin mai bine calibrat pentru companiile mari consumatoare de energie. „Am protejat populația vulnerabilă, ceea ce este firesc, dar la nivelul companiilor nu am gândit lucrurile foarte bine. Logica protecției trebuie să fie diferită: nu protejezi firmele care consumă puțin, ci pe cele care consumă mult și sunt esențiale în economie.” Ministerul Energiei pregătește noi măsuri Bogdan Chirițoiu a salutat inițiativa Ministerului Energiei de a lucra la un plan de protecție pentru populația vulnerabilă, dar și la măsuri pentru sprijinirea marilor consumatori industriali de electricitate și gaz. „Sper să vedem în curând măsuri concrete care să corecteze dezechilibrele din actuala schemă de sprijin”, a încheiat oficialul.

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie. Mircea Dolha, ultimul din dreapta (sursa: Facebook/Mircea Dolha)
Investigații

EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu. Cazul milionarului Dolha

Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie: milionarul Mircea Dolha, fost pesedist, dar și deputat PNL, a fost numit în consiliile de administrație de la Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare, companii controlate de Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja. Până la finalul anului trecut, Dolha a făcut parte și din Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, o companie deținută de Nuclearelectrica. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Numirea lui Mircea Dolha în consiliile de administrație s-a făcut pe filieră PSD, după ce pesedisto-penelistul și-a retras candidatura de la primăria Baia Mare pentru a-l susține pe pesedistul Ioan Doru Dăncuș.   Viceprimar PSD, parlamentar PNL Mircea Dolha a fost consilier local și viceprimar din partea PSD la Primăria Baia Mare în prima decadă a anilor 2000. În toamna anului 2006, a fost acuzat de DNA că a cerut 15.000 de euro mită pentru a-și influența colegii din Consiliul Local să aprobe vânzarea unui teren. Dar, după vreo șase ani de procese, a scăpat basma curată.  În toamna anului  2010, în urma unor scandaluri în interiorul filialei PSD, Mircea Dolha a fost exclus din partid și s-a înscris în PNL. Liberalii l-au făcut deputat în legislatura 2012 – 2016. A mai cochetat puțin cu politica după Parlament, dar fără succes. S-a retras în favoarea candidatului pesedist A revenit pe scena politică în primăvara lui 2024 pentru a candida la funcția de primar al municipiului Baia Mare. Atunci, și-a depus candidatura din partea Partidului Național Conservator Român, o formațiune politică de extremă dreapta condusă de europarlamentarul Cristian Terheș.  Însă, în urma unor negocieri de culise, s-a retras din cursă. Un gest politic apreciat de Marcel Ciolacu, șeful PSD și prim-ministrul României. "Mă bucur că Mircea a înţeles miza acestor alegeri locale şi s-a retras din cursa electorală pentru a-l susţine pe Ioan Doru Dăncuş, candidatul Partidului Social Democrat la Primăria Baia Mare", a menționat Marcel Ciolacu într-un comunicat de presă. Azi, însă, Mircea Dolha îl contrazice pe Ciolacu. "Din 2017 nu mai fac politică. De-a lungul timpului, și PNL, și PSD m-au ofertat. Chiar PSD mi-a oferit președinția la PSD Baia Mare și am declinat", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro. Pilele lui Ciolacu, CA-uri la Energie După retragerea lui Dolha, pesedistul Ioan Doru Dăncuș a câștigat funcția de primar al municipiului Baia Mare. Iar o coincidență cosmică a făcut ca Mircea Dolha să fie numit, pe 2 august 2024, în Consiliul de Administrație al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, companie deținută de Nuclearelectrica. Numirea s-a făcut pe o perioadă de cinci luni iar Dolha primea o indemnizație brută de 9.000 lei lunar. Pe 21 august 2024, Mircea Dolha a fost numit și în CA al Nuclearelectrica Serv, o altă companie deținută de Nuclearelectrica, cu o indemnizație brută de aproape 14.000 lei pe lună. Ambele decizii de numire ale lui Mircea Dolha au fost semnate de Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica, societate deținută de statul român prin Ministerul Energiei.  La finalul lui 2024, Dolha a renunțat la CA al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara. Doar pentru a fi numit, în ianuarie 2025, în CA al Electrica Furnizare, de unde primește o indemnizație netă de 4.700 lei lunar. L-au recomandat pentru CA-uri "vocea și talentul" Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a recomandat pentru numirea în consiliile de administrație, Mircea Dolha a spus: "Vocea și talentul! Vă rog să scrieți asta. Am și voce, și talent. Am experiență, am firmă din 1991, sunt un bun manager, acolo așa scrie că trebuia să fii și pentru asta am aplicat. De aceea spun că îmi dau demisia, că poate o să prind alta. Știți că am aplicat și la altele și n-am câștigat, n-am fost eligibil, nu m-au selectat. Pe criterii pe care le-au considerat ei de cuviință. Nu mai sunt membru PSD. Poza cu Ciolacu e de un an de zile când eu am renunțat la candidatură." Dolha a adăugat că, dacă și-ar fi dorit vreo funcție politică, ar fi avut de unde alege: i s-ar fi propus să fie secretar de stat, ba chiar președinte ANPC. A dat cu împrumut milioane propriilor firme Mircea Dolha este unul din milionarii din Maramureș. Împreună cu soția sa, Rodica Dolha, deține două terenuri intravilane și trei extravilane în Baia Mare. Terenurile intravilane au o suprafața cumulată de 11.559 mp, iar cele extravilane, de 73.460 mp. Soții Dolha mai dețin două case în Baia Mare, una de 1.024 mp, iar cealaltă, de 121,3 mp. Fostul politician are un ceas de aur evaluat la 25.000 de euro, plus bijuterii de 50.000 de euro. În conturi are cumulat în jur de 147.000 lei. Și-a împrumutat una din firme, Bau Klincher ART, cu peste 1,2 milioane lei. O altă firmă de-a sa, Antrepriza de Construcții Eco Civile SRL, a fost împrumutată cu peste 88.000 lei. Firma soției sale, Maruani Com, a fost împrumutată cu peste 767.000 lei. Alți 500.000 lei i-a dat cu împrumut unei anume Olimpia Tibil, în timp ce Simonei Dinu i-a împrumutat 300.000 lei. Are de restituit puțin peste 74.000 euro către Credit Europe Bank. La capitolul "venituri", Mircea Dolha a menționat că deține funcțiile de director general la firmele Bau Klincher ART și Antrepriza de Construcții Eco Civile. De la prima, a încasat un salariu cumulat de 120.000 lei anul trecut, iar de la cealaltă, 80.000 lei. Dar a încasat și dividende de la ambele societăți în cuantum total de 1,432 milioane lei. De la Bau Klincher ART a mai încasat 272.600 lei pentru cesiunea unor drepturi de autor. Zeci de milioane de lei din bani publici Firmele lui Mircea Dolha au câștigat mai multe licitații organizate de instituții publice. La începutul anului 2025, firma Bau Klincher ART, în asociere cu alte societăți, a câștigat două licitații organizate de Compania Națională de Investiții pentru proiectare și construcția a două creșe (în Negrești, respectiv Techirghiol). Valoarea fiecărui contract a fost de aproximativ 9,56 milioane lei. O altă asociere de firme din care făcea parte și Bau Klincher ART a mai câștigat o licitație, de peste zece milioane de lei, pentru construcția unei creșe în Arad. În decembrie 2023, Bau Klincher ART, tot în asociere cu alte firme, a câștigat o licitație de 15,31 de milioane de lei de la primăria Constanța pentru reabilitatea Colegiului Național "Mihai Eminescu". Tot primăria Constanța i-a mai atribuit o licitație, de 11,85 milioane de lei, pentru construcția unui incubator de afaceri. Anterior, în decembrie 2021, a mai câștigat o licitație, de peste 20 de milioane de lei, pentru construcția unei școli în comuna Valu lui Traian din județul Constanța. Contractul cu care se mândrește Mircea Dolha este reabilitarea acoperișului Hotelului Triumf din București. "Am mers la bătaie cu prețuri mici" Întrebat despre contractele cu statul, Mircea Dolha a spus că a câștigat contractele la licitație. "Vreau să menționați și asta, că am bătut la preț. Din păcate, în România criteriul este cel mai mic preț. Am lucrat 12 ani sub firma Erbașu și sub firma Delta ACM. Delta ACM a intrat în insolvență și apoi în faliment, nemailuând banii în 2020. De atunci am jurat că nu mai lucrez subcontractor. Atunci am mers la bătaie cu prețuri mici", a declarat Mircea Dolha pentru DeFapt.ro.     

Ex-polițist, absolvent de teologie, Claudiu Crețu-Sârbu, în fruntea companiilor din energie Foto: facebook
Eveniment

Ex-polițist, absolvent de teologie, conduce companii din energie și un institut de cercetare

Un ex-polițist, absolvent de teologie, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț, a fost pus în fruntea companiilor de stat din energie și a unui institut de cercetare din transporturi, Incertrans.  Citește și: Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii, deși în 2024 a rămas cu 5,5 milioane de lei necheltuiți Deși, profesional, nu are nici o legătură cu aceste domenii, el scrie în CV-ul său: „Manager recunoscut în sectorul energetic românesc, cu integritate morală și principii fundamentale în activitatea curentă. Bine conectat la mediul economic și legislativ. Abilități de lider”.  Ex-polițist, absolvent de teologie, în fruntea companiilor din energie Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, după care și-a luat licența în drept la controversata Academie de Poliție. A fost ofițer în MAI până în 2013 - Ziua de Constanța scrie că a fost „ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte a Ministerului Afacerilor Interne” - după care a fost detașat la ANAF.  În 2016 a ajuns director la Radet, iar în iulie 2017 a fost plasat ca administrator special la Elcen, care are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti și este deținută de ministerul Energiei.  Din iulie 2021 este director general la Termoenergetica București, după care este plasat, tot ca director general, la Elcen.  Însă Crețu-Sârbu a ajuns, din 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie subordonată acestui municipiu, unde primar este liberalul Vergil Chițac.  În plus, el face parte din CA-ul Institutului de Cercetări în Transporturi, unde Ministerul Educației si Cercetării este acționar majoritar deținând 64,5052 % din acțiuni.  În anul fiscal 2023, fostul polițist cu studii de teologie, „manager recunoscut în sectorul energetic”, a încasat de la stat: 156.816 lei de la Termoenergetica București (compania are datorii de peste un miliard de lei și este pe pierdere) 150.887 lei de la Elcen București 34.000 de lei de la Incertrans 13.000 de lei de la Termocentrale Constanța În medie, el a încasat aproape 30.000 de lei pe lună. 

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani)
Investigații

EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară, angajată consilier la Energie

Șomeră PNL cu Porsche, la Energie: Mihaela Al Madani, a fost angajată în Ministerul Energiei, condus de liberalul Sebastian Burduja, pe funcția de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică, după ce a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Conform declarației de avere, ea deține mai multe proprietăți în județele Gorj și Dolj, bijuterii, ceasuri și obiecte de artă evaluate la 315.000 euro, dar și cinci mașini, printre care un Porsche Cayenne. În conturi are 768.000 de euro și 380.000 de lei. Șomeră PNL cu Porsche, la Energie Mihaela Al Madani a încercat anul trecut să se angajeze în Ministerul Energiei, dar nu a reușit să treacă de concursul de angajare. Singura sursă de venit a femeii a fost indemnizația de șomaj de 6.000 de euro anual, bani primiți din partea statului german. Ea a lucrat ca asistent manager (secretară) la o clinică din Germania. Soțul ei, germano-sirianul Ayman Al Madani, a avut venituri de 85.000 de euro din vânzarea de aparatură medicală. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT Contactată de către DeFapt.ro, Mihaela Al Madani a declarat că a lucrat în Germania și este expert contabil. Întrebată dacă are vreo legătură cu sau experiență în domeniul energetic, Mihaela Al Madani a spus, sec:  "Am învățat destul". În toamna anului trecut, în timp ce se afla la Târgu Jiu, Mihaela Al Madani s-a implicat activ în campania electorală a PNL Gorj. A îmbrăcat jacheta albastră a partidului și a cutreierat județul în lung și-n lat alături de liberali. Pe 29 noiembrie 2024, a postat pe contul ei de Facebook o poză în care se afla alături de senatorul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, care candida atunci pentru un post de deputat.  Campanie pentru PNL, angajată la minister PNL După munca la partid, a venit și răsplata: la începutul anului, s-a încris la un concurs pentru ocuparea funcției de consilier superior în Compartimentul Eficiență Energetică din Ministerul Energiei.  De data aceasta, a avut succes. Întrebată de către DeFapt.ro dacă a făcut campanie electorală pentru PNL Gorj, Mihaela Al Madani a negat. Dar când i s-a spus că a postat poze din campanie, Mihaela Al Madani s-a repliat. "Îmi pare rău, asta este înainte (de a fi angajată la Ministerul Energiei - n.r.). Și ce legătură are? Absolut nici o legătură. Nu am făcut campanie", a spus Al Madani. Apoi, când i s-a atras atenția că apare îmbrăcată cu jachetă albastră de la PNL, a negat din nou: "Mă rog, informați-vă mai bine. Da? Ce legătură poate să aibă partidul? Nu sunt membră de partid".     Mihaela Al Madani, în campanie electorală pentru PNL Gorj în toamna lui 2024 (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Mihaela Al Madani și deputatul PNL de Gorj Ion Iordache (sursa: Facebook/Mihaela Al-Madani) Case, apartamente și terenuri în România și Siria Șomera de lux Mihaela Al Madani, ajunsă consilier în Ministerul Energiei, a fost obligată de lege să-și depună prima declarație de avere. Din acest document aflăm că soțul ei, Ayman Al Madani, deține două terenuri intravilane în Alep (Siria). Unul de 3.000 de mp, iar celălalt, de 126 mp. Tot în Alep, acesta mai are pe numele lui un apartament moștenit, de 126 mp. Un alt apartament, de 57 mp, se află în Târgu Jiu.  Soții Al Madani dețin împreună un teren de 970 mp în Târgu Jiu, iar un altul, de 1.797 mp, în Runcu. Tot în Târgu Jiu, cei doi mai au în proprietate o casă de 247 mp, dar și o casă de vacanță de 591 mp în localitatea gorjeană Novaci. Cei doi soți au mai cumpărat un apartament de 71 mp în Craiova. Pe 15 februarie 2024, au vândut o casă cu suma de 480.000 de euro. Un Porsche, trei BMW, sute de mii de euro Mihaela Al Madani a menționat în declarația de avere că deține cinci mașini: un Porsche Cayenne, un BMW Z4, două BMW X1 și o Mazda. Plus o motocicletă Yamaha Vigaro. În perioada 2002 – 2024, ea a strâns bijuterii evaluate la 120.000 de euro, ceasuri de 150.000 de euro și obiecte de artă în valoare de 45.000 de euro. La capitolul "active financiare", ea a menționat patru conturi bancare. Într-unul din conturi, deschis în 2011 la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland, are 650.000 de euro. Într-altul, doar 3.000 de euro. Alte două conturi bancare au fost deschise în 2023 la BRD. Aici, ea are 115.000 euro și 380.000 lei. În total, doar în conturile bancare, Mihaela Al Madani are 768.000 de euro și 380.000 lei. Dar are și datorii: în cursul acestui an trebuie să plătească 490.000 de euro pentru un credit contractat de la Sparkasse Westerwald Sieg Deutschland. Nu a declarat firma soțului Mihaela Al Madani nu a menționat în declarația de interese firma soțului ei, Sari Dent SRL, înființată în anul 2003. Societatea deține o clinică stomatologică în Târgu Jiu, inaugurată la finalul anului trecut. Eveniment la care au participat mai mulți politicieni locali. Întrebată de ce a omis în declarația de interese firma soțului ei, așa cum prevede legea, Mihaela Al Madani a întrebat: "În ce an s-a înființat această clinică? Este pe anul trecut declarația. Anul acesta se depun declarații pe anul trecut. Clinica a fost înființată anul acesta." Dar documentele oficiale și fotografiile postate pe Facebook o contrazic. Așa că Mihaela Al Madani a venit cu o altă explicație: "Deci, soțul meu nu mai este soțul meu. În prezent, anul acesta eu sunt divorțată. Nu are nici o companie în afară de acea clinică medicală."

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani și influență în companiile din Energie (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Toți sinecuriștii lui Burduja: consilieri și colegi din PNL, funcții bănoase în Energie

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani în instituții și companii de stat - liberalul Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și-a plasat acolo consilieri și membri de partid. Toți sinecuriștii ministrului Burduja: poziții, bani De exemplu, Dragoș Ștefan Roibu, fostul director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, este încadrat acum pe postul de consilier la cabinetul ministrului, este director general la Nuclearelectrica Serv, dar și membru în două Consilii de Administrație. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Șefa de cabinet a ministrului Sebastian Burduja, milionara Oana Babagianu, a fost și ea numită în două consilii de administrație. Iar un alt consilier, Adrian Vintilă, este director general la CCGT Power Ișalnița, companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru non-executiv în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Bate șaua să priceapă Roibu Ministrul Sebastian Burduja și Dragoș Ștefan Roibu au o relație veche de peste 15 ani. Când Burduja conducea Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și Fundația CESAR, l-a numit pe Dragoș Ștefan Roibu vicepreședinte al LSRS și trezorier la Fundația CESAR. În această din urmă organizație regăsim specialiști în diverse domenii, foști și actuali politicieni, inclusiv de la USR. Printre aceștia se află și profesorul Florian Colceag, cel pe care George Simion voia să-l numească ministru Educației din partea AUR. În Consiliul Consultativ al Fundației CESAR se află și diplomatul comunist Sergiu Celac, mentorul lui Călin Georgescu și unul dintre traducătorii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Trei salarii și o indemnizație de CA Dragoș Ștefan Roibu a prins primul loc la muncă la stat în anul 2020. Atunci, în calitate de membru al PNL Sector 1, a fost numit director general la Teletrans, o filială a Transelectrica, cu un salariu de aproape 250.000 lei pe an. De acolo, a ajuns director la CET Grivița, tot cu sprijinul partidului. În paralel a fost angajat ca director de cabinet al ministrului Sebastian Burduja, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Roibu a fost luat de liberalul Sebastian Burduja și la Ministerul Energiei, unde a fost numit tot director de cabinet al ministrului, ca și la Digitalizare. Din ultima declarație de avere a lui Dragoș Ștefan Roibu aflăm că, în anul 2024, a avut patru surse de venit de la stat: trei salarii și o indemnizație de membru în CA. Pentru funcția de director de cabinet, a încasat aproximativ 70.000 lei, de la CET Grivița - lei, iar de la Societatea Electrica Furnizare SA - aproape 148.000 lei, plus în jur de 60.000 de lei pentru funcția de membru CA la Electrica Furnizare. În total aproape 330.000 lei anual. Adică 27.500 lei lunar, echivalentul a peste 5.500 de euro. 7.500 de euro lunar de la stat După ce Sebastian Burduja a fost numit în funcția de ministru al Energiei în guvernul Ciolacu 2, Dragoș Ștefan Roibu a fost numit din nou șef de cabinet. În februarie 2025, însă, a renunțat la funcția de șef de cabinet pentru a fi numit director general la Nuclearelectrica Serv, o filială a Societății Naționale Nuclearelectrica. Dar a rămas și în cabinetul lui Burduja, ca simplu consilier angajat cu două ore.   Întrebat de către DeFapt.ro ce salariu primește pentru funcția de director general, Dragoș Ștefan Roibu a făcut pe niznaiul. "Cred că patru sau cinci salarii medii pe ramură, nu știu, pentru că nu am salariu până acum", a declarat Roibu. Fostul director general primea un salariu lunar de 24.000 lei pe lună (4.800 de euro). Dragoș Ștefan Roibu mai figurează în Consiliile de Administrație ale companiilor Nuclearelectrica Serv și Electrica Furnizare SA, de unde primește, cumulat, 2.700 de euro lunar. În total, Roibu încasează de la stat peste 7.500 de euro lunar.  Șefa de cabinet, cu avere de milioane, la Fondul de Investiții Kazah – Român Oana Babagianu, actuala șefă de cabinet a lui Sebastian Burduja, primește un salariu lunar de aproape 7.000 lei de la Ministerul Energiei (în jur de 1.400 de euro pe lună).  Însă își rotunjește veniturile cu indemnizațiile primite de la două consilii de administrație. De la Fondul de Investiții Kazah – Român primește o remunerație de 2.100 de euro lunar net. Pentru funcția de membru în CA al Distribuție Energie Electrică România, mai primește 1.000 de euro pe lună. În total: 4.500 de euro lunar.   Oana Babagianu, fiica subprefectului liberal Gheorghe Babagianu, era în anul 2022 secretar general la PNL Diaspora, organizație condusă de eurodeputatul Rareș Bogdan. În acel an, a fost angajată la Ministerul Energiei, condus atunci de ministrul liberal Virgil Popescu. De la Energie, Babagianu a plecat pe funcția de consilier la Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja. Apoi a revenit împreună cu ministrul Sebastian Burduja în Ministerul Energiei. Oana Babagianu are șase apartamente în București și o casă în Spania. A vândut alte patru apartamente cu 960.000 lei și un teren, cu 1,1 milioane euro. Consilierul Vintilă și relația cu tatăl lui Burduja Mihai Adrian Vintilă, un alt consilier al ministrului Sebastian Burduja, este director general provizoriu la compania CCGT Power Ișalnița. Această societate a fost înființată de Complexul Energetic Oltenia (59,9%) în asociere cu ALRO Slatina (40,1%). Inițial, Mihai Adrian Vintilă a făcut parte din CA al CCGT Power Ișalnița, dar în data de 30 septembrie 2024 a fost numit director general provizoriu cu o indemnizație netă de 15.000 lei lunar. Iar de la Ministerul Energiei, Vintilă mai primește în jur de 6.000 lei lunar. Cumulat, cele două salarii însumează 21.000 lei, echivalentul a 4.200 de euro. Din declarația de avere a lui Mihai Adrian Vintilă rezultă că acesta deține acțiuni la 17 firme, printre care se află și ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Tatăl ministrului Sebastian Burduja, Marinel Burduja, este membru membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație ALRO din 2019. Totodată, din martie 2020, Marinel Burduja face parte și din Comitetul de Risc și Sustenabilitate al ALRO Slatina. Consilierul Popa cu master la Academia SRI Andrei Nicolae Popa este consilierul ministrului Sebastian Burduja din iunie 2022. Inițial, l-a consiliat la Ministerul Digitalizării, apoi, la cel al Energiei. Conform CV-ului său, supervizează aspecte juridice, elaborează și avizează actele normative, dar răspunde și de probleme de securitate națională aferente domeniului de activitate al ministerului. Popa a absolvit Facultate de Drept, a făcut un master la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a SRI, iar din 2023 a început școala doctorală. Pentru funcția de consilier al ministrului Sebastian Burduja, Andrei Nicolae Popa a primit în anul 2024 un salariu de 30.392 lei. Adică, 2.500 lei lunar, echivalentul salariului minim pe economie. Dar adaugă la acest  venit o indemnizație brută de aproape 25.000 lei pentru funcția de administrator la UCMH Reșița. După plata taxelor rămâne cu aproximativ 15.000 lei lunar, echivalentul a 3.000 de euro. Niculăiță, în rolul nelipsitului pensionar special Ministrul Sebastian Burduja este consiliat și de pensionarul special Nicolae Niculăiță, un fost polițist de poliție judiciară la Direcția Națională Anticorupție. Din declarația de avere a pensionarului Nicolae Niculăiță aflăm că în anul 2024 a încasat o pensie anuală de 186.000 lei, adică 15.500 lei lunar, de la un anume "George Georgescu". Întrebat de către DeFapt.ro cine este "George Georgescu" de la care primește pensia, consilierul Nicolae Niculăiță a declarat că "casa de pensii a MAI este pe strada George Georgescu". Consilierul Nicolae Niculăiță cumulează pensia specială cu salariul anual de aproape 48.000 lei de la Ministerul Energiei. Ceea ce înseamnă că salariul său lunar este de 4.000 lei net, de aproape patru ori mai mic decât pensia. Pensionarul a mai încasat 17.000 lei de la două consilii de administrație: Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică, Inginerie Tehnologică și Proiectare Mine pe Lignit SA. Silviu Văduva, trezorierul PNL București, președinte de CA Silviu Văduva, trezorierul PNL București, organizație condusă de Sebastian Burduja, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Acesta primește o indemnizație fixă brută lunară de 33.299 lei. Absolvent al Colegiului Superior de Securitate Naționala și masterand al Academiei Naționale de Informații, fostul pedelist Silviu Văduva este mult mai cunoscut în lumea mondenă a Bucureștiului pentru relațiile pe care le-a avut cu Mioara Mantale, fosta prefectă a Bucureștiului, respectiv cu mondena Ramona Gabor.  Din declarația sa de avere reiese că nu deține nici un bun. Însă a dat un avans sub forma unui împrumut personal în valoare de 235.000 de euro și are datorii de 950.000 euro la firma B2Kapital. Oficial, nu are nici un cont bancar deschis pe numele său. În declarația de interese a menționat că este asociat în firmele Construcții Civile Premium, Global Property Research și Paraspera Solutions. Totodată, administrează și firma Panorama Lake SRL. Este și  președintele Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari București – Ilfov.  

Domnisoara Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie Foto: Romania Libera
Politică

Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie

Domnișoara Ioana Lambru, personaj controversat în PNL, în 2012, și celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Crin Antonescu, conduce azi mari companii din energie, controlate de stat. Lambru, născută în 1985 și absolventă a universității Româno-Americane, a fost plasată în conducerile mai multor companii din sectorul energetic, companii la care ministerul Energiei, condus de Sebasrian Burduja, este acționar. Citește și: Cum își bătea joc Georgescu de tentativa de asasinat împotriva lui Trump: „PR hollywoodian”. Plus un atac antisemit la JD Vance Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie Potrivit ultimei declarații de avere care apare pe site-ul ANI, din iunie 2024, Lambru a lucrat la ministerul lui Burduja, a fost în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica, a fost președintele consiliului de administrație la Electrica Furnizare, a fost membru în consiliul de administrație la Electrica Producție și este încă director executiv la Electrica. Ministerul Energiei este cel mai mare acționar la Electrica SA, deținând 49,78%. Ioana Maria Lambru era, în 2012, secretar general adjunct al Guvernului, când numele ei a apărut într-u uriaș scandal sexual, fiind suspectată că a avut relații cu mai mulți liberali. Aceste relații s-ar fi desfășurat, potrivit înregistrării unei convorbiri telefonice, pe canapeaua lui Crin Antonescu, pe atunci președintele PNL. Iată discuția în care un lider PNL de la acel moment, Mihai Bălășescu, mărturisea relația sa cu Lambru: „Tânără: Te mai întreb un lucru, dar zi-mi sincer, tu chiar ai fost cu ea în birou la Crin? Mihai Bălășescu: Pe canapeaua lui Crin, da. T:Pe canapeaua lui Crin?! M.B.: Da. T: Te-ai f… cu ea pe canapeaua lui Crin? M.B.: Da. T: Și nu ți-a fost un pic rușine? M.B.: Mie?! De ce?! T: Păi, totuși, e președintele, te duci cu oricine acolo să te f…?!” Aproape 10.000 de euro pe lună, din energia de partid și de stat Acum, domnișoara Lambru câștigă enorm de la stat, prin companiile sale din Energie, deși nimic nu o califică pentru aceste slujbe: 383.135 de lei, net, în anul fiscal 2023, pentru funcția de director executiv la Electrica SA 106.166 pentru că a făcut parte din consiliul de supraveghere al Hidroelectrica. Ea a fost plasată în acest consiliu din 2017, de ministrul ALDE Toma Petcu. Lambru era membru ALDE la acel moment, scria presa.  21.159 lei - angajat la ministerul Energiei, net, 2023 57.856 lei - președinte CA Electrica Producție 20.519 lei - membru CA Electrica Furnizare În medie, ea a câștiga aproape 10.000 de euro lunar. Cu toate acestea, în declarația ei de avere nu apar case sau terenuri.  În declarație, ea menționează „dividend” în valoare de 67.966 de lei. Ea este acționar la Avrakedabra Communications SRL, care în 2023 a avut un profit net de 68.142 de lei.  Ioana Lambru a fost secretar general adjunct al Guvernului în perioada în care Ponta era premier. Ulterior, Sorin Grindeanu a numit-o in aceeași funcție, fiind dată afară de Viorica Dăncilă. 

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România Foto: Facebook
Eveniment

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic: acces la gazele din offshore și la energia ce va fi produsă de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Informația apare într-o postare a ministerului Energiei despre vizita președintelui intermar Ilie Bolojan la Chișinău, vizită în cadrul căreia ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut discuții cu omologul din Moldova, Dorin Junghietu. Însă postarea a fost modificată și exact aceste informații tehnice au fost șterse, dar au rămas în istoria mesajului de pe Facebook. Ce așteaptă Republica Moldova de la România și cu ce probleme se confruntă: „Părțile au abordat și subiectul încheierii unor acorduri prealabile care să garanteze accesul la achizițiile viitoare de gaze naturale și energie electrică, imediat ce încep extracțiile din Neptun Deep în 2027, precum și achiziția de energie electrică produsă de blocurile 3 și 4 de la Cernavodă, când acestea vor fi date în exploatare” „Junghietu a exprimat interesul Republicii Moldova pentru tarife mai atractive de tranzit a gazelor naturale prin România pentru a facilita un volum mai mare de gaze naturale prin coridorul vertical între Grecia, Bulgaria, România și Ucraina” „Junghietu și Burduja au discutat evoluția proiectelor comune de infrastructură critică și finanțarea construcției liniilor de interconectare de înaltă tensiune. Finalizarea acestora va permite majorarea capacității de interconectare comercială cu România, care este în prezent de doar 315 MW, în timp ce nevoile de import pot ajunge la 650 MW” Recent, OMV Petrom a încheiat un acord privind livrarea de gaze din Neptun Deep, începând din 2027, cu compania energetică germană Uniper.

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia (sursa: Facebook/Žygimantas Vaičiūnas)
Internațional

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia

Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia. Lituania, Letonia și Estonia au început sâmbătă dimineață procesul de decuplare de la rețeaua electrică rusească, un pas strategic pentru a-și asigura independența energetică și pentru a elimina orice posibilitate de șantaj geopolitic din partea Moscovei. Planificată de ani de zile, această tranziție a fost accelerată de invazia Rusiei în Ucraina. Țările Baltice, decuplare energetică de Rusia Potrivit unui anunț al operatorului lituanian de electricitate Litgrid sistemele electrice ale țărilor baltice s-au deconectat cu succes de la sistemul IPS/UPS controlat de Rusia la ora 09:09. și funcționează independent în modul insulă. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare)Întreruperea nu a afectat utilizatorii, sistemele sunt stabile și securizate. „Luăm Rusiei posibilitatea de a folosi sistemul de electricitate ca instrument de șantaj geopolitic”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Zygimantas Vaiciunas. Acesta a subliniat că cele trei țări și-au atins obiectivul pentru care au muncit ani la rând: „Acum avem controlul.” Integrarea în rețeaua europeană După decuplarea de la rețeaua rusească, țările baltice vor opera în regim izolat timp de aproximativ 24 de ore pentru a testa stabilitatea și frecvența sistemului electric. Testele vor implica oprirea și repornirea centralelor electrice, precum și monitorizarea fluctuațiilor de frecvență. Premierul lituanian Gintautas Paluckas a descris această tranziție drept „începutul unei noi ere a independenței energetice.” Începând de duminică, Lituania, Letonia și Estonia se vor sincroniza cu rețeaua electrică europeană prin Polonia, urmând ca oficialii celor două țări să demareze procesul la prânz. Investiții majore Deși cele trei țări baltice sunt membre ale UE și NATO încă din 2004, procesul de integrare în rețeaua electrică europeană a fost întârziat de numeroase provocări tehnice și financiare. Deconectarea de la Rusia a presupus investiții majore în infrastructura energetică, inclusiv construirea de cabluri submarine și diversificarea surselor de aprovizionare. Un buget total de 1,6 miliarde de euro a fost alocat pentru acest proiect, care include și Polonia. Posibile riscuri Autoritățile baltice avertizează că procesul de tranziție ar putea fi însoțit de riscuri pe termen scurt. Departamentul lituanian pentru securitate de stat a menționat posibile „operațiuni cinetice împotriva infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare” orchestrate de Rusia. Operatorul polonez de energie (PSE) a anunțat că va desfășura drone și elicoptere pentru a patrula zona de conexiune cu Letonia, în scopul protejării infrastructurii critice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră