sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

151 articole
Eveniment

Cresc și prețurile serviciilor locale: facturile pentru salubritate vor fi semnificativ mai mari

Facturile de salubritate vor crește semnificativ. Consiliul Local Iași a aprobat bugetele pe 2025 ale societăților din subordine și a decis majorarea unor tarife, inclusiv a facturilor pentru salubritate. Facturile de salubritate vor crește semnificativ Noile bugete au primit undă verde în plen, deși avizul comisiilor de specialitate a fost negativ. Citește și: ANALIZĂ Așa-zisa dezbatere prezidentiala: Digi, Antonescu și Lasconi au organizat o ambuscadă împotriva lui Nicușor Dan Inițial, consilierii PSD s-au abținut de la vot, invocând lipsa de consultare din partea liberalilor. Ulterior, după „discuții aplicate”, PSD a votat favorabil, permițând adoptarea deciziilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Facturile de salubritate vor crește semnificativ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
România își plătește greu datoriile vechi (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

România își plătește din ce în ce mai greu datoriile: au crescut arieratele mai vechi de trei luni

România își plătește greu datoriile vechi. Arieratele bugetului general consolidat au înregistrat o creștere ușoară, de aproape 0,1%, în februarie 2025 față de luna precedentă, ajungând la 557,2 milioane de lei, față de 556,7 milioane lei în ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). România își plătește greu datoriile vechi Arieratele în funcție de vechime au evoluat astfel: Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Arieratele de peste 90 de zile s-au redus semnificativ, cu 18,4%, de la 185 milioane lei la 150,9 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 9,05%, de la 235,1 milioane lei la 256,4 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,8%, urcând de la 136,5 milioane lei la 149,9 milioane lei. Creștere a arieratelor la bugetele locale În ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,07% în februarie 2025, ajungând la 497,6 milioane de lei, față de 492,3 milioane lei în ianuarie. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 19,3%, la 124,3 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 10,5%, la 233,8 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au urcat cu 10%, atingând 139,5 milioane lei. Scădere a arieratelor pentru bugetul de stat și companiile autonome La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele s-au diminuat cu 3,4%, coborând de la 61,8 milioane lei în ianuarie 2025 la 59,7 milioane lei în februarie. Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,6%, până la 26,7 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au înregistrat o scădere de 2,6%, până la 22,6 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au crescut semnificativ, cu 35,06%, ajungând la 10,4 milioane lei.

Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele (sursa: Pexels/Porapak Apichodilok)
Eveniment

Cafenelele pierd clienți din cauza creșterii prețului boabelor și a perspectivei economice gri

Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele. Prețul cafelei a crescut semnificativ la nivel global, iar la Iași acest fenomen transformă cafeaua dintr-un simplu obicei zilnic într-un veritabil barometru economic. Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele Scumpirile repetate pun presiune pe cafenelele locale, care resimt impactul direct asupra costurilor și comportamentului clienților. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Mulți antreprenori caută soluții pentru a menține echilibrul dintre preț și calitate, fără a-și pierde fidelitatea consumatorilor. Adaptarea include optimizarea stocurilor, diversificarea ofertei și accentul pe experiența oferită în locație. Continuarea, în Ziarul de Iași

Prețurile terenurilor agricole, în continuă creștere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noi vrem pământ, dar scump: prețurile terenurilor agricole, în creștere cu 20%

Prețurile terenurilor agricole, în continuă creștere. Prețurile terenurilor agricole din județul Iași au crescut cu 20% în 2024, iar specialiștii imobiliari estimează că trendul ascendent va continua și în perioada următoare. Prețurile terenurilor agricole, în continuă creștere În prezent, un teren agricol simplu costă între 1 și 5 euro/mp, în timp ce terenurile agricole cu potențial imobiliar se vând între 38 și 180 euro/mp, în funcție de localitate și caracteristicile proprietății. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Valoarea terenurilor este influențată de destinația de exploatare, suprafața, accesul la drumuri și existența utilităților. La nivel județean, prețul mediu pentru un hectar de teren agricol a ajuns la 7.000 de euro, fără perspective de scădere în 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul nu va lua măsura măririi cotei de TVA, subliniind că o creștere a acesteia cu un punct procentual ar genera automat o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale. Guvernul exclude creșterea cotei de TVA Premierul a subliniat că România are o reformă fiscală de implementat, asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cererea de plată numărul patru. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Aceasta a fost analizată de Comisia Europeană, Guvernul României și Banca Mondială, consultant al Ministerului Finanțelor. „Se lucrează pe scenarii, dar excludem categoric o creștere a TVA. Vom veni cu alte măsuri în cadrul reformei fiscale”, a precizat Ciolacu. Premierul a ținut să sublinieze: „ „Reprezint un partid social-democrat”. Perspectivele economice Marcel Ciolacu a anticipat o scădere a inflației în perioada următoare, motivată de reducerea consumului după sărbători și perioada de concedii. „Am intrat într-o zonă de calmare macroeconomică, iar interesul nostru principal este scăderea inflației. Nu văd o justificare pentru creșterea prețurilor, deoarece nu s-au scumpit energia sau combustibilul”, a explicat premierul. Bugetul pentru 2025 Construcția bugetului pentru 2025 a fost realizată fără creșteri de taxe și impozite, cu excepția măsurilor adoptate la începutul anului prin „ordonanța trenuleț”. Premierul a menționat că orice modificare fiscală ar fi implementată cu o perioadă de predictibilitate de șase luni și ar putea intra în vigoare abia în 2026. „Tot ce vom introduce prin reforma fiscală va avea un termen predictibil. Orice măsură fiscală are un delay de un an, fiindcă se raportează la anul fiscal anterior”, a subliniat Ciolacu. Impozitarea progresivă Întrebat despre introducerea impozitării progresive, Marcel Ciolacu a precizat că aceasta este un scenariu în lucru, dar nu o certitudine. „O impozitare progresivă pe venituri excepționale cred că da, este peste tot... Dar dacă specialiștii consideră că este mai bine să rămânem cu cotă unică, rămânem cu cotă unică”, a explicat prim-ministrul.

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Numărul pensiilor mici este în creștere (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Numărul pensiilor mici este în creștere

Numărul pensiilor mici este în creștere. În decembrie 2024, numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a ajuns la 923.766 persoane, cu 3.860 mai mult față de luna precedentă, conform datelor CNPP. Din acest total, 834.665 erau pensionari din sistemul public, iar 89.101 proveneau din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Numărul pensiilor mici este în creștere Conform CNPP, indemnizația socială pentru pensionari este acordată beneficiarilor sistemului public de pensii ale căror venituri totale (din pensii și alte indemnizații) sunt sub 1.281 de lei. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură este reglementată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare. Pentru pensionarii din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 528 de lei. Cele mai mari indemnizații medii au fost înregistrate în județele Maramureș (613 lei), Hunedoara (598 lei), Cluj (596 lei), Bistrița-Năsăud (591 lei). Bucureștiul și Suceava, cele mai multe cazuri Cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale se aflau în București (39.043 persoane). Capitala este urmată de județele: Suceava (35.017), Iași (31.002), Dolj (29.818), Prahova (27.444) și Bacău (27.000) Indemnizațiile pentru pensionarii agricultori Pensionarii agricultori au primit, în medie, o indemnizație socială de 342 de lei, suportată din bugetul de stat. Cele mai mari valori au fost înregistrate în: Ilfov – 483 lei, Gorj – 443 lei, Hunedoara – 424 lei. În sectorul 2 al Capitalei, indemnizația e de 438 lei Iași, județul cu cei mai mulți beneficiari agricultori Numărul cel mai mare de pensionari agricultori care au primit indemnizația socială s-a înregistrat în Iași – 6.242 persoane. Urmează Botoșani – 5.866, Dolj – 5.706, Olt – 5.177, Teleorman – 5.133

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor. Guvernul României a stârnit controverse prin decizia de a introduce noi taxe și de a elimina facilități fiscale, începând cu 1 ianuarie 2025, fără o consultare adecvată cu mediul de afaceri, potrivit directorului executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete. Aceasta a fost anunțată în cadrul unei discuții recente în Consiliul Național Tripartit, pe tema reducerii cheltuielilor. Lipsă de transparență privind creșterea taxelor Radu Burnete a criticat Guvernul pentru faptul că nu a informat transparent, în cadrul întâlnirii recente, despre aceste schimbări fiscale iminente. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net „Cel mai grav este că aceste măsuri intră în vigoare în doar trei zile, fără o consultare prealabilă a părților implicate”, a declarat Burnete. Măsura surprinzătoare include reintroducerea "taxei pe stâlp", care va afecta companiile mari și productive, în contradicție cu promisiunile anterioare de a elimina taxa pe cifra de afaceri. Impactul economic Noile taxe și eliminarea facilităților fiscale pun antreprenorii într-o situație dificilă. „Este inacceptabil să afli de Crăciun că de la 1 ianuarie trebuie să plătești impozite mai mari”, a subliniat Radu Burnete. Acest termen scurt de implementare creează incertitudine în mediul de afaceri și subminează încrederea în stabilitatea fiscală. Lipsa de comunicare Confederația Patronală Concordia a recunoscut că măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice și combaterea deficitului bugetar sunt binevenite, având în vedere că acesta se apropie de 9% din PIB. Totuși, Burnete a evidențiat că lipsa de transparență a Guvernului a umbrit orice aspect pozitiv al acestor decizii. „Am fost asigurați că vom fi consultați în privința creșterii veniturilor bugetare pentru 2025, conform obligațiilor din PNRR. De ce Guvernul continuă să spună una, dar să facă alta, rămâne un mister cu consecințe economice grave”, a adăugat Burnete. Confederația Concordia, pilon important al economiei Confederația Patronală Concordia reprezintă peste 3.500 de companii din 17 industrii esențiale, care generează mai mult de un sfert din PIB-ul României și angajează peste 350.000 de persoane. Concordia își exprimă ferm poziția că deciziile fiscale trebuie să fie transparente și să permită companiilor timp suficient pentru adaptare. Aceste schimbări fiscale, aplicate brusc, amenință să afecteze stabilitatea economiei și să pună presiune pe mediul de afaceri din România.

Bitcoin atinge un nou record istoric (sursa: bitcoin.org)
Internațional

Bitcoin atinge un nou record istoric

Bitcoin atinge un nou record istoric. Cotația bitcoin a depășit luni, 16 decembrie, pragul de 106.000 de dolari, alimentată de declarațiile președintelui ales Donald Trump, care a sugerat crearea unei rezerve strategice de bitcoin, similară cu rezerva strategică de petrol a SUA. Bitcoin a urcat la un nivel record de 106.533 de dolari, fiind cotată ulterior la 103.917 dolari în jurul orei 12:15 GMT. Bitcoin atinge un nou record istoric Tony Sycamore, analist la IG, a declarat: Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia „Următoarea cifră la care se uită piața este 100.000 de dolari. Revenirea mult așteptată nu a avut loc datorită știrilor recente”. Creșterea valorii bitcoin a fost susținută de optimismul investitorilor, care anticipează un cadru de reglementare favorabil din partea administrației Trump. Trump, declarații surprinzătoare Într-un interviu recent pentru CNBC, Donald Trump a afirmat: „Vom face ceva grozav cu criptomonedele pentru că nu vrem să fim depășiți de China sau alte state care îmbrățișează aceste tehnologii. Vrem să fim în frunte”. Întrebat despre posibilitatea creării unei rezerve strategice de bitcoin, Trump a răspuns afirmativ, confirmând astfel direcția pro-cripto a noii administrații. Statele cu cele mai mari rezerve de bitcoin Potrivit CoinGecko, în iulie 2024, guvernele din întreaga lume dețineau 2,2% din oferta totală de bitcoin. SUA conduc clasamentul, cu aproape 200.000 de bitcoin în valoare de peste 20 de miliarde de dolari la prețurile actuale. Alte state cu rezerve semnificative de bitcoin includ China, Marea Britanie, Bhutan și El Salvador. Creșterea criptomonedelor în 2024 Valoarea bitcoin a crescut cu peste 50% de la alegerile din 5 noiembrie, când Trump a câștigat alături de alți candidați pro-cripto. Piața globală a criptomonedelor aproape s-a dublat în acest an, atingând un record de 3.800 de miliarde de dolari, potrivit datelor CoinGecko. Administrația Trump, favorabilă criptomonedelor Donald Trump a desemnat persoane cheie pentru a sprijini adoptarea criptomonedelor. David Sacks, fost director PayPal și prieten apropiat al lui Elon Musk, a fost numit responsabil pentru inteligență artificială și criptomonede la Casa Albă. De asemenea, avocatul Paul Atkins, cunoscut pentru poziția sa pro-cripto, va prelua conducerea Securities & Exchange Commission (SEC). SUA, "capitala cripto a planetei" În timpul campaniei sale, Trump a promis că va transforma SUA în „capitala cripto a planetei”. Această schimbare de perspectivă, de la scepticism la susținere, marchează un moment istoric pentru criptomonede, alimentând încrederea investitorilor în viitorul acestor active digitale. Rămâne de văzut cum vor influența noile politici ale administrației Trump piața criptomonedelor, dar semnalele sunt clare: SUA par să își consolideze poziția de lider global în domeniul activelor digitale.

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Care sunt implicațiile creșterii salariului minim (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Care sunt implicațiile creșterii salariului minim

Care sunt implicațiile creșterii salariului minim. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie va crește de la 3.700 de lei la 4.050 de lei, aducând beneficii pentru angajați și ajustări fiscale pentru angajatori. Care sunt implicațiile creșterii salariului minim Această majorare va determina creșterea contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și a valorii punctului de amendă. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Rămâne incert dacă scutirea de taxe pentru cei 300 de lei, aplicată în prezent, va fi prelungită în cadrul noii structuri salariale. Decizia finală va influența impactul fiscal al acestei schimbări asupra angajaților și angajatorilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Traficul global pe Internet crește accelerat (sursa: Pexels/Field Engineer)
Eveniment

Traficul global pe Internet crește accelerat

Traficul global pe Internet crește accelerat. Un nou raport Ericsson Mobility Report arată o creștere semnificativă a traficului global de date mobile, estimându-se că acesta va crește de aproape trei ori până la sfârșitul anului 2030. În aceeași perioadă, numărul de abonamente 5G la nivel global ar putea ajunge la 6,3 miliarde. Traficul global pe Internet crește accelerat Potrivit raportului, rata de creștere anuală a traficului de date mobile încetinește, fiind de 21% pentru anul 2024. Cu toate acestea, traficul total este așteptat să crească exponențial până în 2030. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” „Tehnologia 5G reprezintă viitorul. Accelerează conectivitatea avansată și generează inovație, deschizând noi orizonturi pentru economii digitale și, mai ales, pentru transformarea industriilor”, a declarat Daniel Tudose, country manager Ericsson România. 5G: viitorul conectivității globale Ericsson estimează că 80% din traficul global de date mobile până în 2030 va trece prin rețele 5G, comparativ cu 34% în prezent. În plus, 60% din cele 6,3 miliarde de abonamente 5G proiectate pentru 2030 vor include servicii 5G Standalone. Fixed Wireless Access (FWA): o soluție populară de conectivitate Raportul subliniază creșterea popularității Fixed Wireless Access (FWA), al doilea cel mai utilizat scenariu pentru 5G, după enhanced Mobile Broadband (eMBB). „În Europa de Vest, 52% dintre furnizorii de telecomunicații oferă servicii FWA, o creștere semnificativă față de 32% în urmă cu un an”, se arată în raport. Până în 2030, se estimează că vor exista 350 de milioane de conexiuni FWA la nivel global, 80% dintre acestea fiind bazate pe tehnologia 5G. Primele implementări 6G sunt așteptate în 2030 În timp ce tehnologia 5G continuă să se extindă, Ericsson anticipează că primele implementări 6G vor avea loc în 2030. Acestea vor fi bazate pe infrastructura 5G Standalone și 5G Advanced, reprezentând un nou salt tehnologic. 5G depășește 4G până în 2027 Până la sfârșitul anului 2023, abonamentele 5G vor reprezenta 25% din totalul abonamentelor mobile globale, ajungând la aproape 2,3 miliarde. Estimările indică faptul că, până în 2027, 5G va depăși 4G ca număr total de abonamente. Ericsson Mobility Report evidențiază potențialul uriaș al tehnologiei 5G în transformarea economiilor digitale și industriilor. Cu o creștere rapidă a abonamentelor și o infrastructură în continuă dezvoltare, 5G pregătește terenul pentru următoarea generație de conectivitate, 6G, care va debuta în următorul deceniu.

Guvernul majorează salariul minim, din 2025 (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Guvernul majorează salariul minim, din 2025

Guvernul majorează salariul minim, din 2025. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 3.700 de lei la 4.050 de lei lunar. Decizia urmează să fie aprobată miercuri, în cadrul ședinței de Guvern. Guvernul majorează salariul minim, din 2025 Potrivit premierului, această creștere reprezintă o ajustare de 9,46% și vine în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele, realizate prin Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Citește și: Două cereri de anulare a alegerilor prezidențiale au ajuns la CCR-ul controlat de PSD: ar fi șansa lui Ciolacu să intre în turul II „Validăm astăzi o decizie importantă, luată împreună cu partenerii sociali. Această măsură va sprijini peste 1,8 milioane de salariați din România, care vor beneficia direct de majorarea salariului minim”, a declarat Marcel Ciolacu. Impact semnificativ asupra angajaților Creșterea salariului minim este parte a eforturilor Guvernului de a îmbunătăți condițiile de muncă și nivelul de trai al cetățenilor. Măsura va avea un impact direct asupra angajaților cu venituri mici, contribuind totodată la reducerea disparităților salariale.

A crescut numărul de firme dizolvate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

A crescut numărul de firme dizolvate

A crescut numărul de firme dizolvate. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor dizolvate în România a crescut cu 6,92% în primele nouă luni ale anului 2024, atingând 30.094 de cazuri, comparativ cu 28.146 în aceeași perioadă a anului trecut. A crescut numărul de firme dizolvate Cele mai multe dizolvări au fost raportate în București: 6.184 firme dizolvate (+5,44% față de 2023). Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Urmează Constanța: 1.644 firme (+24,45%), Ilfov: 1.633 firme (+28,48%), Cluj, 1.557 firme (+4,43%), Timiș, 1.351 firme (scădere de -4,86%), Iași, 1.151 firme (+19,40%). La polul opus, cele mai puține dizolvări s-au înregistrat în județele Covasna, 146 firme (+0,69%), Ialomița, 169 firme (+4,32%), Mehedinți, 190 firme (+4,4%), Caraș-Severin, 215 firme (+3,86%), Călărași, 221 firme (-11,24%). Domenii de activitate cu cele mai multe dizolvări Principalul sector afectat a fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, incluzând repararea autovehiculelor și motocicletelor, care a înregistrat 8.244 dizolvări la nivel național (+4,87%). Alte domenii semnificative: construcții**: 3.089 firme (+14,28%), activități profesionale, științifice și tehnice, 2.931 firme (+7,13%), industria prelucrătoare, 2.515 firme (+3,97%). Situația din luna septembrie 2024 În septembrie 2024, au fost raportate 3.071 dizolvări, cele mai multe fiind în București: 507 firme. Urmează Constanța: 151 firme, Timiș: 146 firme, Dolj și Cluj: câte 138 firme fiecare. Provocările economice Creșterea numărului de dizolvări reflectă provocările economice cu care se confruntă companiile din România. Cele mai afectate sectoare rămân comerțul, construcțiile și activitățile profesionale, în timp ce regiunile urbane mari, precum București și Cluj, continuă să concentreze cele mai multe cazuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră