The Economist laudă modul în care guvernul Bolojan a regândit finanțarea energiei solare
Spătămânalul The Economist scrie că România a devenit un campion ale energiei solare și arată cum a regândit guvernarea Bolojan modul de subvenționare. „La începutul revoluției solare din Europa, tendința era aceea de a instala panouri solare cu orice preț. Pe măsură ce industria se maturizează, țările trebuie să găsească un echilibru între capacitatea de producție și cea de stocare. România pare a fi un model de urmat”, este concluzia The Economist. Citește și: Judecător PSD din CCR, Busuioc, ex-subofițer de poliție, și-a donat apartamentul ca să poată lua casă RAAPPS Publicația arată cum, după boom-ul panourilor solare, atențai guvernării s-a mutat spre baterii de stocare. „România pare a fi un model de urmat” „La fel ca în restul Europei, unul dintre factorii care au stimulat puternic industria solară din România a fost invazia Rusiei în Ucraina din 2022, care a determinat o creștere vertiginoasă a costurilor energetice. Prețurile ridicate la energie electrică și subvențiile generoase au determinat aproximativ 330.000 de «prosumatori» (gospodării și firme care nu sunt în primul rând producători de energie) să instaleze panouri solare pe proprietățile lor. Pe măsură ce capacitatea de generare a crescut, prioritatea s-a mutat către stocarea energiei. Anul trecut, guvernul a eliminat unele taxe privind stocarea energiei electrice. În luna mai, acesta a anunțat că va redirecționa 76 de milioane de euro (89 de milioane de dolari) dinsubvențiile pentru energia solară către baterii. Românii, dornici de economii, au profitat de această oportunitate. Până în prima jumătate a anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatori își instalaseră sisteme de baterii. La fel de important ca și capacitatea de stocare este locul în care aceasta este amplasată. Dacă bateriile se află la distanță de generatoare, înseamnă că rețeaua electrică trebuie să transporte și mai multă energie. Așadar, România încurajează parcurile sale solare, unele dintre celemai mari din Europa, să instaleze baterii la fața locului. Cel mai important dintre acestea este Ogrezeni, un proiect care urmează să includă un gigawatt-oră de stocare în baterii, alături de 762 de megawați de capacitate solară. Proiectul va fi unul dintre cele mai mari sisteme hibride solare-baterii din Europa, odată ce va intra în funcțiune în 2027. România devine una dintre principalele piețe europene de stocare cu baterii, potrivit lui Sina Heidari și Bart Stoffer de la DNV, o firmă internațională de consultanță în domeniul energiei”, arată The Economist. Însă publicația apreciază că, pe termen scurt, obligativitatea ca centralele să dispună de conexiuni la rețea și de baterii înainte de instalarea panourilor solare poate încetini ritmul de dezvoltare. „Pentru dezvoltatorii de proiecte solare, România a majorat suma minimă pe care companiile trebuie să o depună atunci când solicită racordarea la rețea. Această măsură îi descurajează pe dezvoltatori să depună cereri nefondate doar pentru a se înscrie pe lista de așteptare pentru racordare. Deoarece mulți distribuitori de energie electrică procesau astfel de cereri pe principiul «primul venit, primul servit», aceasta este o problemă răspândită în multe țări, generând o acumulare de cereri de racordare”, scrie The Economist. Premierul Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre această situație. „Am eliberat documentaţii, ATR-uri, pentru 77.000 de MW. Deci gândiţi-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiţii, în domeniul energetic. Dacă mâine ai de făcut o staţie de stocare în România, nu te poţi conecta, pentru că tot terenul este ocupat şi aceste investiţii, parte sunt făcute de oameni serioşi, dar cea mai mare parte sunt investiţii de tip speculativ, de tip băieţii deştepţi, care, practic, dacă vrei să te conectezi cu o investiţie, astăzi, trebuie să te duci să le cumperi lor hârtiile. Astea trebuie să le spargem. Astea nu sunt lucruri foarte uşoare de făcut, pentru că atunci când li s-au eliberat ani de zile aceste ATR-uri, practic nu li s-a pus nicio condiţi, nici de garanţii, nici se facă investiţia, şi asta trebuie corectat”, spunea premierul, în februarie, la Europa FM
