marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: director

58 articole
Eveniment

Numire surprinzătoare la conducerea Romsilva: interimarul Regiei va fi Jean Vișan

Jean Vișan, director interimar la Romsilva. Ministerul Mediului a anunțat că Jean Vișan a fost ales director general interimar al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în urma unei proceduri derulate pentru prima dată cu transparență deplină. Dezbatere publică Interviurile candidaților au fost înregistrate și publicate, iar înaintea deciziei finale a avut loc o dezbatere publică împreună cu societatea civilă. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) „Aceasta este direcția pe care trebuie să mergem în continuare: reguli clare, transparență și responsabilitate în gestionarea patrimoniului forestier”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Jean Vișan, director interimar la Romsilva Jean Vișan, în vârstă de 48 de ani, este inginer silvic, absolvent al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (2001) și doctor în silvicultură (2017). A coordonat proiecte de regenerare a pădurilor și modernizare a infrastructurii forestiere, ocupând de-a lungul carierei mai multe funcții de conducere atât la nivel local, cât și central în cadrul Romsilva. Printre funcțiile deținute se numără cea de șef de serviciu în cadrul Serviciului Investiții – Mecanizare, director al Direcției Regenerare – Dezvoltare și, temporar, director al Direcției Silvice Buzău. O selecție competitivă cu 25 de candidați Procesul de selecție a directorului general interimar a fost declanșat pe 11 august de Consiliul de Administrație al Romsilva. Din 25 de înscriși, 17 candidați au fost declarați eligibili și au susținut interviuri în fața Consiliului. După evaluarea acestora, a fost stabilit clasamentul final care l-a desemnat câștigător pe Jean Vișan. Reformă și așteptări ridicate la Romsilva Diana Buzoianu a subliniat că urmează o perioadă crucială pentru reforma Romsilva și așteptările sunt clare: „un management transparent, responsabil și orientat către protejarea patrimoniului forestier național”. Ministrul a punctat că standardele de transparență introduse prin acest proces trebuie consolidate și menținute pe viitor. Jean Vișan deține mai multe certificări, inclusiv în proiectarea și executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, managementul achizițiilor publice, precum și în prevenirea și combaterea corupției. Romsilva administrează peste 4,2 milioane hectare Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează aproximativ 4,2 milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea publică a statului sau în alte forme de proprietate, pe baze contractuale. Toate pădurile statului sunt certificate internațional pentru management forestier durabil. Ministerul Mediului a reafirmat angajamentul de a promova standarde înalte de transparență și responsabilitate, în parteneriat cu societatea civilă, pentru protejarea resurselor naturale ale României.

Jean Vișan, director interimar la Romsilva (sursa: Facebook/Visan Jean)
Salina Praid, păstorită din 2000 de același director, în pofida dezastrului
Eveniment

Salina Praid, păstorită din 2000 de același director - fost maistru minier - în pofida dezastrului

Salina Praid este păstorită din 2000 de același director, fost maistru minier, în pofida dezastrului: Seprodi Zoltan conduce mina din anul 2000, potrivit CV-ului său public și a datelor de pe site-ul Salrom. Oficial, acesta nu este membru al vreunei formațiuni politice.  Citește și: Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție. Transgaz, controlată de SGG, condus de pesedistul Radu Oprea Salina Praid, păstorită din 2000 de același director, în pofida dezastrului Potrivit ultimei declarații de avere, Seprodi Zoltan a câștigat în anul fiscal 2023 un salariu de peste 183.000 de lei, net, anual, adică peste 15.000 de lei pe lună. Soția sa lucrează tot la Salina Praid și a avut, în 2023, un salariu anual net de 102.345 de lei.  Potrivit CV-ului, Seprodi Zoltan s-a născut în 1970, a absolvit mineritul la Universitatea din Petroșani, a lucrat ca maistru minier între 1996 și 2000, iar din 2000 este director la Salina Praid.  „Salrom este responsabil clar de situația de la Praid, a fost informat ce urmează să se întâmple și a ignorat”, a declarat. joi seara, ministrul Economiei, Radu Miruță. „Este un exemplu de manual pe Salina Praid, despre cum să previi inundația într-o salină. I se spunea cu liniuță ce se va întâmpla. Se va prăbuși probabil tavanul și acolo va fi un lac. Dacă tavanul pică va disloca un volum mare de apă sărată. Viteza cu care se va întâmpla este cât de des va ploua”, a mai spus Miruță. 

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul Marius Grăjdan ar avea 4,51 milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei: „O eroare materială”

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea o indemnizație de 4,51 milioane de lei în 2025: această informație, care se află în raportul privind bilanțul contabil pe 2025 ar fi „rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Însă, la ora redactării acestei știri, bilanțul contabil pe 2024, postat pe site-ul RAAPPS, este la fel ca la momentul la care DeFapt.ro a relatat această situație: „pentru contractul de mandat al directorului general s-a prevăzut suma de 4.519,99 mii lei” - peste 900.000 de euro.  Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei Separat de această indemnizație, raportul contabil pe 2024 meționează 1,58 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor consiliului de administrație al RAAPPS.  RAAPPS susține că această sumă ar conține „totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției”.  „Potrivit bilanțului contabil pentru anul 2024, aprobat de Consiliul de Administrație al R.A-A.P.P.S. în luna mai și întocmit de societatea de audit SOCECC SRL, în documentul financiar figurează suma de 4.519,99 mii lei brut la categoria „Cheltuieli aferente contractelor de mandat și altor organe de conducere și control”. Această sumă nu reprezintă indemnizația individuală a directorului general, ci reflectă totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției, astfel:   • 1.585,56 mii lei au fost prevăzuți pentru indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (5 membri + 1 secretar); • 2.934,43 mii lei pentru directorul general, directorii coordonatori ai sucursalelor, directorii economici sediul central și sucursale.    Menționarea directorului general în dreptul sumei totale de 4.519,99 mii lei  a fost rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație, suma reprezentând totalul indemnizațiilor tuturor membrilor în organele de conducere ale regiei/sucursalelor acesteia ( membrii Consiliului de Administrație și directori).   Nu a existat și nu există nicio intenție de majorare nejustificată sau ilegală a remunerației directorului general, așa cum a fost vehiculat eronat și tendențios în spațiul public.   Informațiile apărute în presă sunt contrazise de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2025, avizat de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, în care, în Nota de fundamentare a indicatorilor sunt prezentate clar sumele aferente contractelor de mandat.   Remunerația directorului general s-a situat în anul 2024 și va rămâne pe întreaga durată a mandatului la un nivel net lunar de 24.000 lei, la care se poate adăuga o componentă variabilă anuală, limitată la echivalentul unui singur salariu net. Aceasta este singura formă de retribuție acordată în cadrul R.A.-A.P.P.S.   În ceea ce privește membrii Consiliului de Administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație fixă, stabilită la 12.000 lei net/lună, cuantum care nu a suferit modificări și se menține pe toată durata mandatului”, a arătat RAAPPS. 

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună Foto: Facebook
Eveniment

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună

Aeroportul Arad are câteva zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună. La aeroport lucrează 57 de persoane, mai mult decât pasagerii care-l tranzitează lunar. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Aeroportul Arad are zeci de pasageri lunar, dar directorul și membrii CA iau mii de lei/lună În acest an, traficul de pasageri pe acest aeroport a fost un pic mai mare decât cel de pe aeroportul Tulcea, unde guvernarea PSD a investit zeci de milioane de euro: ianuarie 2025: opt pasageri la Arad, cinci la Tulcea februarie 2025: 15 Arad, șase la Tulcea martie 2025: zece Arad, zero la Tulcea aprilie 2025: patru la Arad, 17 la Tulcea mai 2025: 42 la Arad, 19 la Tulcea Datele apar pe site-ul Asociației Aeroporturilor București. Practic, în primele patru luni, au fost mai mulți pasageri decât angajați.  Cu toate acestea, directorul aeroportului, Ovidiu Moșneag, care a absolvit o facultate la 11 ani de la terminarea liceului, are un salariu brut de 16.320 de lei. Printre alte drepturi, el poate folosi mașinile aeroportului - contractul nu precizează în ce scop.  În plus, la început de iulie, membrii Consiliului de Administrație de la Aeroportul Internațional și-au mărit indemnizațiile de la 4.050 de lei la 6.830 de lei. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului de Administrație, Dan Florin Buda, cel care este administrator public la Consiliul Județean, instituție in subordinea căreia află aeroportul. Însă AMEPIP a respins propunerea, așa că ea nu va fi aplicată. 

Bolojan a cerut schimbarea directorului EximBank (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Premierul Ilie Bolojan cere schimbarea directorului EximBank și sesizează parchetul

Bolojan a cerut schimbarea directorului EximBank. Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți seara că a solicitat Ministerului de Finanțe să inițieze procedura de înlocuire a directorului EximBank. Totodată, acesta a declarat că în zilele următoare va fi trimisă o sesizare oficială la parchet, în legătură cu evaluările contradictorii ale clădirii în care funcționează banca. Bolojan a cerut schimbarea directorului EximBank Ilie Bolojan a semnalat o situație considerată scandaloasă, în care două companii de stat au emis expertize complet diferite pentru aceeași clădire: Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Avem două evaluări: una care stabilește prețul de piață la 60.000 de euro și alta la 180.000 de euro. Careva a greșit și sper să se constate acest lucru”, a declarat premierul, într-o emisiune la Digi 24. Premierul, revoltat de chiria plătită de EximBank Bolojan și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care EximBank gestionează contractele de chirie, acuzând faptul că banca plătește o chirie de trei ori mai mare decât o altă instituție de stat: „O bancă a statului plătește o chirie de trei ori mai mare către un intermediar privat. Este revoltător.” Lipsa de reacție a instituțiilor, criticată de Bolojan Premierul a subliniat că asemenea situații ar fi putut fi evitate dacă instituțiile statului ar fi funcționat corect. El a dat de înțeles că actuala conducere a EximBank nu mai are susținere și este responsabilă pentru managementul defectuos al resurselor publice.

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru USR Foto: Facebook
Politică

Directori puși politic la companiile Ministerului Economiei, salarii de 37.700 de lei lunar brut

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru Radu Miruță (USR): 37.700 lei, brut, pe lună. Într-un interviu la Prima TV, el a explicat că ordonanța de urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă “s-a inventat (...) ca să pună la adăpost niște combinații“.  Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice “Salrom este un exemplu în care Consiliile de Administrație au venituri de, cred că, peste 10.000 de lei - un membru pentru a fi în consiliul de administrație (...) Am văzut astăzi 60 (de Consilii de administrație - n.r).  Am văzut astăzi director care are salariu 37.700 de lei (...) Nu e unul, sunt mai mulți“, a relatat Miruță. El a vorbit și despre numirile politice în aceste companii de stat. “Director în companiile de stat, adesea selectat de un consiliu de administrație, care a fost selectat de interese politice (...) Nu de guvernanța corporativă. Asta e doar o mască prin care unii să se scuze (...) Miroase de la o poștă mecanismul Ordonanței 109 de guvernanță corporativă. Pare că s-a inventat mecanismul ăsta doar ca să pună la adăpost niște combinații. Te scuzi că este prin intermediul a ceva pe care tu îl controlezi înainte de a face lucrurile astea. Trebuie oprit. Nu te poți aștepta să crească eficiența în aceste companii dacă folosești aceleași metehne care au arătat că nu duc lucrurile spre bine. E o provocare. Și-au betonat contracte de mandat cu condiții, dacă sunt dați afară“, a explicat noul ministru al Economiei.  El a explicat și cum se verifică dacă directorii au îndeplinit condițiile de performanță: “Sunt cazuri în care consilieri ai persoanelor (directorilor - n.r.) au fost puse să intre în Consiliul de Administrație, de unde să spună că persoana e bună să fie director. Nu poate fi asta o metodă legală“.   

Problema Praid, Miruță acuză conducerea Salrom (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Ministrul Economiei îl acuză pe directorul Salrom că nu are "interes să rezolve problema" la Praid

Problema Praid, Miruță acuză conducerea Salrom. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat la Prima TV că există un risc real ca mina de la Praid să se prăbușească, acuzând conducerea companiei Salrom de lipsă de interes și implicare în gestionarea situației. Problema Praid, Miruță acuză conducerea Salrom Potrivit ministrului, lucrările necesare pentru devierea apei din zonă nu sunt în grafic, deși au fost alocate fonduri semnificative. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Ministrul susține că, deși compania responsabilă și-a asumat un grafic de lucrări până la 1 iulie, ritmul actual al intervenției ridică serioase îndoieli privind finalizarea la termen. "Observ zilnic ce se întâmplă la Praid și nu văd nicio preocupare din partea directorului Salrom", a afirmat Radu Miruță într-o emisiune la Prima TV. Lucrările de deviere a apei, întârziate Problema principală o reprezintă eroziunea cauzată de apa care curge printr-o albie afectată, ceea ce amenință integritatea minei. Soluția propusă constă în dirijarea apei prin tuburi metalice și plastice, astfel încât să nu mai afecteze structura minei. Deși există un angajament pentru finalizarea acestei intervenții până la începutul lunii iulie, ministrul este sceptic: „Convingerea mea este că nu vor respecta termenul.” 36 de milioane de lei alocați în regim de urgență Radu Miruță a precizat că Guvernul a aprobat 36 de milioane de lei pentru lucrările de „bypasare” a pârâului care amenință mina. Cu toate acestea, dacă termenul de 1 iulie nu este respectat, „vor exista consecințe”. În funcție de gravitatea întârzierii, ministerul analizează inclusiv opțiunea unei rezilieri contractuale. Risc de prăbușire și formare a unui lac Întrebat dacă există riscul ca mina să se prăbușească, Miruță a răspuns ferm: „Posibil, da. Să se transforme într-un lac.” Situația de la Praid este tratată ca o urgență, iar orice întârziere ar putea pune în pericol nu doar integritatea minei, ci și siguranța zonei. Indemnizații mărite de 12 ori la Fabrica de Pulberi În aceeași intervenție, ministrul a criticat dur Consiliul de Administrație al Fabricii de Pulberi, care și-ar fi mărit indemnizațiile de 12 ori, într-o perioadă în care statul promovează reducerea cheltuielilor. Miruță a calificat acțiunea drept un act de „nesimțire”, afirmând că aceasta s-a făcut cu acordul fostului ministru de resort. Promisiunea unui plafon legal pentru indemnizații Ministrul a declarat că a cerut identificarea tuturor căilor legale pentru limitarea acestor beneficii, iar dacă nu va putea interveni prin ordin de ministru, va propune modificarea legislației. Scopul este plafonarea indemnizațiilor la două-trei salarii minime, în funcție de performanța companiei. „Unele companii sunt pe pierdere, altele pe câștig. Nu se poate să rămână așa. Visul lor a durat puțin”, a concluzionat Miruță.

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi  Foto: Inquam
Economie

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi care supraviețuiește din dobânzile bancare: Casa de Comerț Unirea, înființată în 2018 de ministrul PSD Petre Daea, și pe care guvernarea PNL dorea să o desființeze.  Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Compania de stat cu doi angajați și patru șefi  Potrivit proiectului de buget pe 2025, societatea are doi angajați, dintre care un director general. Însă nota de fundamentare a bugetului arată că există și un consiliu de administrație cu trei membri. Nu este clar cu ce se ocupă unicul angajat care nu are funcție de conducere. În anii trecuți, erau cinci mebri în CA-ul companiei.  Acest unic angajat fără funcție de conducere are alocat, pentru 2025, un buget, brut, de 106.000 lei, inclusiv „contribuții”. Directorul companiei are alocată suma de 114.000 de lei, iar CA-ul - 118.000 lei. Pe site-ul companiei, aparent nu eixstă nici director, nici consiliu de administrație. În nota de fundamentare a bugetului se arată că principala sursă de venit din 2024 a fost „venituri financiare provenite din dobanzi bancare”, puțin sub două milioane de lei. „Venituri din adaosul comercial” sunt doar 133.000 de lei, iar nota precizează că „cheltuielile de exploatare au fost sustinute si de veniturile financiare, rezultatul net din exploatare fiind negativ”.  

Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume, Otopeni. Potrivit unui proiect al bugetului pe 2025, salariul mediu al celor circa 1.400 angajați ai companiei care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa va ajunge la 16.465 de lei, brut lunar, cu peste 4% mai mare decât în 2024.  Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Grindeanu crește salariile, deja uriașe, de la unul din cele mai proaste aeroporturi din lume „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, cu modificările și completările ulterioare, în valoare de 16.465,66 lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 104,11% față de cel preliminat în anul 2024”, se arată în nota de fundamentare a bugetului pe 2025.  În acest an, la acest aeroport se vor angaja încă 45 de persoane, numărul de personal prognozat la finele anului 2025 fiind de 1.463 salariați.  În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa, iar Otopeni a fost pe ultimul loc. Acesta nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului, și are foarte puține magazine și restaurante. Cu toate acestea, Grideanu răsplătește generos conducerea aeroportului. În 2025, pentru toți membrii consiliului de administrație - care se întrunesc lunar, de obicei - se vor cheltui 2,3 milioane de lei, iar pentru directorat - 1,44 milioane de lei. 

Un director de la Direcția Sanitar Veterinară a aruncat în WC 1.000 de euro Foto: Facebook DNA
Eveniment

Un director de la Direcția Sanitar Veterinară a aruncat în WC 1.000 de euro

Un director de la Direcția Sanitar Veterinară din Tulcea, Mitică Tuchilă, a aruncat în WC 1.000 de euro, dar n-a tras apa suficient de bine: banii au fost recuperați de DNA, care-l acuză că suma provenea dintr-o șpagă. Procurorii au fost nevoiți să spargă vasul WC-ului pentru a recupera suma de care Tuchilă încerca să scape.  Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan Un director de la Direcția Sanitar Veterinară a aruncat în WC 1.000 de euro Tuchilă, directorul executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile fiind acuzat de luare de mită. „În cursul lunii decembrie 2024, inculpatul Tuchilă Mitică, în calitatea menționată, ar fi pretins reprezentantului unei societăți comerciale suma de 50.000 euro, iar în aceeași cursul aceleiași luni, inculpatul ar fi primit de la acesta, prin intermediar, suma de 25.000 euro, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. La data de 15 aprilie 2025, din suma pretinsă inițial, inculpatul Tuchilă Mitică a mai primit 11.000 euro, în legătură cu aspectele menționate anterior, ocazie cu care procurorii au procedat la constarea infracțiunii flagrante”, arată DNA.  Potrivit Ziare.com, când i-a văzut pe anchetatori, Tuchilă s-a ascuns în toaletă, unde a încercat să scape de banii primiți ca mită. A reușit să arunce în vasul de wc doar 1.000 din cei 11.000 de euro și a tras apa.   

Nicu Marcu, nouă sinecură la ORNISS (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură

Nicu Marcu, nouă sinecură la ORNISS. Directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), Marius Petrescu, a fost eliberat din funcție printr-o decizie publicată vineri în Monitorul Oficial. Petrescu ocupa această poziție din anul 2002, fiind una dintre cele mai longevive figuri din conducerea unei instituții-cheie în domeniul securității informațiilor clasificate. Noul director: Nicu Marcu Nicu Marcu, nouă sinecură la ORNISS Noul director general al ORNISS este Nicu Marcu, numit prin decizia semnată de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Marcu este cunoscut pentru activitatea sa în fruntea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), pe care a condus-o anterior. Decizia publicată în Monitorul Oficial intră imediat în vigoare „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Petrescu se eliberează din funcţia de director general (...), iar domnul Nicu Marcu se numeşte în funcţie”, se precizează în documentul oficial. Decizia reflectă o schimbare strategică la nivelul unei instituții esențiale pentru protecția informațiilor secrete ale statului. Cine este Nicu Marcu Nicu Marcu a ocupat în perioada octombrie 2017 – iunie 2020 funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi a României. Din această funcție a plecat direct la conducerea ASF, fiind susținut de PSD și PNL. Mandatul său a fost marcat de intrarea în faliment a doi mari jucători de pe piața RCA: City Insurance și Euroins. Aceste falimente au generat creșterea prețurilor RCA pentru milioane de șoferi. Salarii bonus În plin scandal al acestor falimente, Libertatea a dezvăluit, în martie 2023, că în anul anterior Nicu Marcu a încasat 15 salarii, de câte 12.500 de euro fiecare. Marcu a refuzat la acea vreme să ofere informații parlamentarilor despre bonusurile încasate. Cele trei salarii bonus au fost date în 2022 pentru performanțele din anul anterior, de ziua ASF și de Crăciun. Tot în 2022, câteva luni mai târziu, Nicu Marcu a început să primească un salariu de 16.000 de euro pe lună de la ASF, după ce salariul i-a fost mărit cu 32%, a mai dezvăluit Libertatea: „În 2021, președintele instituției de reglementare a încasat 748.324 de lei. Majorarea este de 32,36%, dublu procentual față de majorările primite de salariații din ASF, conform contractului colectiv de muncă. Angajații au luat în 2022 salarii mărite cu 15% față de 2021, echivalente cu nivelul de 13,8% al inflației de anul trecut”. Marcu cere anchetarea ASF După dezvăluirile jurnaliștilor, Nicu Marcu a cerut atunci anchetarea disciplinară a angajaților ASF care au vorbit public despre problemele din interiorul instituției. Printre ei s-a numărat Cristian Muntean, avertizor de integritate care a depus mai multe plângeri penale la DNA și la Parlament. Muntean declarase, încă din 2021, în fața a două comisii parlamentare, că din cauza lipsei de control a ASF, pe piața RCA vor urma două falimente cu mari pagube pentru asigurați și stat: City și Euroins. Ambele falimente au avut loc, primul în 2021, al doilea în 2023. După ce a plecat de la conducerea ASF, Nicu Marcu a fost numit, în martie 2024, prorector la Academia de Studii Economice (ASE) din București, pentru perioada 2024-2029.

Salariul imens și averea uriașă a unui ex-director Romsilva, Teodor Țigan Foto: Critic Arad
Eveniment

Salariul imens și averea uriașă a unui ex-director Romsilva, care primea și pensie

Salariul imens și averea uriașă a unui ex-director Romsilva, Teodor Țigan, care primea și pensie: în anul fiscal 2023, veniturile sale salariale au fost de 473.488 de lei, net, anual. Salariul a fost cumulat cu pensia de 62.757 de lei. Acesta a fost recent destituit de la conducerea Direcției Silvice Arad, după ce presa a scris că luase un bonus de 100.000 de euro la pensionare, după care s-a reangajat.  Citește și: București, locul 9 în clasamentul Financial Times „European cities and regions of the future” Salariul imens și averea uriașă a unui ex-director Romsilva În anul fiscal 2023, salariul lui Teodor Țigan, director la direcția silvică Arad, a fost de 153.000 de lei. Diferența față de veniturile salariale de peste 473.000 de lei din 2024 reprezintă probabil prima de pensionare, net. Țigan s-a reangajat la Romsilva aproape imediat ce s-a pensionat.  Însă acesta beneficiază de o avere uriașă, greu de justificat din salariu: Trei case și patru apartamente. Una din case, de 320 mp, este în municipiul Arad, la fel ca și apartamentele. Toate au fost achziționate sau construite de Țigan. El nu declară însă venituri din chirii.  Bijuterii de aur de 43.000 de euro Peste 17 hectare de teren agricol și aproape un hectar de intravilan, din care 990 mp în municipiul Arad. Teodor Țigan nu declară conturi în bancă de peste 5.000 de euro sau datorii.  Direcția Silvică Arad a înregistrat în 2024 pierderi de aproape 15.000 de lei.

Teodor Țigan, fostul director Romsilva, s-a reangajat și are salariu astronomic Foto: Romsilva
Eveniment

Fostul director Romsilva s-a reangajat și are salariu astronomic

Fostul director Romsilva, Teodor Țigan, care la pensionare a primit un bonus de 100.000 de euro, s-a reangajat în aceeași regie și are un salariu astronomic. Țigan este acum director la Direcția Silvică Arad. Direcția pe care o conduce a avut o pierdere de 14 milioane de lei la final de 2024, potrivit datelor publicate de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Fostul director Romsilva s-a reangajat și are salariu astronomic Declarația de avere depusă în 2024 arată că în anul fiscal 2023 Țigan a avut un salariu net, anual, de 473.488 de lei. În 2023 a încasat și pensii în valoare netă, anuală, de 62.757 de lei. Fostul director al regiei are o avere imensă: trei case în județul Arad, din care una de 320 mp, și patru apartamente în Arad, dar nu declara nici un venit din chirii. Doar în perioada 2021-2023 a acumulat bijuterii de 30.000 de euro. Primele acordate angajaților Romsilva în 2024 au fost de178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea. „Dacă ne uităm la cifre, putem să observăm că primele ce au fost plătite în anul 2024, aproximativ 178 de milioane de lei, dacă citesc bine din memorie, înseamnă cel puţin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Regie, respectiv 1,8 miliarde. Doar prin eliminarea acestor sporuri avem o economie de 10% la costurile cu salariile, ceea ce, în opinia mea, poate să însemne un procent semnificativ”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale (sursa: X/RTL Talkshow)
Eveniment

Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale

Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale. Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că instituția pe care o conduce a respectat toate cerințele de securitate stabilite contractual cu asigurătorul. „Noi ne respectăm mereu obligațiile”, a afirmat Tupan marți seară, în cadrul talk-show-ului Renze. Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale În cadrul emisiunii, Tupan nu a oferit detalii despre cerințele specifice impuse de asigurător pentru emiterea poliței. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Însă acesta a precizat: „Toate măsurile necesare erau incluse în acel contract” Întrebat dacă ar fi trebuit să existe un paznic prezent în muzeu pe timpul nopții, directorul a răspuns că au fost implementate alte măsuri de securitate menite să asigure o „alarma mai rapidă” decât prezența fizică a unui paznic. Tupan a subliniat, de asemenea, că un eventual paznic ar fi fost expus pericolului în cazul exploziei care a precedat jaful. "Şi noi suntem victime" Tupan a recunoscut că furtul este un eveniment extrem de dureros: „Este incredibil de dureros și trist ceea ce s-a întâmplat”. El a declarat că înțelege furia declanșată în România în urma furtului, dar a subliniat că „și noi suntem victime”. "Lumea s-a schimbat. Muzeele trebuie să se adapteze" Directorul Muzeului Drents consideră că acest furt depășește domeniul muzeal și evidențiază o nouă realitate: „Lumea s-a schimbat". "Ca instituții culturale, trebuie să reacționăm și să ne adaptăm”, a concluzionat acesta.

Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL Foto: Delfinariul Constanța
Politică

Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL

Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL: un fost șef de penitenciar a fost pus de liberalul care conduce CJ Constanța la conducerea Delfinariului, scrie Dobrogea Live. Noul director general interimar al Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, din care face parte și Delfinariul, este Gelu Dănuț Dincă, care a condus pușcăria de la Poarta Albă. Citește și: Publicația „Bihoreanul” și un ex-vicepreședinte al CJ Bihor demolează minciunile lui Grindeanu: din 105 angajați concediați, doar doi au câștigat procesele Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL Penitenciarul avea o secție de VIP-uri, unde au fost închiși, printre alții, Gigi Becali, Cristian Borcea, Maricel Păcuraru, Miron Mitrea, Victor și Ioan Becali, precum și Corneliu Iacubov. VIP-urile veneau aici pentru aici găseau corupţia cea mare: directori, adjuncţi, toţi le facilitau şederea ca nişte belferi. O spune şi raportul întocmit de Corpul de control al Ministerului Justiţiei pe vremea ministrului Raluca Prună. Li se punea la dispoziţie inclusiv maşina directorului să meargă la controale medicale în oraş, la cabinete private – ba pentru stomatologie, ba pentru coloană”, relata un fost lider al sindicatului de la Penitenciarul Poarta Albă, Virgil Cârstea. Dincă a fost numit printr-o dispoziție a președintelui Consiliului Județean Constanța. Nu este clar de ce președintele CJ Constanța, Florin Mitroi, l-a ales pe fostul șef de pușcărie pentru a conduce Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Dincă s-a pensionat în 2016. Mitroi a fost maistru gestionar la Vie Vin Murfatlar și a făcut facultatea la 42 de ani. Înainte de a fi ales președinte al CJ Constanța a fost primar al comunei Valul lui Traian

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră