vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: datorie publica

19 articole
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României. Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, față de 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut la 57,2%, față de 56,8% în mai, conform estimărilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate la 5 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În iunie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,36 miliarde de lei, de la 961,00 miliarde de lei în luna mai. În schimb, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 64,26 miliarde de lei, comparativ cu 73,71 miliarde de lei în luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei Cea mai mare parte a datoriei publice – 856,53 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe totalizau 163,31 miliarde de lei. La finalul lunii iunie 2025, datoria în moneda națională se ridica la 486,82 miliarde de lei, cea în euro la 457,81 miliarde de lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 93,99 miliarde de lei (echivalent). Datoria administrației publice centrale, în creștere Datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.016,59 miliarde de lei, în creștere față de 1.010,82 miliarde de lei în mai 2025. Din acest total, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale este contractată în lei (468,04 miliarde de lei) și în euro (452,56 miliarde de lei, echivalent). Administrațiile locale, datorii de peste 24 miliarde de lei Datoria administrației publice locale a urcat la 24,03 miliarde de lei, comparativ cu 23,88 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă (24,01 miliarde de lei) reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă, aproape 29% din PIB În iunie 2025, datoria internă a administrației publice s-a cifrat la 522,95 miliarde de lei, față de 524,16 miliarde de lei în luna mai, echivalentul a 28,7% din PIB. Din această sumă, 504,07 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 18,88 miliarde de lei administrațiilor locale. Datoria externă depășește 517 miliarde de lei Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice a ajuns la 517,66 miliarde de lei, față de 510,55 miliarde de lei în luna precedentă, ceea ce reprezintă 28,4% din PIB. Din total, 512,52 miliarde de lei sunt aferente datoriei externe a administrației publice centrale, iar 5,14 miliarde de lei revin administrațiilor locale.

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR - blocat

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR este blocat din decembrie 2023, iar absorbția fondurilor de coeziune este jalnică, unele programe, precum cel pentru Sănătate, având rată de absorbție zero.  Citește și: Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB Azi, președintele ales, Nicușor Dan, se va întâlni cu miniștrii de finanțe și ai fondurilor europene. „Cumva noi suntem în recesiune în momentul acesta și în 2024 de asemenea”, a spus el, azi, precizând că „este nevoie să facem niște corecții, eu îmi doresc să le facem din cheltuieli”.  Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Ce va moșteni viitorul guvern, cel mai probabil condus de Ilie Bolojan, care miercuri a primit susținerea PNL pentru a fi premier: Datoria publică la final de februarie (ultimele date publicate de Finanțe) ajunsese la 56,3% din PIB, o creștere de 1,5% din PIB în doar două luni. Doar în primele trei luni din 2025, plata dobânzilor a consumat 0,7% din PIB, deci ar putea ajunge la 2,8% din PIB. PNRR este blocat de 16 luni, tentativa de renegociere - care a avut loc acum câteva zile - a eșuat. Blocajul se datorează faptului că legea pensiilor speciale a fost modificată, după ce se ajunsese la un acord cu Comisia Europeană, și politizării companiilor de stat din subordinea lui Grindeanu (Transporturi) și Burduja (Energie). Potrivit unor estimări, s-ar putea pierde zece miliarde de euro din PNRR.  Rata de absorbție a fondurilor de coeziune 2021-2027 era, la final de aprilie, la doar 4,4%. Sănătatea și alte două programe cu alocări de 10,5 miliarde de euro aveau absorbție zero, nici măcar nu au depus cereri de plată. Digitalizarea (alocare de 2,1 miliarde euro) avea o absorbție de 0,77%. Pentru comparație, Transporturile au ajuns la 10,7%. România are cea mai mare inflație din UE - 4,9% Deficitul bugetar ar fi ajuns la 2,94% la final de aprilie, potrivit unor prime informații neoficiale În patru luni, guvernul Ciolacu nu a făcut nici o reformă, nu a oprit creșterea salariilor din sectorul bugetar și a continuat să politizeze conducerile companiilor de stat.  „Nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE”, spunea președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în aprilie.   

Datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni Foto: Facebook
Economie

Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni

Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu aproape 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB la finalul lunii februarie, arată datele publicate cu mare întârziere de ministerul de Finanțe.  Citește și: Actorul Mihai Mălaimare, care i-a amenințat cu "canalul" pe cei care nu votează cu Simion, dat afară de Universitatea din Sibiu Datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni La finalul lunii decembrie 2024, guvernul Ciolacu I înregistra o datorie de 54,8% din PIB. La final de februarie crescuse cu 1,5% din PIB - potrivit metodologiei UE. Brut, datoria publică era de 990,8 miliarde de lei, cu 26,898 miliarde de lei în plus față de decembrie.  „În acest an doar cheltuielile cu dobânzile riscă să ajungă la 2,7% din PIB!”, avertiza, miercuri, economistul Bogdan Glăvan.  „Se preconizează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor publice ridicate și a unei creșteri preconizate a plăților de dobânzi”, a precizat Comisia Europeană, în Prognoza de primăvară 2025, publicată luni.  Astfel, România va pierde și ultimul criteriu de convergență pentru aderarea la zona euro, pe care îl mai respecta, respectiv datoria publică sub limita de 60% din produsul intern brut. 

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Cum a reușit Italia să își reducă datoria publică: stabilitatea guvernului Meloni, un factor decisiv

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia. Deși rămâne una dintre cele mai îndatorate țări din Europa, Italia înregistrează progrese remarcabile în mai mulți indicatori economici-cheie. Sub conducerea premierului Giorgia Meloni și a ministrului de Finanțe Giancarlo Giorgetti, țara își recapătă treptat stabilitatea financiară. Unul dintre factorii decisivi: stabilitatea guvernamentală oferită de Meloni. Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia În 2024, Italia a înregistrat un excedent primar de 0,44% și un deficit bugetar de doar 3,4% din PIB, față de 3,8% cât era prevăzut inițial. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Totodată, datoria publică, care în 2020 era de 155% din PIB, a fost redusă semnificativ până la 135,3% în 2024. Această evoluție pozitivă este atribuită unei gestionări riguroase a finanțelor publice și unei serii de măsuri economice coerente. Unul dintre factorii decisivi în această redresare este stabilitatea politică. În timp ce alte state, precum Franța, au trecut prin instabilitate guvernamentală, cu patru premieri între 2022 și 2025 și o dizolvare a parlamentului, guvernul condus de Giorgia Meloni se menține la putere de 32 de luni – o performanță rară în politica italiană recentă. Măsuri economice eficiente și venituri neprevăzute Guvernul italian a implementat o serie de reforme menite să stimuleze veniturile și să reducă presiunea fiscală asupra populației. A scăzut taxele pentru gospodăriile cu venituri mici Au fost recuperate miliarde de euro din evaziunea fiscală Au fost create locuri de muncă stabile, cu contracte pe durată nedeterminată Vânzarea masivă de titluri de stat către populație Potrivit lui Marco Fortis, vicepreședinte al Fundației Edison, „veniturile statului în 2024 au fost mult peste așteptări”. Titlurile de stat italiene pe 10 ani (BTP) oferă randamente printre cele mai atractive din zona euro, atrăgând investitori străini. Drept consecință, agențiile de rating și-au îmbunătățit evaluările. Agenția S&P a crescut ratingul datoriei Italiei de la BBB la BBB+, cu perspectivă stabilă Moody’s urmează să publice o nouă evaluare pe 23 mai, care ar putea confirma această tendință pozitivă Prognoze optimiste: cel mai mare excedent primar din Europa? Fondul Monetar Internațional estimează că Italia ar putea înregistra, până în 2030, cel mai mare excedent primar din Uniunea Europeană – până la 1,8% din PIB. Acest lucru ar consolida și mai mult încrederea internațională în economia italiană. Totuși, rămân provocări majore: o demografie în declin și o creștere economică modestă, care pot influența pe termen lung sustenabilitatea progreselor actuale.

De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: lipsa de reforme Foto: Facebook
Economie

De ce a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele, amânate de alegeri

De ce Moody's a retrogradat România la perspectiva negativă: reformele au fost amânate de noile alegeri pentru funcția de președinte. În consecință, agenția de rating apreciază că deficitul bugetar va fi de 7,7% din PIB, mult peste cel prognozat de guvernul Ciolacu II, iar datoria publică va ajunge la finalul acestui an la 59,3% din PIB. Mai mult, agenția este sceptică în legătură cu reformele care vor fi făcute după alegerile prezidențiale.  Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Decizia Moody's de a retrograda România va duce, foarte probabil, la creșterea dobânzilor cu care guvernul se împrumută. De ce a retrogradat Moody's România la perspectiva negativă Moody's a păstrat vineri ratingul României la nivelul „Baa3", dar a schimbat perspectiva de la „stabilă" la „negativă". De ce crede Moody's că perspectiva României este negativă: deficitul bugetar va rămâne ridicat - la 7,7% din PIB în 2025, ducând datoria guvernamentală la 68,5% din PIB până în 2028. Creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029.  „Reforma (N.red: fiscală) este deja amânată semnificativ și nu ne așteptăm ca detalii despre amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunțate decât după alegerile prezidențiale din mai 2025” „Mediul politic după alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să devină mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambițioasă și cu programul său de reducere a deficitului în general, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale, din mai” Moody's era ultima dintre cele trei mari agenţii de rating cu perspectivă „stabilă" pentru România. Fitch şi S&P au deja perspectivă „negativă", plasând ţara aproape de categoria „nerecomandat pentru investiţii".  

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei

SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei. Departamentul american al Trezoreriei a anunțat că va implementa "măsuri extraordinare" începând cu 21 ianuarie, pentru a-și onora obligațiile financiare, în contextul atingerii plafonului datoriei. SUA, măsuri extraordinare privind plafonul datoriei Potrivit secretarului Trezoreriei, Janet Yellen, plafonul datoriei, stabilit la puțin peste 36.000 de miliarde de dolari, nu permite noi cheltuieli. Citește și: Călin Georgescu anunță că serviciile secrete trec de partea sa și îi amenință pe cei care i se opun: „Pot fi și consecințe!” Prin urmare, măsurile adoptate vor implica ajustări tehnice, precum oprirea temporară a plăților către fondurile de pensii și de sănătate din sectorul public. Impactul asupra pensionarilor și funcționarilor publici Janet Yellen a oferit asigurări că aceste măsuri nu vor afecta direct pensionarii sau funcționarii publici, fiind vorba despre acțiuni tehnice care evită acumularea de datorii suplimentare și penalizările economice. Aceste măsuri sunt doar temporare și vor rămâne în vigoare până când Congresul va decide ridicarea sau suspendarea plafonului datoriei. Dacă nu se ajunge la un acord, SUA riscă o situație de incapacitate de plată, ceea ce ar avea consecințe grave asupra economiei globale. Incertitudini financiare Janet Yellen a subliniat că durata acestor măsuri depinde de factori imprevizibili, cum ar fi cheltuielile și veniturile guvernamentale din lunile următoare. De asemenea, ea a făcut un apel către Congres pentru a acționa rapid și a păstra încrederea creditorilor internaționali. Planurile lui Trump Donald Trump, președintele ales, promite să echilibreze conturile publice prin reducerea cheltuielilor guvernamentale și introducerea de taxe vamale suplimentare. Acest plan are ca scop sprijinirea economiei, în timp ce impozitele vor continua să fie diminuate. Un Istoric al Modificărilor Plafonului Datoriei Problema plafonului datoriei nu este nouă în Statele Unite. Din 1960, acesta a fost ridicat sau suspendat de 78 de ori, de 49 de ori sub administrații republicane și de 29 de ori sub cele democrate. Acest precedent arată că negocierile intense privind datoria publică sunt o caracteristică a economiei americane. Prognoza datoriei publice: creștere alarmantă Un raport oficial estimează că, până în 2035, datoria publică a SUA va atinge 118% din PIB, comparativ cu 100% în 2025. Această prognoză evidențiază necesitatea unor măsuri fiscale sustenabile pentru a preveni o criză economică majoră.

Datoria publică a României, nivel record (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Datoria publică a României, nivel record

Datoria publică a României, nivel record. Datoria administrației publice din România a atins un nou nivel record în octombrie 2024, ajungând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna septembrie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, nivel record Datoria guvernamentală a crescut la 54%, comparativ cu 53,1% în septembrie 2024, pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Creșterea reflectă atât datoria pe termen mediu și lung, cât și pe termen scurt. Pe termen mediu și lung: 869,216 miliarde lei (859,9 miliarde lei în septembrie). Pe termen scurt: 61,97 miliarde lei (56,858 miliarde lei în luna anterioară). Majoritatea datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 780,243 miliarde lei. Distribuția datoriei pe valute În lei, datoria este de 444,283 miliarde lei. În euro: 390,471 miliarde lei (echivalent). În dolari americani: 94,353 miliarde lei (echivalent). Evoluția datoriei administrației publice centrale Total datorie centrală: 908,315 miliarde lei, în creștere de la 894,36 miliarde lei în septembrie. Datorie pe termen mediu și lung: 846,387 miliarde lei. Distribuție valutară: lei: 426,41 miliarde lei, euro: 385,47 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației publice locale Total datorie locală: 22,87 miliarde lei, față de 22,4 miliarde lei în septembrie. Pe termen mediu și lung: 22,828 miliarde lei. Datoria internă și externă Datoria internă era în octombrie de 455,713 miliarde lei (26,4% din PIB). Cu o lună înainte, în septembrie: 442,792 miliarde lei (25,7% din PIB). Majoritatea datoriei interne aparține administrației centrale: 437,945 miliarde lei. Datoria externă, în octombrie era de 475,473 miliarde lei (27,6% din PIB), iar în septembrie: 473,966 miliarde lei (27,5% din PIB). Administrația centrală deține cea mai mare parte a datoriei externe: 470,37 miliarde lei. Perspective pentru viitor Creșterea constantă a datoriei publice semnalează o presiune semnificativă asupra economiei României, mai ales în contextul unui procent tot mai mare din PIB alocat serviciului datoriei. Autoritățile vor trebui să gestioneze cu prudență această situație pentru a evita riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară.

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro Foto: Financial Intelligence
Eveniment

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat, azi, Banca Națională a României (BNR). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro „În perioada ianuarie - octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro. Importurile cresc, crește deficitul balanței de plăți În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Foto: Facebook
Economie

Un nou nivel istoric al datoriei publice

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe. Această ultimă raportare se referă la datele din august 2024. La final de 2023 datoria publică reprezenta 48,9% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei, mai arată așa-numitul „Raport privind datoria publica 31 august 2024”. În decembrie 2019, datoria publică era de 372 de miliarde de lei. În total, datoria publică era, în august, de 887 miliarde de lei. La 31 decembrie 2023 a fost de 784,3 miliarde de lei. Din această datorie, 97,5% este a administrației centrale și doar 2,5% a celei locale. Datoria externă a administrației centrale, Guvernul, este de 457,7 miliarde de lei. În primele nouă luni din acest an, Guvernul a plătit, de la buget, 26,6 miliarde de lei pentru dobânzi, respectiv 1,5% din PIB, în creștere cu 13% față de anul trecut. În septembrie, Ministerul de Finanțe anunța, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Guvernul este obligat să înghețe salariile bugetarilor „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (…) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (…) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (…) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”, arăta ministerul.

Ministerul de Finanțe anunță că legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Ministerul de Finanțe: legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor

Ministerul de Finanțe anunță, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Datoria publică era la 51,4% la final de iunie, acestea fiind ultimele date disponibile pe site-ul ministerului de Finanțe. Ministerul de Finanțe a răspuns la întrebarea: „La această valoare a datoriei, care a depășit 52% din PIB, guvernul este obligat de lege să ia măsuri urgente - care sunt acestea?”. Ministerul de Finanțe: legea îl obligă să înghețe salariile bugetarilor Ce a răspuns ministerul de Finanțe, prin secretarul de stat Attila Gyorgy: „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (...) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (...) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (...) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”. Ministerul de Finanțe nu a mai precizat în interpelare, dar, dacă datoria publică sare de 55%, urmează „înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public” - arată aceeași lege a responsabilității fiscale. Citește și: Costurile pensiilor speciale din sistemul militarizat ajung în 2024 la astronomica sumă de 14,63 miliarde lei – Finanțe

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB la final de mai, față de 48,9%, în decembrie 2023. În aprilie, 2024, datoria publică era de 52,1% din PIB. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB În termeni nominali, această datorie a ajuns la 862,3 miliarde de lei (172,6 miliarde de euro), în creştere cu 9,5 miliarde de lei (1,9 miliarde euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Față de decembrie 2023, datoria publică a crescut cu 78,3 miliarde de lei. În primele șase luni din acest an, Guvernul a plătit doar dobânzi în valoare de 17,6 miliarde de lei, adică 1% din PIB. „Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 66,0% până la data de 31 mai 2024. Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii mai 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori”, se arată în informarea ministerului de Finanțe privind evoluția datoriei publice în luna mai 2024. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Profit a scris azi că fiecare cetățean român - copil, muncitor, pensionar - are deja pe cap o datorie publică de peste 45.000 de lei.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Foto: Ziarul Financiar
Eveniment

Datoria externă administrației publice continuă crească exploziv

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Față de decembrie 2023, când datoria externă a administrației publice era de doar 76,9 miliarde de euro, creșterea a fost de 11%. În mai, Marcel Ciolacu a dat vina pe „guvernarea domnului Cîțu” pentru datoria publică de 52,4% din PIB, acuzând că a făcut împrumuturi de 200 miliarde lei. El a comparat datoria publică a României cu ratele la bancă și a dat vina pe Florin Cîțu pentru nivelul de 52,4% din PIB la care a ajuns. „Păi vă spun eu – de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei“, a susținut premierul PSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră