luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

176 articole
Internațional

Facturile la încălzire, mai mari cu 82% după renunțarea la gazul rusesc (Germania)

Consumatorii germani plătesc în 2025, în medie, cu 82% mai mult pentru încălzire față de anul 2021, potrivit datelor asociației administratorilor imobiliari din Germania. Creșterea abruptă vine după oprirea importurilor de gaze rusești și sabotorarea conductelor Nord Stream, evenimente care au schimbat radical piața energetică europeană. Costul mediu al încălzirii unui apartament: 1.180 de euro Conform datelor publicate de Techem, o companie germană specializată în servicii energetice și măsurarea consumului, încălzirea unui apartament de 70 m² costă în medie 1.180 de euro în 2025, în creștere cu 15% față de anul precedent. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Raportul, bazat pe consumul din peste 100.000 de clădiri rezidențiale, arată că majorarea facturilor este cea mai accentuată din ultimul deceniu. Deși guvernul german investește masiv în surse regenerabile de energie, aceste măsuri nu s-au tradus încă într-o reducere a costurilor pentru populație. Germania, dependentă în continuare de încălzirea pe gaz În prezent, majoritatea locuințelor din Germania sunt încălzite pe gaz, iar tranziția către alternative mai verzi este lentă. În 2020, 55% din gazul importat de Germania provenea din Rusia. După invazia rusă în Ucraina, autoritățile de la Berlin au decis să diversifice sursele de aprovizionare, importând gaze din Norvegia, Olanda, Belgia și SUA. Sabotajul asupra conductelor Nord Stream 1 și 2 din septembrie 2022 a accelerat procesul de renunțare la gazul rusesc. Conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, iar Germania a fost nevoită să oprească complet importurile. Sabotajul Nord Stream și investigațiile europene Explozia gazoductelor Nord Stream a declanșat anchete judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce țările scandinave și-au închis investigațiile în 2024, procurorii germani au identificat o celulă ucraineană compusă din cinci bărbați și o femeie, suspectați că ar fi plasat explozibilii pe conducte. Deși o secțiune a gazoductului Nord Stream 2 rămâne tehnic funcțională, Rusia a propus reluarea livrărilor către Germania, însă Berlinul a refuzat, invocând războiul din Ucraina și politica Uniunii Europene de reducere a dependenței de energia rusă. De ce au crescut prețurile la gaze în Germania Potrivit lui Andreas Fischer, expert în energie la Institutul German de Economie (IW), schimbarea surselor de aprovizionare reprezintă principalul factor care a dus la creșterea costurilor. „Gazul s-a scumpit. Se știa deja că aprovizionarea va deveni mai costisitoare, deoarece înainte provenea în principal din gazul rusesc livrat prin conducte. Acum ne aflăm într-o situație de criză”, explică Fischer. Pe lângă costurile logistice mai mari, gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA este semnificativ mai scump decât gazul transportat prin conducte, ceea ce afectează direct facturile consumatorilor. Norvegia, noul principal furnizor de gaze al Germaniei În 2025, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, acoperind aproximativ 48% din importuri. Alte surse importante sunt Olanda și Belgia, în timp ce Statele Unite furnizează tot mai mult gaz natural lichefiat, transportat cu nave specializate. Această reconfigurare a pieței energetice a permis Germaniei să-și reducă dependența de Rusia, dar a venit cu un preț ridicat pentru gospodării. Costurile mai mari de transport și infrastructură, combinate cu tensiunile geopolitice, continuă să mențină facturile la energie la un nivel ridicat.

Prețurile la gaze în Germania au crescut cu 82% (sursa: Pexels/Dilyar Sultan)
ANRE crește numărul posturilor, nu îl reduce (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Tupeu ANRE: crește numărul de posturi de specialitate, în loc să le scadă, cum a stabilit Guvernul

Șefii celor trei mari autorități de reglementare – ANRE, ASF și ANCOM – vor prezenta marți Parlamentului propunerile de reducere a numărului de posturi și a salariilor, în conformitate cu legea adoptată de Guvernul Bolojan. Măsurile vizează alinierea instituțiilor la noile cerințe impuse de Legea 145/2025, promulgată la începutul lunii de președintele Nicușor Dan. ANRE, excepția care crește în loc să reducă Deși legea prevede reducerea cheltuielilor și a numărului de angajați, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) intenționează să suplimenteze posturile de specialitate. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Conform documentelor analizate de HotNews, instituția nu precizează clar câți salariați vor pleca efectiv, invocând faptul că unele poziții sunt deja neocupate. ASF și ANCOM, obligate să aplice reduceri efective Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) trebuie, la rândul lor, să implementeze măsuri clare de diminuare a numărului de posturi și a veniturilor angajaților. Raportările prezentate Parlamentului urmează să evidențieze modul în care aceste instituții aplică prevederile noii legi. Legea Bolojan, un test pentru reformarea instituțiilor Legea 145/2025, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, are ca scop reducerea birocrației și eficientizarea aparatului administrativ. Aplicarea sa în cadrul autorităților de reglementare va reprezenta un test al capacității acestor instituții de a-și reforma structurile interne, fără a afecta funcțiile esențiale de supraveghere și control.

Asigurările obligatorii pentru locuințe, în creștere (sursa: Facebook/PAID România)
Eveniment

Românii nu prea sunt convinși că trebuie să își asigure locuințele: numărul polițelor stagnează

Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a ajuns, la finalul lunii septembrie 2025, la aproximativ 2,31 milioane, în creștere cu 0,54% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Ușoară scădere față de luna august Deși comparativ cu 2024 se observă o creștere ușoară, față de luna anterioară, septembrie 2025 a înregistrat o scădere de 0,39% în numărul polițelor active. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Specialiștii consideră că aceste fluctuații lunare sunt normale și depind de perioada de reînnoire a contractelor. Majoritatea polițelor, în mediul urban Conform statisticilor PAID, 70,9% dintre polițele PAD active la nivel național erau încheiate în mediul urban, în timp ce doar 29,1% provin din mediul rural. În funcție de tipul de locuință, 94,3% dintre polițe acoperă locuințe de tip A – construcții cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn, cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă sau alte materiale tratate termic ori chimic. Restul de 5,7% se referă la locuințele de tip B, cu pereți din materiale nears sau netratate. Transilvania, Muntenia și București, cele mai asigurate regiuni Analiza pe regiuni arată că Transilvania deține cel mai mare număr de polițe active – 20,5% din totalul național, urmată de Muntenia (19,9%) și București (18,5%). La polul opus, zonele cu cele mai puține asigurări active sunt Bucovina (3,6%) și Maramureș (3,2%), unde gradul de cuprindere în asigurare rămâne redus. Protecție împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren PAID emite polițele de asigurare obligatorie a locuințelor din iulie 2010, scopul principal fiind acoperirea celor trei mari riscuri de catastrofă naturală din România: cutremure, inundații și alunecări de teren. Aceste polițe reprezintă o formă de protecție financiară esențială pentru proprietarii de locuințe, fiind complementare asigurărilor facultative. Cât costă o poliță PAD Costul unei asigurări PAD diferă în funcție de tipul locuinței: 130 de lei pentru locuințele de tip A, cu o sumă maximă asigurată de 100.000 de lei; 50 de lei pentru locuințele de tip B, unde suma asigurată este de 50.000 de lei. Prin extinderea gradului de asigurare, PAID urmărește să protejeze cât mai multe locuințe din România împotriva riscurilor naturale majore și să reducă impactul economic al dezastrelor asupra populației.

Budăi (PSD) anunță majorarea salariului minim (sursa: Facebook/Marius Constantin Budai)
Politică

Budăi (PSD) promite că salariul minim pe economie va crește în 2026, în ciuda situației bugetare

Deputatul PSD Marius Budăi a anunțat marți că salariul minim pe economie va fi majorat în 2026, respingând ferm posibilitatea unei înghețări. Social-democratul a subliniat că PSD nu va accepta nicio încălcare a legislației naționale sau europene privind salariul minim garantat. Budăi: „Salariul minim nu va fi înghețat!” „Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru!”, a scris Marius Budăi într-un mesaj publicat pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Deputatul a precizat că social-democrații se opun oricărei tentative de a bloca creșterea veniturilor pentru angajații cu salarii mici, considerând că aceasta ar contraveni Directivei europene privind salariul minim. PSD susține garanțiile pentru cei cu venituri mici Fostul ministru al Muncii a amintit că PSD s-a implicat activ, atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și în Parlamentul României, pentru a introduce garanții clare în favoarea celor aproximativ 830.000 de salariați care câștigă salariul minim. „PSD a luptat pentru ca aceste garanții să fie incluse în legislație și aplicate corect. Aceste prevederi trebuie respectate integral”, a subliniat Budăi. „Nu discutăm dacă, ci cu cât va crește” Marius Budăi a explicat că, în perioada în care a condus Ministerul Muncii, a modificat poziția Guvernului României într-un moment în care un executiv „strict de dreapta” se opunea aprobării Directivei europene privind salariul minim. „Personal, în calitate de ministru al Muncii susținut de PSD, am intervenit pentru ca România să susțină această directivă. Deci, nu discutăm dacă va crește salariul minim, ci cu cât va crește”, a declarat parlamentarul.

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României. Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, față de 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut la 57,2%, față de 56,8% în mai, conform estimărilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate la 5 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În iunie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,36 miliarde de lei, de la 961,00 miliarde de lei în luna mai. În schimb, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 64,26 miliarde de lei, comparativ cu 73,71 miliarde de lei în luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei Cea mai mare parte a datoriei publice – 856,53 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe totalizau 163,31 miliarde de lei. La finalul lunii iunie 2025, datoria în moneda națională se ridica la 486,82 miliarde de lei, cea în euro la 457,81 miliarde de lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 93,99 miliarde de lei (echivalent). Datoria administrației publice centrale, în creștere Datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.016,59 miliarde de lei, în creștere față de 1.010,82 miliarde de lei în mai 2025. Din acest total, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale este contractată în lei (468,04 miliarde de lei) și în euro (452,56 miliarde de lei, echivalent). Administrațiile locale, datorii de peste 24 miliarde de lei Datoria administrației publice locale a urcat la 24,03 miliarde de lei, comparativ cu 23,88 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă (24,01 miliarde de lei) reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă, aproape 29% din PIB În iunie 2025, datoria internă a administrației publice s-a cifrat la 522,95 miliarde de lei, față de 524,16 miliarde de lei în luna mai, echivalentul a 28,7% din PIB. Din această sumă, 504,07 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 18,88 miliarde de lei administrațiilor locale. Datoria externă depășește 517 miliarde de lei Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice a ajuns la 517,66 miliarde de lei, față de 510,55 miliarde de lei în luna precedentă, ceea ce reprezintă 28,4% din PIB. Din total, 512,52 miliarde de lei sunt aferente datoriei externe a administrației publice centrale, iar 5,14 miliarde de lei revin administrațiilor locale.

Guvernul nu crește taxele anul viitor (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

Guvernul nu are de gând "în acest moment" să crească taxele în 2026, spune ministrul de Finanțe

Guvernul nu crește taxele anul viitor. Guvernul nu are în vedere, în acest moment, majorarea taxelor pentru anul viitor, a declarat miercuri seară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după aprobarea proiectului de rectificare bugetară. Guvernul nu crește taxele anul viitor „Nu discutăm despre o creștere a taxelor. Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026 nici în Horeca. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Așteptăm analiza și, pe baza acesteia, vom discuta în Coaliție și vom lua o decizie. În ceea ce privește celelalte impozite, pe profit sau pe venit, nu avem în plan o creștere a taxelor”, a precizat șeful Finanțelor. Nazare a subliniat că sectorul Horeca este „un caz aparte” și că o decizie finală va fi luată doar după analiza impactului fiscal. Impactul măsurilor fiscale în 2026 Oficialul a explicat că pachetele fiscale adoptate până acum vor avea efecte semnificative abia în 2026. „Efectul cumulat al pachetelor se centrează pe 2026 pentru că anul viitor trebuie să țintim spre un deficit de 6%. Avem o ajustare foarte mare de făcut. De aceea, strategia a fost ca măsurile fiscale să susțină anul 2026 și să ajungem cât mai aproape de ținta de 6%”, a menționat Nazare. Rectificarea bugetară aprobată de Guvern prevede o țintă de deficit de 8,4% pentru acest an, urmând ca ajustările necesare să fie realizate treptat până în 2026.

Iașiul, top european la creșterea economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din Europa

Iașiul, top european la creșterea economică. Iașiul se poziționează peste orașe precum Amsterdam, Copenhaga sau Budapesta, intrând în topul european al centrelor urbane cu cea mai rapidă creștere economică. Iașiul, top european la creșterea economică Potrivit unei analize realizate de Oxford Economics, municipiul ocupă locul patru la nivel continental, cu o evoluție similară celei a Varșoviei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Performanța confirmă ascensiunea accelerată a Iașiului în ultimii cincisprezece ani, depășind chiar capitale consacrate ale Europei de Vest. În același clasament, Bucureștiul se situează pe poziția a zecea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

TVA crește la 22% pentru a finanța războiul din Ucraina, potrivit unui proiect al Finanțelor ruse

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului. Ministerul de Finanțe de la Moscova a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând de anul viitor. Măsura are ca scop acoperirea cheltuielilor militare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului Președintele Vladimir Putin a semnalat săptămâna trecută că este favorabil unor majorări de taxe pentru a asigura finanțarea statului pe timp de război. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul El a amintit că Statele Unite au adoptat măsuri similare, crescând impozitele pentru cetățenii bogați în timpul războaielor din Coreea și Vietnam. Fonduri pentru apărare și securitate Potrivit ministerului, TVA-ul mai ridicat ar fi orientat în special spre apărare și securitate. În paralel, sunt luate în calcul și alte taxe suplimentare, inclusiv asupra companiilor din domeniul jocurilor de noroc. Obiectivele noului buget „Prioritatea strategică este de a asigura sprijin financiar pentru necesitățile de apărare și securitate ale țării și pentru asistența socială a familiilor celor care participă la operațiunea militară specială”, se arată într-un comunicat al ministerului. Autoritățile de la Moscova susțin că resursele suplimentare vor permite echiparea armatei cu arme și echipamente, plata salariilor militarilor, sprijinul pentru familiile acestora și modernizarea industriei de apărare. Ministerul de Finanțe afirmă că proiectul de buget al Rusiei pentru 2026 va fi „echilibrat și sustenabil”, în pofida presiunilor economice generate de conflict.

Val de infectări COVID în România (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Eveniment

Creștere masivă a cazurilor de COVID în România, însă majoritatea sunt forme ușoare

Val de infectări COVID în România. Medicul Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”, a confirmat că actualul val de infectări cu COVID-19 este „destul de serios”, însă nu există dovezi privind o agresivitate sporită a virusului. Potrivit acestuia, majoritatea pacienților prezintă forme ușoare, comparabile cu o viroză sezonieră. Val de infectări COVID în România „După încheierea pandemiei, în 2022, am trecut la etapa de conviețuire cu SARS-CoV-2. Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Avem un episod serios acum, dar fără agresivitate crescută, ca în valul Delta. Cele mai multe cazuri sunt ușoare”, a explicat medicul pentru Agerpres. Managerul Institutului „Matei Balș” a atras atenția că spitalele de boli infecțioase sunt deja suprasolicitate. Persoanele vulnerabile – vârstnicii, copiii și pacienții cu boli cronice – au nevoie de internare și monitorizare, ceea ce duce la lipsa locurilor disponibile. „Este dificil să găsești locuri dedicate pentru copii și adulți. O soluție ar fi ca fiecare spital să poată trata pacienți cu SARS-CoV-2, nu doar unitățile de boli infecțioase”, a subliniat Marinescu. Posibile creșteri odată cu începerea școlii Specialistul estimează că numărul cazurilor ar putea crește odată cu începerea anului școlar, dar nu exponențial. „Este posibil să avem o creștere, dar va fi moderată. Vorbim de o conviețuire cu virusul, cu forme ușoare, care se tratează simptomatic, cu antiinflamatoare”, a precizat medicul. În contextul revenirii elevilor la școală, Marinescu a insistat asupra respectării regulilor de igienă. El a transmis că un copil bolnav nu trebuie trimis la școală, pentru a preveni răspândirea infecției în colectivitate. Date oficiale: aproape 4.000 de cazuri noi într-o săptămână Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 25 – 31 august au fost raportate 3.982 de cazuri noi de COVID-19, cu 3,4% mai multe față de săptămâna precedentă. 893 de pacienți au fost reinfectați, testați pozitiv la peste 90 de zile după prima infectare. Nouă decese au fost înregistrate, toate la pacienți cu comorbidități. Au fost efectuate 382 de teste RT-PCR și 27.318 teste rapide antigenice, cu 120,3% mai multe decât în săptămâna anterioară. Rata de pozitivitate a ajuns la 14,4%, în creștere cu 16,2%.

Italia, destinația preferată de pasagerii români (sursa: Inquam Photos)
Eveniment

În aceste trei țări zboară milioane de români anual. Campioana absolută: Italia

Italia, destinația preferată de pasagerii români. În prima jumătate a anului 2025, transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 12.770.800 pasageri, comparativ cu 11.839.500 înregistrat anul trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Italia a fost destinația preferată a pasagerilor români. Transportul aerian de pasageri, în creștere Cele mai mari volume de pasageri s-au înregistrat pe: Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Henri Coandă – București: 3.971.800 pasageri îmbarcați și 3.882.600 debarcați; Avram Iancu – Cluj-Napoca: 810.600 pasageri îmbarcați și 788.600 debarcați; Aeroportul Internațional Iași: 537.600 pasageri îmbarcați și 516.400 debarcați. Top destinații internaționale pentru curse regulate Cele mai multe debarcări în România, pe curse regulate, au fost din: Londra Luton – 533.655 pasageri; Milano Bergamo – 292.528 pasageri; Munchen – 195.808 pasageri; Istanbul Internațional – 188.945 pasageri; Bruxelles Charleroi – 182.921 pasageri; Paris Beauvais – 169.822 pasageri; Viena – 158.079 pasageri; Roma Fiumicino – 153.083 pasageri; Dortmund – 151.822 pasageri; Madrid Barajas – 148.182 pasageri. Îmbarcări pe curse regulate: principalele rute Cele mai căutate destinații de plecare din România au fost: Londra Luton – 543.194 pasageri; Milano Bergamo – 303.096 pasageri; Munchen – 200.320 pasageri; Bruxelles Charleroi – 188.436 pasageri; Istanbul Internațional – 180.462 pasageri; Paris Beauvais – 174.506 pasageri; Viena – 164.500 pasageri; Dortmund – 160.066 pasageri; Roma Fiumicino – 158.735 pasageri; Barcelona – 147.336 pasageri. Țările de origine și de destinație În ceea ce privește pasagerii debarcați în România, primele țări de origine au fost: Italia – 1.172.988 pasageri; Regatul Unit – 886.758 pasageri; Germania – 710.326 pasageri; Spania – 527.803 pasageri; Franța – 391.704 pasageri; Turcia – 242.132 pasageri; Belgia – 208.806 pasageri; Țările de Jos – 188.816 pasageri; Austria – 158.632 pasageri. Italia, destinația preferată de pasagerii români La capitolul îmbarcări spre destinații externe, cele mai multe au fost către: Italia – 1.212.473 pasageri; Regatul Unit – 906.585 pasageri; Germania – 744.614 pasageri; Spania – 534.911 pasageri; Franța – 403.834 pasageri; Turcia – 235.596 pasageri; Belgia – 217.426 pasageri; Țările de Jos – 201.341 pasageri; Austria – 165.093 pasageri. Transportul aerian intern: București, Cluj și Timișoara domină În transportul aerian intern, cele mai mari ponderi s-au înregistrat pe: Aeroportul Henri Coandă – București (49,4% din pasagerii îmbarcați); Aeroportul Avram Iancu – Cluj-Napoca (18,5%); Aeroportul Traian Vuia – Timișoara (12,9%). Distanțe medii și scurte INS subliniază că transportul aerian rămâne cel mai rapid mod de călătorie pe distanțe lungi, dar este tot mai utilizat și pentru distanțe medii sau scurte. România dispune în prezent de 17 aeroporturi, toate internaționale, care deservesc atât curse interne, cât și internaționale.

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații se vor pensiona la 65 de ani și nu vor avea pensii mai mari de 70% din salariu

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește. Guvernul a adoptat vineri un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani. Vârsta de pensionare pentru magistrați crește Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește să rezolve probleme legate de eficiență și echitate, respectând totodată independența Justiției. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Potrivit proiectului, creșterea vârstei de pensionare se va realiza etapizat, pe parcursul a zece ani. Premierul a subliniat că pensionarea la 48 de ani, în plină maturitate profesională, „nu mai poate continua”, iar magistrații pot contribui activ încă mulți ani la serviciile publice. Pensia magistraților, plafonată la 70% din ultimul salariu O altă prevedere importantă din pachetul legislativ vizează pensiile magistraților. Acestea nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu, spre deosebire de situația actuală, în care pot ajunge la echivalentul integral al acestuia. Guvernul critică vechiul sistem de pensii speciale Premierul a arătat că actualul sistem era „anormal” și unic în raport cu alte țări europene. În prezent, pensia unui procuror sau judecător poate ajunge până la 6.000 de euro. Noua formulă este considerată de Executiv „mult mai echitabilă”, chiar dacă rămâne cea mai ridicată din sectorul public.

Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia (sursa: Pexels/Kaboompics)
Eveniment

Netflix a crescut ilegal prețul abonamentelor, acuză Protecția Consumatorului din Polonia

Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia. Autoritatea pentru concurență din Polonia (UOKiK), responsabilă de protecția consumatorilor, a acuzat platforma Netflix că a majorat prețul abonamentelor fără consimțământul explicit al utilizatorilor. Abonamentele Netflix scumpite ilegal în Polonia În august 2024, Netflix ar fi crescut unilateral tarifele anumitor abonamente lunare cu până la șapte zloți (aproximativ 1,92 dolari). Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Potrivit legislației privind protecția consumatorilor, companiile nu au voie să modifice elemente esențiale ale contractelor, precum prețul, fără aprobarea clară a clienților. UOKiK a subliniat că simpla informare a utilizatorilor nu este suficientă pentru a valida o schimbare contractuală. Reacția oficială a companiei Netflix Într-un comunicat de presă, Netflix a transmis că respectarea legislației și transparența față de utilizatori sunt priorități pentru companie. Reprezentanții au precizat că vor colabora cu autoritatea poloneză pentru a clarifica situația. Posibile sancțiuni și precedentul Amazon Dacă acuzațiile se confirmă, Netflix ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 10% din cifra de afaceri pentru fiecare clauză considerată incorectă și ar putea fi obligat să ramburseze utilizatorilor sumele încasate în plus. Cazul urmează unui precedent din același an, când UOKiK a intervenit împotriva Amazon, obligând compania să modifice termenii serviciilor Amazon Prime și Prime Video.

Iulie, vânzări record pe piața imobiliară (sursa: Pexels/Angelos Lamprakopoulos)
Eveniment

Iulie, ultimul bal imobiliar: vânzări uriașe înainte de creșterea TVA

Iulie, vânzări record pe piața imobiliară. Luna iulie a adus vânzări record pe piața rezidențială din România, atât în București, cât și în marile orașe. Graba cumpărătorilor a fost determinată de eliminarea cotei reduse de TVA și de creșterea TVA standard de la 19% la 21%, aplicată din 1 august 2025. Iulie, vânzări record pe piața imobiliară În Capitală s-au vândut peste 5.000 de apartamente, a treia cea mai bună performanță din ultimii doi ani și jumătate. Citește și: ANALIZĂ De ce Putin nu va renunța niciodată la Donbas: obsesie imperială, resurse enorme, regiune strategică Aproape jumătate dintre tranzacții s-au înregistrat în Sectoarele 3 și 6. La Cluj-Napoca, vânzările au depășit 1.000 de unități, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate. Diferențe regionale semnificative pe piața imobiliară Analiza Colliers arată că, în primele șapte luni din 2025, Bucureștiul și Timișoara au scăderi moderate, iar Iașiul a pierdut 25% față de 2024. În schimb, Cluj-Napoca marchează o creștere solidă de 14%, iar la nivel național piața rămâne aproape de nivelul anului trecut. Efectul pre-contractelor și fereastra de oportunitate Numeroase pre-contracte semnate până la 1 august 2025 au permis cumpărătorilor să beneficieze de cota redusă de TVA, dacă livrarea locuinței se face până la 1 august 2026. Această „fereastră de oportunitate” a accelerat negocierile și a schimbat dinamica vânzărilor, care altădată atingeau vârfuri în decembrie. Cumpărători de locuințe pentru uz propriu Potrivit cercetării, cei mai mulți cumpărători au fost persoane fizice care au achiziționat pentru uz propriu, nu investitori. Legea din 2023 permite achiziția unei singure locuințe cu TVA redusă, ceea ce a limitat speculațiile pe piață. Creșterea TVA pune presiune pe prețuri Specialiștii avertizează că majorarea TVA va aduce presiune asupra prețurilor. Impactul real depinde de raportul cerere-ofertă și de măsura în care dezvoltatorii vor absorbi costurile suplimentare. Unii dezvoltatori au anunțat că vor acoperi parțial sau integral creșterea TVA până la finalul anului. Provocări viitoare pentru cumpărători și dezvoltatori Deși iulie a adus un vârf spectaculos, specialiștii avertizează că acesta ar putea fi ultimul pe termen scurt. Noile taxe, creșterea impozitelor și încetinirea economiei vor afecta cererea. În acest context, costul total al unei locuințe – de la prețul de achiziție până la întreținere și impozite – va conta tot mai mult în alegerea dintre cumpărare și închiriere.

Toamna aduce scumpiri pe piața chiriilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chiriile vor exploda în septembrie, mai ales în orașele universitare. Cauza: creșterea taxelor

Toamna aduce scumpiri pe piața chiriilor. Piața chiriilor din Iași intră într-o perioadă aglomerată odată cu revenirea studenților și apropierea noului an universitar. Toamna aduce scumpiri pe piața chiriilor Proprietarii scot tot mai multe apartamente la închiriat, aproape jumătate fiind construcții noi, iar tarifele variază între 355 de euro în zonele periferice și 550 de euro în centrul orașului. Citește și: ANALIZĂ De ce Putin nu va renunța niciodată la Donbas: obsesie imperială, resurse enorme, regiune strategică Creșterea cererii este alimentată și de cei care amână achiziția unei locuințe după majorarea TVA. Astfel, începutul de toamnă aduce un nou val de scumpiri pe piața chiriilor din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră