vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: diguri

5 articole
Eveniment

ANAR, fonduri PNRR pierdute pentru lucrări de protecție împotriva inundațiilor

Bani pierduți din PNRR pentru diguri. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, critică dur conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru neaccesarea a peste 350 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor. Bani pierduți din PNRR pentru diguri „Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocaţi pe diguri, baraje, poldere. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Inițial, în plan erau trecuți 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ținta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ministrul a avertizat că banii sunt practic pierduți: „Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Este o şansă istorică pe care România nu a valorificat-o.” Buzoianu cere demisia directorului ANAR Ministrul consideră că directorul Administrației „Apele Române” ar fi trebuit deja să-și asume responsabilitatea și să demisioneze. O decizie fermă privind demiterea acestuia va fi luată imediat ce va fi finalizat raportul Corpului de Control în cazul Praid. „Mi s-ar fi părut normal să-şi dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control și voi lua o decizie instantaneu”, a precizat ministrul. Cheltuieli uriașe pentru sedii Diana Buzoianu a mai atras atenția asupra cheltuielilor mari făcute de ANAR cu sediile instituției. Potrivit ministrului, ANAR plătește o chirie lunară de 54.000 de euro pentru sediul din București și intenționează să achiziționeze o clădire de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, la un preț estimat de 75 de milioane de lei. „Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Le-am explicat că, într-un an în care nu au atras niciun euro din PNRR, să primească 75 de milioane de lei pentru sediu nu este un semnal bun”, a explicat Buzoianu. Ministrul a solicitat o listă completă a tuturor imobilelor administrate de instituțiile subordonate, pentru a evalua ce clădiri pot fi folosite eficient. Corpul de Control verifică activitatea ANAR Ministrul Mediului a anunțat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la ANAR pentru a analiza detalii esențiale privind funcționarea instituției. Sunt vizate schema de personal, modul în care au fost gestionate fondurile europene și eficiența controalelor în teren. „La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase. Asta înseamnă că, în faţa comunităţilor afectate de inundaţii, trebuie să ne întrebăm de ce o instituţie cu peste 8.000 de angajaţi nu a reușit să prioritizeze și să implementeze proiecte”, a subliniat Diana Buzoianu.

Bani pierduți din PNRR pentru diguri (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă Foto: Inquam/Alex Nicodim
Eveniment

La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă, digurile au fost dărâmate, salinitatea a crescut

La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă, digurile au fost dărâmate, iar salinitatea a crescut pe Târnava mică, relatează, pe Facebook, antreprenorul şi consultantul în turism Răzvan Pascu.   Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Acesta arată că firma angajată de Salrom să repare (apropo, o firma mica, cu experienta putina, doar 7 angajati in acte, fondata doar acum 2 ani, cu arhitecta care se prezinta ca fotograf pe internet) a dărâmat digurile construite zilele trecute de Apele Române. Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Nicolae Cîmpeanu, cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine, fost președintele PSD Berca, Buzău, unde a avut și funcția de consilier local, este președintele Consiliului de Administrație al Salrom.  La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă „Breaking news de la Praid, pe surse: 1. Cat timp au fost in zona expertii internationali trimisi de Comisia Europeana, lucrurile au fost in regula. Acestia au recomandat construirea a 2 diguri pe pârâul Corund, care au deviat partial apa si au reusit sa scada salinitatea in apele care ies din zona.   2. Expertii internationali au plecat astazi. Acum Apele Române (Ministerul Mediului) si Salrom (Ministerul Economiei) au intrat din nou in conflict, fiecare face ce ii trece prin cap.   3. Firma angajata de Salrom sa repare (apropo, o firma mica, cu experienta putina, doar 7 angajati in acte, fondata doar acum 2 ani, cu arhitecta care se prezinta ca fotograf pe internet) a dărâmat digurile construite zilele trecute de Apele Române, pe motiv ca nu isi pot continua lucrarea.   4. Drept urmare, salinitatea de pe Târnava Mică a crescut foarte mult brusc astazi si dezastrul ecologic risca sa ajunga si in judetul Alba, nu doar in Mures.   5. Directorul de la Salrom trebuie sa plece urgent!! La fel si directorul de la Apele Române. Noii directori trebuie sa fie focusati pe a conlucra si pe a gasi solutii in situatia de la Praid.   6. Comitetul pentru Situatii de Urgenta s-a reunit in acest moment la Praid, din nou, din ce am aflat. De asemenea, pe subiectul apei potabile azi s-a reunit si la Mures Comitetul pentru Situatii de Urgenta; acestia se tem ca situatia ecologica va ajunge si in judetul lor”, a scris Pascu pe Facebook. 

Nicușor Dan critică lipsa digurilor planificate (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan acuză lipsa digurilor în zona Băcel, Covasna: Voi pune presiune să se facă

Nicușor Dan critică lipsa digurilor planificate. Președintele Nicușor Dan a atras atenția sâmbătă, în localitatea Băcel din județul Covasna, asupra lipsei de acțiune în ceea ce privește construirea de diguri în zonele expuse riscului de inundații. Nicușor Dan critică lipsa digurilor planificate „Am avut o cantitate mare de apă, numai că suntem într-un loc în care lucrul ăsta se întâmplă frecvent şi unde statul român trebuie să acţioneze pentru o măsură permanentă. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În momentul acesta, nu sunt vieţi în pericol, însă în acest loc şi în alte locuri din România am avut nişte programe de construire de diguri care nu s-au realizat", a declarat președintele. Plan național pentru zonele cu risc de inundații Nicuşor Dan a subliniat necesitatea unui plan sistematic pentru a preveni astfel de situații recurente: „Trebuie să acţionăm sistematic ca să rezolvăm probleme sistematice din România. Sistematic înseamnă că există nişte zone cu risc de inundaţii pentru care trebuie să facem nişte proiecte de diguri şi trebuie să le reeşalonăm şi să le facem într-un număr de ani", a adăugat acesta.

Localitățile din zone inundabile, abandonate complet (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Localitățile din zone inundabile, abandonate complet

Localitățile din zone inundabile, abandonate complet de către stat: digurile de protecție împotriva inundațiilor nici măcar nu sunt autorizate. Localitățile din zone inundabile, abandonate complet Potrivit unui raport al Curții de Conturi, nici un dig de apărare împotriva inundațiilor nu este autorizat să funcționeze în condiții de siguranță. Pasaj din raportul Curții de Conturi (sursa: curteadeconturi.ro) Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Și în ce privește barajele există probleme grave. Pasaj din raportul Curții de Conturi (sursa: curteadeconturi.ro) Analiza Curții de Conturi arată o stare dezolantă a sistemului de protecție împotriva inundațiilor. Pasaj din raportul Curții de Conturi (sursa: curteadeconturi.ro) Recomandările au fost consistente. Pasaj din raportul Curții de Conturi (sursa: curteadeconturi.ro)

Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați?

Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă, s-au produs inundații devastatoare. Presa a relatat că în zonă trebuia construit un dig, iar populația evacuată din zona inundabilă. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În noaptea de 11 septembrie 2013, în zona localității Pechea, nouă oameni au murit, luați de ape, și zeci de case au fost complet distruse. Și în 2016 au avut loc inundații puternice în aceste locuri. Acum, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, tot în zona Pechea - Cuza-Vodă, două baraje piscicole au cedat. Până la ora redactării acestei știri, două persoane au fost găsite decedate, în localităţile Pechea şi Drăguşeni. Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? După inundațiile din 2013, Guvernul urma să construiască un dig, dar în 2017 nu se întâmplase nimic. „După inundațiile din septembrie 2013, Guvernul României a acordat prin mai multe hotărâri de guvern 27 de milioane de lei (6 milioane de euro), plus ajutoare în alimente și materiale de construcție. În plus, Consiliul Județului a mai dat alte 570.000 de lei pentru localitățile afectate de viitură. Banii ar fi trebuit să fie folosiți pentru reabilitarea comunelor, sprijinirea polulației și realizarea de lucrări hidrotehnice. Cert este că banii s-au cheltuit, iar digurile nu au fost reparate, diguri care sunt construite pentru a ține apa doar în cazul unoe precipitații de 50 l/mc. În schimb, în 2013, cantitatea de precipitații a fost de 150 l/mc. Peste trei ani, în octombrie, dezastrul s-a repatat. De data asta au căzut 200 l/mc. Un inginer al unei firme de construcții, specializată în lucrări hidrotehnice, ne-a transmis că în opinia sa, maximum trei milioane de euro ar costa un dig serios care să apere Pechea și localitățile din jur”, scria Libertatea, în octombrie 2016. În 2018, Viața Liberă, o publicație locală, relata că o treime din populația comunei Cuza Vodă - aflată chiar lângă Pechea - locuia în zona inundabilă și trebuia evacuată. Primarul localității a explicat la acel moment că trebuiau refăcute digurile. Primarul cere diguri „Cauza nu ţine de Cuza Vodă sau de primarii comunelor din jur, ci de cele trei diguri pe Valea Rea, zona Pechea, unde, când plouă abundent, sunt captate apele din jumătate de judeţ. Cele trei diguri au fost distruse şi acum sunt terenuri agricole împroprietărite. Cauza se poate elimina numai prin refacerea acelor diguri! Că, dacă vine puhoiul de la Corod, Corni şi de unde mai vine, nenoroceşte. Mai avem şi valea Lozovei care trece şi prin comuna noastră şi apa care vine de prin Cuca, Băleni trece tot pe la noi! Iar de-a lungul pârâului Suhu ar trebui eliminate toate podeţele care nu au lărgimea normală. Sunt şi poduri mai largi cum avem în comuna Cuza Vodă, dar unde este podeţul îngust, de cinci-şase metri, când vine apa din amonte, se formează efectul de remu şi apa o ia pe alături şi poate să rupă şi digul”, a explicat primarul din Cuza Vodă. „Trebuie diguri pe Valea Rea, noi avem diguri pe Suhu, pârâul a fost decolmatat", spunea primarul și în 2020. Apele Române estimau o repetare a dramei din 2013 la 100 de ani „Aici, utilajele noastre execută anual, pe râurile Suhu şi Geru, lucrări de lărgire a albei, însă zona este situată pe harta de hazard la inundaţii, fiind aşadar inundabilă (situată în zona de risc pentru inundaţii care au probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani). Înainte de producerea viiturii, utilajele acţionau pe sectorul Izvoarele-Pechea pe râul Suhu, însă albia nu poate prelua surplusul de apă de peste 100-150 l/mp. Precipitaţiile record produse în zonă sunt comparabile cu evenimentele din 2013. Cantităţile pot produce inundaţii cu probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani”, a susținut, azi, Administrația Apelor Române.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră