joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

596 articole
Internațional

Tarifele pe aluminiu impuse de Trump vor lăsa șomeri 100.000 de americani

Tarifele lui Trump cresc numărul șomerilor. Producătorul american de aluminiu Alcoa a avertizat marți că planul președintelui Donald Trump de a impune tarife la importurile de aluminiu ar putea duce la pierderea a 100.000 de locuri de muncă în Statele Unite. Compania consideră că aceste tarife, de unele singure, nu vor fi suficiente pentru a stimula creșterea producției interne de aluminiu. Tarifele lui Trump cresc numărul șomerilor În această lună, președintele Trump a anunțat impunerea unor tarife de 25% la importurile de aluminiu, fără excepții sau scutiri. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Scopul acestor măsuri este de a încuraja producția internă de aluminiu, iar intrarea în vigoare a tarifelor este programată pentru 4 martie. Producția Alcoa și problemele structurale din SUA Alcoa, cu sediul central în Pittsburgh, și-a redus în ultimii ani producția din SUA din cauza costurilor ridicate la electricitate. În schimb, compania continuă să producă aluminiu în locații precum Canada, Islanda și Australia. Directorul general al Alcoa, Bill Oplinger, a declarat la o conferință în Florida că tarifele ar putea duce la pierderea a 20.000 de locuri de muncă în industria americană a aluminiului. Alte 80.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate în sectoarele adiacente. Producția de aluminiu în declin Statisticile recente indică o scădere semnificativă a producției de aluminiu în SUA. În 2023, uzinele americane au produs doar 670.000 de tone de aluminiu. În comparație, în anul 2000, producția ajungea la 3,7 milioane de tone. Închiderile de uzine, inclusiv cele din Kentucky și Missouri, au transformat SUA într-o țară tot mai dependentă de importurile de aluminiu. Tarifele, insuficiente pentru a reporni producția Oplinger subliniază că tarifele impuse de Trump nu sunt suficiente pentru a reporni facilitățile închise ale Alcoa din SUA. Fără claritate privind durata acestor măsuri, compania ezită să facă investiții majore. Oficialii administrației Trump au încurajat Alcoa să reactiveze producția internă, însă costurile ridicate la energie rămân o barieră. Soluția: electricitate ieftină Oplinger a sugerat că o posibilă creștere a producției în SUA ar fi fezabilă doar în condițiile în care compania ar beneficia de electricitate ieftină – așa cum se întâmplă în uzinele sale din Islanda. Industria aluminiului este recunoscută pentru consumul ridicat de electricitate, astfel că reducerea costurilor energetice ar putea încuraja reluarea producției interne.

Tarifele lui Trump cresc numărul șomerilor (sursa: Facebook/Alcoa)
Discuții decisive între Macron și Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Macron pare să-l fi deblocat pe Trump: Putin ar accepta trupe europene în Ucraina

Discuții decisive între Macron și Trump: președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a înregistrat "progrese substanțiale" în urma consultărilor cu omologul său american, Donald Trump, privind conflictul din Ucraina.  Discuții decisive între Macron și Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Macron a subliniat (VIDEO) importanța unui plan de acțiune concret, care să asigure o pace durabilă și implicarea activă a Ucrainei în acest proces. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Liderul francez a accentuat că „pacea nu poate însemna capitularea Ucrainei”, ci trebuie să fie însoțită de garanții de securitate clare din partea Europei și a Statelor Unite. Garanții de securitate și rolul forțelor europene Franța a discutat deja cu Marea Britanie posibilitatea trimiterii de trupe de menținere a păcii, în cadrul unui sistem de garanții de securitate. Macron a precizat că o încetare a focului fără astfel de garanții nu va rezista în fața presiunilor viitoare. Trump s-a declarat optimist în privința unei încetări a focului rapide și a afirmat că Vladimir Putin ar putea accepta prezența unor forțe europene pentru asigurarea păcii în Ucraina. Acorduri economice între SUA și Ucraina Președintele Trump a anunțat că dorește să discute cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski despre un acord privind accesul SUA la resursele de materii prime strategice din Ucraina. Acest acord ar lega sprijinul american pentru Ucraina de exploatarea pământurilor rare, considerate cruciale din punct de vedere economic și strategic. Deși Zelenski a respins inițial acordul, invocând lipsa unor garanții de securitate, o propunere revizuită ar putea relansa discuțiile. Implicarea Rusiei în exploatarea resurselor ucrainene Președintele rus Vladimir Putin s-a arătat deschis la o colaborare cu SUA pentru explorarea zăcămintelor de pământuri rare, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. Rusia deține unele dintre cele mai mari resurse de acest tip, localizate în zone precum Siberia, Caucazul și teritoriile ocupate ilegal în Ucraina. Aceste propuneri vin în contextul unei schimbări semnificative a politicii americane, în timp ce Europa caută modalități de a gestiona responsabilitatea consolidării păcii în regiune.

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu despre abodarea lui Trump în privința Ucrainei: "Să nu ne băgăm atât de mult capul în poză"

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump. Președintele PSD și premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că, atunci când ai relații cu Statele Unite ale Americii, canalele de comunicare sunt întotdeauna insuficiente, având în vedere diversitatea subiectelor de discuție. Într-o conferință de presă, premierul nu a vrut să comenteze abordarea lui Trump privind Ucraina. Comunicarea cu Administrația Trump Întrebat dacă există suficiente canale de comunicare cu Administrația Trump, Ciolacu a oferit detalii despre experiențele sale: Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” "Întotdeauna când ai relații cu Statele Unite canalele sunt insuficiente fiindcă e atât de diversă paleta de discuții, de la economic, strategic, politic. Normal că îți dorești comunicări și mai bune. Știți foarte bine, eu am avut două convorbiri telefonice înainte de a depune jurământul cu președintele ales în acel moment, Donald Trump, și una cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Sunt discuții în continuare, atât la nivelul președintelui României, cât și la nivelul prim-ministrului", a spus Ciolacu, în conferința de presă ținută la sediul de campanie al Alianței electorale "România Înainte". Reacția la afirmațiile privind Ucraina și Zelenski Premierul a fost, de asemenea, întrebat dacă este de acord cu afirmația președintelui SUA potrivit căreia Volodimir Zelenski este un "dictator" și Ucraina este cea care a pornit războiul. În replică, Ciolacu a explicat poziția României și a subliniat importanța concentrării pe aspectele esențiale ale negocierilor: "Eu pot să fiu de acord sau să nu fiu de acord. Esențial este altceva. Nu știu cât de mult îl interesează pe președintele Americii cât sunt eu de acord sau nu sunt de acord, prim-ministrul României. Haideți să lăsăm lucrurile să curgă și să nu ne băgăm atât de mult capul în poză când lucrurile sunt așa de importante și atât de sensibile. România a susținut Ucraina necondiționat și se știe acest lucru, am avut și suportul UE în acest demers, dar România e o țară sigură în primul rând datorită apartenenței la NATO.” Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump Premierul Ciolacu nu a vrut să comenteze afirmațiile președintelui SUA. „Nu ne ajută cu nimic să comentăm una dintre discuțiile și - repet - s-ar putea să fie negocieri care nu au mai fost duse ca în alte dăți în spatele ușilor închise. Este o nouă abordare de politică externă. Că nu suntem noi adaptați la ea, că suntem luați prin surprindere, că școala politicii românești era altfel gândită, e cu totul altceva, dar nu cred că trebuie să ieșim la fiecare discurs sau la fiecare ieșire a unor lideri mondiali să le comentăm noi. România este la locul ei și va fi la masa negocierilor, fiindcă nu se poate să nu fie. Suntem într-o altă etapă în acest moment", a conchis premierul.

Trump saluta discuțiile sale cu Putin(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump aprofundează relația cu Putin: promite "dezvoltare economică" între SUA și Rusia

Trump saluta discuțiile sale cu Putin. Președintele american Donald Trump a evidențiat, pe platforma sa Truth Social, discuțiile consistente purtate cu omologul său rus, Vladimir Putin, privind soluționarea conflictului din Ucraina și stabilirea unor acorduri economice majore între SUA și Rusia. Trump saluta discuțiile sale cu Putin Președintele SUA a declarat că se află în discuții consistente cu Putin pentru a pune capăt războiului, evidențiind importanța unei înțelegeri care să contribuie la stabilizarea regiunii. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Potrivit președintelui american, un acord în acest sens ar putea marca o schimbare majoră în dinamica geopolitică actuală. Acorduri economice majore și parteneriat strategic În postarea sa, Trump a făcut referire și la tranzacțiile majore de dezvoltare economică planificate între Statele Unite și Rusia. Președintele SUA a menționat un acord privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, un subiect de tensiune între Kiev și Washington. Trump a subliniat că acest parteneriat economic ar putea aduce beneficii semnificative ambelor părți, inclusiv recuperarea a zeci de miliarde de dolari și a echipamentelor militare trimise Ucrainei. Rusia, deschisă colaborării cu SUA Ca răspuns la declarațiile lui Trump, noul emisar special al președintelui Vladimir Putin pentru cooperare economică internațională, Kirill Dmitriev, a afirmat deschiderea Rusiei către o cooperare economică strânsă cu SUA. Dmitriev a subliniat că Moscova consideră o astfel de colaborare esențială pentru construirea unei economii globale mai reziliente, marcând un pas important în redefinirea relațiilor bilaterale.

Cancelarul Merz, îndoieli asupra viitorului NATO (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Noul cancelar Merz pune NATO sub semnul îndoielii după cele mai recente declarații ale lui Trump

Cancelarul Merz, îndoieli asupra viitorului NATO. Politicianul conservator Friedrich Merz, considerat cel mai probabil viitor cancelar al Germaniei, a ridicat întrebarea dacă NATO va rămâne în forma sa actuală până în iunie, în contextul comentariilor controversate ale președintelui american Donald Trump. Cancelarul Merz, îndoieli asupra viitorului NATO După remarcile lui Trump, care au subliniat necesitatea ca europenii să se bazeze mai puțin pe SUA și să-și asume propria securitate, Merz a declarat la ARD că guvernul american pare să ignore soarta Europei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În preajma summitului NATO din iunie, Merz s-a arătat curios să vadă dacă Alianța se va menține în forma actuală sau dacă va trebui să se dezvolte rapid o capabilitate de apărare independentă, evidențiind astfel dificultățile strategice semnalate și de secretarul american al apărării, Pete Hegseth. Perspective germane și opțiuni transatlantice Merz a avertizat că Germania ar putea fi nevoită să se bazeze mai puțin pe protecția nucleară oferită de SUA, sugerând discuții cu puterile nucleare europene, Franța și Regatul Unit. Acesta a propus chiar trimiterea rachetelor Taurus la Kiev, o idee respinsă de cancelarul Olaf Scholz. De asemenea, ministrul economiei, Robert Habeck, a remarcat că actuala situație evidențiază un moment istoric în care politica americană acționează împotriva intereselor europene, alimentând astfel tensiunile din relațiile transatlantice.

Friedrich Merz, noul cancelar al Germaniei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Noul cancelar german poate salva Europa: Friedrich Merz a criticat implicarea lui Musk în alegeri

Friedrich Merz, noul cancelar al Germaniei. După ce a câștigat alegerile din Germania, liderul conservator Friedrich Merz trebuie să formeze un nou guvern de coaliție. El și-a asumat misiunea de a revitaliza economia aflată în dificultate și de a închide granițele țării pentru migranții fără documente. Este un pro-european convins. În decembrie, 2024, noul cancelar al Germaniei și-a declarat susținerea pentru Elena Lasconi, denunțând încercările Rusiei de a influența alegerile din România. Friedrich Merz, noul cancelar al Germaniei În campania electorală, Merz a promis să reia traiectoria conservatoare a Partidului Uniunii Creștin-Democrate (CDU), punând accent pe relaxarea restricțiilor pentru afaceri și pe o politică fermă în domeniul imigrației. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Viziunea sa vizează transformarea Germaniei, cea mai mare economie a Europei, într-un model de eficiență economică și ordine. Viața personală și cariera politică Născut pe 11 noiembrie 1955, Friedrich Merz este catolic și se remarcă prin statura sa înaltă, de aproate doi metri. Pe lângă activitatea politică, este și pilot autorizat, zburând uneori cu propriul jet privat. De peste 40 de ani, este căsătorit cu Charlotte Merz, judecătoare, și este tată a trei copii. De la intrarea în Parlamentul European în 1989, parcursul său politic a inclus și mandate în Bundestag, unde a fost mentorat de influentul Wolfgang Schaeuble. Rivalitatea cu Angela Merkel De-a lungul timpului, Merz s-a impus ca rival al fostei cancelare Angela Merkel, criticând deschis politica ei de deschidere față de migranți. Diferențele de abordare între cei doi reflectă două direcții distincte din cadrul CDU. Merz, are un stil conservator și o origine din mediul rural al Sauerlandului din vestul Germaniei. Merkel, cu o pregătire științifică și originară din estul țării, a susținut dreptul migranților. Experiența în afaceri și parcursul politic Cu o vastă experiență în sectorul privat, Merz a fost, printre altele, președinte al consiliului de supraveghere al biroului german al BlackRock, cea mai mare corporație de administrare a activelor la nivel global. Această experiență de business, care i-a adus și o poziție financiară solidă, contrastează cu lipsa unui precedent în funcții guvernamentale, deși el se prezintă ca un om de stat pregătit să facă față provocărilor, inclusiv relațiilor cu președintele american Donald Trump, pe care l-a catalogat drept "predictibil imprevizibil". Atacurile la adresa guvernului Scholz În timp ce guvernul eco-stângist al cancelarului Olaf Scholz a întâmpinat dificultăți, Merz, în calitate de lider al opoziției din blocul CDU/CSU, a criticat aspru administrația în exerciții. Într-un discurs intens în parlament, l-a comparat pe Scholz și pe aliații săi cu manageri de afaceri care, după ce au dus o companie la faliment, cer prelungirea contractelor pentru încă patru ani. Promisiuni de reforme și politici "zero toleranță" Printre angajamentele sale se numără reformarea economică și restabilirea prestigiului internațional al Berlinului pentru „o Germanie de care să fim mândri”. Printre măsurile controversate se numără închiderea granițelor față de migranții fără documente – chiar și cei care solicită azil – și arestarea celor aflați în așteptarea deportării. De asemenea, Merz a promis o abordare „zero toleranță” în privința criminalității, o reexaminare a legalizării marijuanei, restrângerea politicilor „woke” și chiar o posibilă revenire la energia nucleară. Merz a susținut-o pentru Elena Lasconi În decembrie, 2024, Friedrich Merz a postat pe X un mesaj pentru România. Acesta a susținut direcția pro-europeană pentru țara noastră, implicând suportul pentru Elena Lasconi. „România aparține Europei, este o parte importantă a Europei. De aceea, aceste alegeri sunt alegeri importante: votează pentru Europa, pentru libertate, libertate de mișcare, liber schimb și sprijin reciproc. Votați pentru statul de drept, pentru democrație, pentru libertatea de exprimare, pentru «modul nostru de viață european». Votați pentru candidatul pro-european Elena Lasconi”. Într-un alt mesaj, Merz a avertizat asupra influenței Rusiei în alegerile din România. „Dragi români, duminică sunteți chemați să vă alegeți noul președinte într-un tur de scrutin. Știm că Rusia încearcă în mod masiv să influențeze aceste alegeri pentru a vă destabiliza țara și #Europa noastră comună, pentru a crea un sistem de manipulare, diviziune, ură, violență și oprimare și aici în Europa.” Criticile la adresa lui Trump Deși președintele SUA l-a felicitat, în declarațiile recente ale lui Merz, acesta a criticat administrația Trump. „Prioritatea mea absolută va fi să consolidez Europa cât mai repede posibil, astfel încât, pas cu pas, să putem obține cu adevărat independența față de SUA”, a spus cancelarul de așteptare al Germaniei. „Nu m-am gândit niciodată că va trebui să spun așa ceva într-un program de televiziune. Dar după declarațiile lui Donald Trump cel târziu săptămâna trecută, este clar că americanii, cel puțin această parte a americanilor, această administrație, sunt în mare măsură indiferenți la soarta Europei.”  

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Satisfacție maximă la Kremlin după criticile aduse de Trump lui Zelenski

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul. Kremlinul a calificat dialogul dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump drept "promițător". Acest schimb de replici vine în contextul apropiării de trei ani de la lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022. Schimbarea conducerii la Casa Albă În plin proces de schimbare a direcției conducerii în Washington, Moscova și Washingtonul susțin că se pregătește o întâlnire între cei doi președinți, în cadrul negocierilor privind viitorul Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat satisfacția față de această evoluție politică, subliniind importanța ca nimic să nu interfereze cu voința politică a liderilor. "Dialogul are loc între doi preşedinţi cu adevărat remarcabili. Acest lucru este promiţător. Este important ca nimic să nu interfereze cu punerea în aplicare a voinţei lor politice." Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul Peskov a considerat "de înțeles" reacția ostilă a președintelui Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația lui Trump, în care l-a denumit miercurea trecută "dictator", a venit după ce liderul de la Kiev a afirmat că Trump trăiește "într-un spațiu de dezinformare" rusesc, ca răspuns la acuzațiile acestuia împotriva Kievului în legătură cu conflictul început pe 24 februarie 2022. Misiunea "divină" a lui Putin Cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei, președintele Putin a subliniat misiunea sa "divină" de a apăra Rusia. El a anunțat că va consolida armata rusă, întrucât țara se concentrează intens pe eforturile de război. "Soarta a vrut aşa, Dumnezeu a vrut aşa, dacă pot să spun asta. O misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorabilă - de a apăra Rusia - a fost pusă pe umerii noștri și pe umerii voștri împreună." Necompromisul teritorial al Rusiei În continuare, Peskov a afirmat ferm că Rusia "nu va vinde niciodată" teritoriul pe care îl ocupă. Aceasta se referă la aproximativ 20% din Ucraina, subliniind că Moscova nu va face compromisuri în privința teritoriilor aflate sub controlul său.

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să recupereze ajutorul financiar acordat de Washington Kievului în războiul contra Rusiei

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei. Președintele american a afirmat sâmbătă că intenționează să "recupereze banii" din ajutorul acordat Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse. Această poziție survine pe fondul discuțiilor dintre Washington și Kiev privind un acord care să implice resursele minerale ale Ucrainei. Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei În cadrul marii reuniuni a conservatorilor americani (CPAC) din apropierea Washingtonului, Trump a declarat: Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Cerem pământuri rare și petrol, orice putem obține." Președintele a adăugat că încearcă să recupereze sau să asigure banii investiti, invocând necesitatea de a primi ceva în schimbul sprijinului financiar acordat de-a lungul timpului. Compensații în valoare de 500 de miliarde de dolari De câteva săptămâni, Donald Trump susține că, pentru sprijinul acordat Kievului în fața invaziei ruse, ar trebui să se ofere echivalentul a 500 de miliarde de dolari în resurse minerale. Condiția e considerată inacceptabilă pentru Ucraina în stadiul actual al conflictului. Tensiuni între Washington și Kiev Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu este dispus să semneze un acord cu Statele Unite care să-i asigure acces preferențial la resursele minerale ale țării. Această poziție agravează tensiunile dintre Kiev și Washington, complicând eforturile de a găsi un consens privind sprijinul american. Retorica și orientarea spre Moscova Trump a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, conflict declanșat de invazia rusă acum trei ani. Totuși, după o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, el a adoptat o retorică asemănătoare celei a Kremlinului, acuzând autoritățile ucrainene și numindu-l pe Zelenski "dictator". În plus, Trump a subliniat că prezența președintelui ucrainean la discuțiile pentru încheierea conflictului "nu este foarte importantă". Apropierea de Moscova a stârnit temeri în capitalele europene, care se îngrijorează de o posibilă consolidare a puterii Rusiei pe continent.

Trump, recrutat de KGB drept "Krasnov" în 1987 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS

Trump, recrutat de KGB drept "Krasnov": fostul președinte al Comitetului de Securitate Națională din Kazahstan, Alnur Mussayev, susține că KGB-ul sovietic l-a recrutat pe Donald Trump înainte de prăbușirea URSS, atribuindu-i pseudonimul "Krasnov". Trump, recrutat de KGB drept "Krasnov" Afirmația explozivă a fost făcută de Alnur Mussayev, un fost șef al serviciilor de informații kazahe, într-o postare pe Facebook. Bărbatul în vârstă de 71 de ani, care a condus anterior Comitetul de securitate națională al Kazahstanului, a declarat că a servit în cadrul Direcției a 6-a a KGB din Moscova, care era responsabilă cu sprijinul contrainformațiilor în cadrul economiei. Unul dintre obiectivele principale ale direcției, a susținut el, a fost "recrutarea oamenilor de afaceri din țările capitaliste". Potrivit lui Mussayev, Trump, pe atunci un dezvoltator imobiliar din New York în vârstă de 40 de ani, a fost unul dintre acești recruți. "În 1987, direcția noastră l-a recrutat pe Donald Trump sub pseudonimul Krasnov", a scris el. Repeta propaganda anti-occidentală a Moscovei Donald Trump a fost cultivat ca un agent rusesc timp de 40 de ani, spune și un alt fost agent KGB. Trump s-a dovedit atât de dispus să repete propaganda anti-occidentală încât provoca entuziasm la Moscova, a declarat un fost spion KGB pentru The Guardian. Yuri Shvets, detașat la Washington de Uniunea Sovietică în anii '80, îl compară pe fostul președinte american cu "cei cinci de la Cambridge", rețeaua de spioni britanici care a transmis secrete Moscovei în timpul celui de-al doilea război mondial și la începutul războiului rece. Acum în vârstă de 71 de ani, Shvets a fost o sursă-cheie pentru "American Kompromat", cartea jurnalistului Craig Unger, printre ale cărui lucrări anterioare se numără și "House of Trump, House of Putin". Cartea explorează, de asemenea, relația fostului președinte cu finanțatorul căzut în dizgrație Jeffrey Epstein. "Acesta este un exemplu în care oamenii au fost recrutați când erau doar studenți și apoi au ajuns în poziții importante; ceva de genul acesta s-a întâmplat cu Trump", a declarat Shvets luni, prin telefon, din casa sa din Virginia. Rolul lui Semyon Kislin Shvets, fost maior KGB-ul, a avut o slujbă de acoperire ca corespondent la Washington pentru agenția rusă de știri TASS în anii '80. El s-a mutat definitiv în SUA în 1993 și a obținut cetățenia americană. Lucrează ca investigator în domeniul securității corporative și a fost partenerul lui Alexander Litvinenko, care a fost asasinat la Londra în 2006. Unger descrie modul în care Trump a apărut pe radarul rușilor în 1977, când s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh. Trump a devenit ținta unei operațiuni de spionaj supravegheată de serviciul de informații al Cehoslovaciei în cooperare cu KGB. Trei ani mai târziu, Trump a deschis primul său proiect imobiliar de anvergură, hotelul Grand Hyatt New York din apropierea gării Grand Central. Trump a cumpărat 200 de televizoare pentru hotel de la Semyon Kislin, un emigrant sovietic care deținea împreună cu Joy-Lud Electronics pe Fifth Avenue. Potrivit lui Shvets, compania Joy-Lud era controlată de KGB, iar Kislin a lucrat ca un așa-numit "agent spotter" care l-a identificat pe Trump, un tânăr om de afaceri în ascensiune, ca un potențial atu. Kislin neagă că ar fi avut o relație cu KGB. Vizită în URSS în 1987 Apoi, în 1987, Trump și Ivana au vizitat Moscova și Sankt Petersburg pentru prima dată. Shvets a declarat că a milionarul era înconjurat și flatat de agenți KGB care au lansat ideea că ar trebui să intre în politică. Fostul maior și-a amintit: "Pentru KGB, a fost un exercițiu de seducție. Colectaseră o mulțime de informații despre personalitatea sa, așa că știau cine era Trump, că era extrem de vulnerabil intelectual și psihologic și că era predispus la lingușire. Asta au exploatat. Se prefăceau extrem de impresionați de personalitatea sa și-l făceau să creadă că ar trebui să fie președintele Statelor Unite într-o zi: oameni ca el sunt cei care ar putea schimba lumea. L-au alimentat cu aceste așa-numite măsuri active și s-a întâmplat. Așadar, a fost o mare realizare pentru măsurile active ale KGB la acea vreme." Articolul integral, în The Guardian.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a luat-o razna: îl acuză pe Zelenski că e "dictator" și-l amenință că va rămâne fără țară

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump. Donald Trump a lansat miercuri o serie de atacuri dure la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, catalogându-l drept un „dictator fără alegeri” și avertizându-l că riscă să „rămână fără țară” dacă nu acționează rapid. Declarațiile lui Trump, făcute pe rețeaua sa de socializare Truth Social, au atras reacții puternice din partea liderului ucrainean. Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că se comportă ca un lider autoritar, subliniind faptul că în Ucraina nu s-au organizat alegeri din cauza legii marțiale impuse după invazia rusă. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară.” Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile, afirmând că, în opinia sa, Zelenski a gestionat extrem de prost situația din Ucraina: „Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică.” „Trump trăiește într-o bulă de dezinformare rusă” Președintele ucrainean nu a rămas fără replică și a criticat afirmațiile lui Trump, acuzându-l că își bazează declarațiile pe o „bulă de dezinformare rusă”. Această reacție a venit după ce Trump a sugerat că Zelenski a preferat confruntarea militară cu Rusia în locul negocierilor pentru un acord de pace. Liderul ucrainean și-a exprimat de asemenea nemulțumirea față de faptul că Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre soluționarea conflictului, fără a implica Ucraina sau aliații europeni. Reproșurile lui Trump Într-o altă declarație, Trump a sugerat că războiul din Ucraina ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă: „Astăzi am auzit «oh, nu am fost invitați». Ei bine, ați fost acolo trei ani. Ar fi trebuit să-i puneți capăt acum trei ani. Nu ar fi trebuit niciodată să-l începeți.” În plus, fostul președinte american l-a acuzat pe Zelenski că a convins SUA să cheltuie sume uriașe pentru un război „care nu putea fi câștigat”: „Un actor de comedie cu succes modest, Volodimir Zelenski a convins SUA să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu putea fi câștigat, care niciodată nu ar fi trebuit să înceapă.” SUA a cheltuit mai puțin Cifra invocată de Trump este însă mult exagerată față de ajutorul real oferit de SUA Ucrainei. Potrivit liderului ucrainean, suma reală este mult mai mică. Asistenţa militară directă oferită Ucrainei de SUA de la începutul războiului cu Rusia a fost estimată la circa 67 de miliarde de dolari, la care se adaugă o asistenţă financiară de circa 31,5 miliarde de dolari. În mandatul lui Biden, Congresul SUA a aprobat circa 174 miliarde de dolari ca ajutor militar şi economic pentru Ucraina, dar o parte din această sumă acoperă costurile înlocuirii armelor şi muniţiilor furnizate Ucrainei direct din stocurile armatei americane Trump vs. realitatea sondajelor Liderul american a criticat lipsa alegerilor în Ucraina și a afirmat că popularitatea lui Zelenski ar fi scăzut dramatic, ajungând la doar 4%. Totuși, această afirmație a fost rapid contrazisă de un sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), care indică o cotă de încredere de 57% pentru președintele ucrainean. Resursele naturale ale Ucrainei O altă dispută tensionată între cei doi lideri s-a conturat în jurul resurselor naturale ale Ucrainei. Zelenski a declarat că Trump încearcă să forțeze Ucraina să cedeze jumătate din resursele sale naturale Statelor Unite, ca o compensație pentru ajutorul economic și militar oferit. „Nu pot să-mi vând țara.” Președintele ucrainean a explicat că propunerea americană, discutată și la Conferința de Securitate de la München, includea metale rare, petrol și gaze, dar nu oferea garanții de securitate sau continuarea sprijinului militar. „Documentul nu era clar, era clar un singur lucru: că trebuie să dăm 50% din tot ce era specificat în document.”  

Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane (sursa: TASS)
Internațional

Putin, plin de laude pentru Trump după întâlnirea șefilor Externelor Rusiei, respectiv ale SUA

Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane. Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că este satisfăcut de rezultatele întâlnirii ruso-americane la nivel de miniștri de externe, desfășurată marți în Riad, Arabia Saudită. De asemenea, a asigurat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile pentru încheierea conflictului, potrivit Tass. Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane Într-un discurs susținut la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a subliniat că „fără creșterea nivelului de încredere între Rusia și Statele Unite, este imposibil să rezolvăm multe chestiuni, inclusiv criza ucraineană”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Potrivit acestuia, întâlnirea de la Riad a avut drept obiectiv principal consolidarea încrederii reciproce. Liderul de la Kremlin a descris reuniunea ca fiind „foarte amicală, foarte primitoare” și a apreciat echipa trimisă de președintele american Donald Trump drept „deschisă procesului de negociere”. Temeri în Europa Reuniunea de la Riad a venit în urma unei convorbiri telefonice între Putin și Trump, în care cei doi au convenit să inițieze discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Acest demers a generat îngrijorări în rândul liderilor de la Kiev și din capitalele europene, care se tem că SUA și Rusia ar putea ajunge la o înțelegere fără a ține cont de interesele Ucrainei și ale partenerilor săi occidentali. Totuși, Putin a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile cu Ucraina sau cu liderii europeni, ci aceștia au fost cei care au refuzat dialogul. „Noi nu impunem nimic nimănui. Suntem pregătiți, am spus deja asta de o sută de ori. Dacă ei doresc, atunci vă rog, lăsați aceste negocieri să se desfășoare!”, a afirmat președintele rus. Putin: „Nimeni nu exclude Ucraina din negocieri” În fața temerilor exprimate de Kiev și de oficialii europeni, Vladimir Putin a reiterat că „nimeni nu exclude Ucraina” din discuțiile privind încetarea conflictului. Totodată, a criticat reacțiile „isterice” față de contactele ruso-americane, aluzie la protestele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale unor lideri occidentali. O posibilă întâlnire Putin-Trump? Întrebat despre o posibilă întâlnire cu Donald Trump, Putin a răspuns că aceasta trebuie „bine pregătită pentru a da rezultate”. Deși a precizat că nu are o relație personală cu fostul președinte american, liderul rus a recunoscut că în timpul mandatului acestuia „s-au întâlnit și au discutat pe larg despre relațiile interguvernamentale”. Totuși, nu a oferit un termen pentru o posibilă întrevedere viitoare. Rusia și SUA, un proces de normalizare a relațiilor În urma reuniunii de la Riad, miniștrii de externe ai Rusiei și SUA, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au anunțat lansarea unui mecanism de consultări pentru a soluționa „elementele iritante” din relațiile bilaterale. Totodată, au convenit asupra începerii unui proces de negociere pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean, fiecare parte urmând să desemneze echipe de negociatori. SUA, „oportunități extraordinare” în relația cu Rusia La finalul discuțiilor de la Riad, șeful diplomației americane a apreciat că întâlnirea reprezintă „un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important”. Din perspectiva SUA, există „oportunități extraordinare” pentru un parteneriat cu Rusia, însă „cheia” rămâne încheierea conflictului din Ucraina printr-o soluție „justă și durabilă”. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a arătat optimist că această întâlnire a contribuit la o mai bună înțelegere a poziției Moscovei de către Statele Unite.

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina poartă responsabilitatea pentru invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022. Afirmațiile sale vin în urma negocierilor dintre miniștrii de externe ai SUA și Rusia la Riad, discuții din care Ucraina a fost exclusă. Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului Într-un interviu acordat BBC la Mar-a-Lago, Trump a criticat reacția președintelui Zelenski, care denunțase negocierile ca fiind „discuții despre Ucraina, fără Ucraina”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un atac direct la adresa liderului ucrainean, Trump a susținut că Zelenski putea ajunge la un acord înainte ca războiul să înceapă. „Nu trebuia niciodată să începeți asta. Puteați ajunge la o înțelegere”, a afirmat Trump, sugerând că Ucraina este vinovată pentru conflict. De asemenea, fostul președinte american a declarat că, dacă ar fi fost la putere în 2022, ar fi negociat un acord care ar fi păstrat teritoriul Ucrainei și ar fi prevenit distrugerea orașelor. „Vreau să văd pace. Nu vreau să mai văd cum sunt uciși toți acești oameni”, a subliniat Trump. Trump susține că Rusia vrea să oprească „barbaria” În ciuda invaziei masive și a atacurilor continue asupra Ucrainei, Trump a afirmat că „Rusia vrea să facă ceva și să pună capăt barbariei sălbatice”. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că o întâlnire cu Vladimir Putin ar putea avea loc până la sfârșitul lunii, spunând doar „Probabil”, când a fost întrebat despre acest subiect. Ucraina trebuie să organizeze alegeri Trump a criticat absența alegerilor în Ucraina, reluând un punct de propagandă folosit de Rusia, care susține că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina trebuie să organizeze scrutin prezidențial. „Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea”, a spus Trump. Zelenski a respins această solicitare, invocând legea marțială care interzice organizarea alegerilor în timpul războiului. Trump a mai susținut că Zelenski i-a spus recent că nu știe unde sunt jumătate din fondurile primite de la SUA, insinuând posibile nereguli în administrarea ajutorului american. Europa trebuie să contribuie mai mult În cadrul interviului, Trump a solicitat o „reechilibrare” a ajutorului oferit Ucrainei, considerând că SUA au contribuit prea mult în comparație cu Europa. „Noi le-am dat cred 350 de miliarde de dolari (...), este mult și trebuie să reechilibrăm cu Europa, pentru că ei au dat mult mai puțin”, a declarat Trump. De asemenea, a comentat ideea controversată de a trimite trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, spunând că este „total favorabil” inițiativei, dar că SUA nu au motive să intervină: „Noi nu avem de ce să trimitem trupe acolo, pentru că, știți, suntem foarte departe”. Ucraina sub Atac, în timp ce Trump susține negocierile În timp ce Trump se declară „încrezător” că negocierile dintre SUA și Rusia vor aduce pacea, atacurile rusești continuă pe teritoriul ucrainean. Miercuri, orașul-port Odesa a fost parțial distrus, locuitorii rămânând fără curent electric și căldură.

Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin. În imagine, Steve Witkoff (sursa: X/Steve Witkoff)
Internațional

Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin

Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin. Steve Witkoff, emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, a confirmat că va călători duminică în Arabia Saudită, alături de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, pentru a discuta posibile soluții de încheiere a războiului dintre Rusia și Ucraina. Informația a fost dezvăluită într-un interviu pentru Fox News și reprezintă prima confirmare oficială a acestor negocieri. Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin Întâlnirile din Arabia Saudită vor fi printre primele discuții directe la nivel înalt între oficiali americani și ruși din ultimii ani. Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți Acestea sunt văzute ca un prim pas pentru pregătirea unei întâlniri între președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin. Witkoff a declarat că aceste discuții au loc „conform instrucțiunilor președintelui” și că Washingtonul speră să obțină „progrese foarte bune” în procesul diplomatic. Frustrarea Ucrainei: Kievul nu a fost invitat Oficialii ucraineni și liderii europeni și-au exprimat frustrarea că SUA a purtat negocieri cu Rusia fără implicarea directă a Ucrainei. Guvernul de la Kiev a confirmat că nu a fost invitat la aceste discuții și a subliniat că nu se va considera legat de niciun acord care ar putea rezulta din negocierile organizate în regatul saudit. Casa Albă neagă excluderea Ucrainei În ciuda acestor nemulțumiri, Steve Witkoff a respins ideea că Ucraina a fost exclusă. Emisarul Casei Albe a menționat că oficialii ucraineni au avut deja întâlniri cu reprezentanți americani în timpul Conferinței de Securitate de la München, dar nu a confirmat dacă aceștia vor fi implicați și în negocierile din Arabia Saudită. „Nu cred că este vorba despre excluderea nimănui. De fapt, este vorba despre includerea tuturor”, a declarat Witkoff.

Trump schimbă direcțiile culturale în SUA (sursa: Facebook/The Kennedy Center)
Eveniment

Trump schimbă direcțiile culturale în SUA

Trump schimbă direcțiile culturale în SUA. Consiliul de administrație al Kennedy Center a votat în unanimitate pentru alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al instituției culturale. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu prin care fostul președinte își pune amprenta asupra conducerii centrului și direcției artistice, îndepărtându-se de ceea ce el numește „cultura woke”, potrivit surselor citate de CBS News. Apropiații lui Trump, în consiliul Kennedy Center Kennedy Center, înființat în 1958 ca un memorial viu pentru John F. Kennedy, găzduiește peste 2.200 de spectacole și expoziții anual, atrăgând peste 2 milioane de vizitatori. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) În urma anunțului lui Trump de săptămâna trecută privind înlocuirea conducerii Kennedy Center și preluarea personală a președinției, Casa Albă a început deja să numească noi membri în consiliul de administrație. Printre noii membri ai consiliului se numără oficiali ai Casei Albe, donatori și membri ai familiilor acestora: Usha Vance, soția senatorului J.D. Vance Susie Wiles, șefa de cabinet a Casei Albe Cheri Summerall, mama lui Susie Wiles Dan Scavino, adjunctul șefului de cabinet pentru securitate națională Sergio Gor, directorul pentru personal prezidențial Allison Lutnick, soția secretarului propus pentru Comerț, Howard Lutnick Pamela Gross, fostă consilieră a Primei Doamne Patricia Duggan, donatoare importantă Emily May Fanjul, soția magnatului zahărului și donator Trump, Pepe Fanjul Soțiile directorilor New England Patriots și New York Yankees Înlăturarea vechii conduceri În cadrul aceleiași ședințe, consiliul a votat demiterea lui Deborah Rutter, care a condus Kennedy Center din 2014. Rutter anunțase anterior că intenționa să părăsească instituția în 2025, însă Trump a accelerat schimbarea. Un alt nume important eliminat a fost David Rubenstein, filantrop și co-fondator al Carlyle Group, care a condus consiliul de administrație timp de 14 ani. Rubenstein urma să demisioneze în septembrie 2026, dar Casa Albă a decis să-l înlocuiască imediat. În locul lui Rutter, Richard Grenell, fost ambasador al lui Trump în Germania și un aliat de încredere, a fost numit președinte interimar. Trump schimbă direcțiile culturale în SUA Donald Trump dorește să schimbe radical conținutul artistic promovat de Kennedy Center, considerând că evenimentele anterioare erau prea orientate spre „o singură parte a Americii”. Deși programul va continua să includă teatru, muzică, dans și spectacole de operă, Trump își dorește un conținut mai „echilibrat” și mai atrăgător pentru publicul conservator. Printre schimbările vizate se numără eliminarea referințelor la triburile indigene Nacotchtank și Piscataway de pe site-ul Kennedy Center. Cu toate acestea, unele producții programate, cum ar fi "Creation" de Haydn, bazată pe povestea biblică a creației, vor avea loc conform planificării. Tensiuni istorice între Donald Trump și Kennedy Center Relația tensionată dintre Donald Trump și Kennedy Center datează din primul său mandat. În 2017, Trump și Prima Doamnă Melania Trump au refuzat să participe la Kennedy Center Honors, după ce unii dintre laureați amenințaseră cu boicotarea ceremoniei. Un alt punct de dispută a fost finanțarea centrului. Conform surselor din administrație, Casa Albă consideră că fondurile strânse de Kennedy Center sunt insuficiente. În 2023, echipa de fundraising a adunat peste 90 de milioane de dolari, în timp ce guvernul federal a contribuit cu 45 de milioane de dolari, restul veniturilor provenind din vânzarea biletelor și sponsorizări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră