vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: conditii vatamatoare

5 articole
Eveniment

De ce vrea Cancelaria primului-ministru să măsoare radiațiile din Palatul Victoria

De ce vrea Cancelaria primului-ministru să măsoare radiațiile din Palatul Victoria: deși un anunț oficial nu există, probabil că vrea să verifice dacă angajații Guvernului chiar au dreptul la spor de condiții vătămătoare.  Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Potrivit Digi TV, nu doar cancelaria premierului, ci și alte instituții au achiziționat servicii asemănătoare.  De ce vrea Cancelaria primului-ministru să măsoare radiațiile din Palatul Victoria Potrivit Romania TV, Cancelaria primului-ministru, condusă de Mihai Jurcă, a cumpărat prin achiziție directă, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii ”Alexandru Darabonț”, servicii de investigații în domeniul poluării,  Contractul este în valoare de 11.750 de lei, adică 2.319,16 euro.  Potrivit contractului, institutul ar urmaă verifice două aspecte: suprasolicitarea nervoasă și câmpurile electromagnetice din Guvern.  „Determinarea nivelului expunerii la câmpurile electromagnetice și întocmirea buletinelor de determinare pentru personalul din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului pentru un număr de 15 puncte de măsurare situate în spațiile de lucru ale instituției. Două buletine de expertizare în urma rezultatelor buletinelor de determinare și a analizei existenței, intensității și efectelor înregistrate asupra organismului pentru suprasolicitare nervoasă, atât pentru funcționarii publici cât și pentru personalul contractual”, se arată în documentele acestei achiziții.  Sporurile pentru condiții vătămătoare se acordă pe baza Legii cadru 153/2017 și a unui raport întocmit de serviciul medical de medicina muncii pentru angajații din cadrul Cancelariei, intitulat ”Structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă”.

De ce vrea Cancelaria primului-ministru să măsoare radiațiile din Palatul Victoria: ca să taie sporul zis „de antenă” Foto: Guvernul României
Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare (sursa: Facebook/Sterică Fudulea)
Eveniment

Sindicatele se opun eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare

Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare. Consiliul Economic și Social (CES) a analizat, luni, proiectul de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice. Patronatele au dat aviz favorabil, societatea civilă a votat tot favorabil, dar cu observații, în timp ce sindicatele au emis un aviz nefavorabil, invocând multiple probleme de constituționalitate și echitate. Acestea s-au opus eliminării sporurilor pentru condiții vătămătoare. Vot împărțit: fiecare parte și-a exprimat propria poziție Președintele CES, Sterică Fudulea, a declarat pentru Agerpres că „nu s-a reușit obținerea unui aviz comun, întrucât nu s-a întrunit majoritatea de trei pătrimi”. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ În aceste condiții, avizul a fost exprimat pe componente: Patronatele: aviz favorabil Sindicatele: aviz nefavorabil Societatea civilă: aviz favorabil, cu observații Documentele aferente acestor puncte de vedere sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al CES. Sindicatele susțin sporurile pentru condiții vătămătoare Reprezentanții sindicali au argumentat că plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la suma fixă de 300 lei lunar ar însemna o scădere semnificativă a veniturilor lunare pentru zeci de mii de salariați. Aceștia atrag atenția că anterior, sporurile erau calculate procentual (10–25% din salariul de bază), ceea ce ducea la venituri suplimentare de până la 1.200 lei. Sindicaliștii invocă și riscul de neconstituționalitate, întrucât drepturile salariale nu pot fi diminuate prin OUG decât în condiții excepționale, clar justificate. În plus, aceștia invocă articolul 41 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la o salarizare echitabilă. Reducerea concediului suplimentar, considerată ilegală Un alt punct de critică îl reprezintă modificarea articolului referitor la concediul de odihnă suplimentar. Proiectul propune un interval de 1–3 zile, față de minimul legal de 3 zile prevăzut de Codul muncii pentru cei care lucrează în condiții grele sau periculoase. Potrivit sindicatelor, această modificare încalcă art. 147 din Codul muncii. Este contrară unei legi organice (Legea 53/2003). Nu respectă principiul protecției sănătății și recuperării salariaților. Proiectul „uniformizează forțat și afectează echitatea” Documentul sindical arată că proiectul de OUG nu ține cont de riscurile reale, de diferențele între domenii (spitale vs. birouri), de vechime sau condițiile de muncă. Aplicarea uniformă a plafonului este considerată o încălcare a principiilor echității și proporționalității, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017. Se mai atrage atenția că măsura riscă să ducă la eliminarea altor beneficii, blocarea promovărilor și chiar neplata orelor suplimentare. Domeniile afectate: sănătate, cultură și cercetare Sindicaliștii au identificat principalele domenii afectate: Sănătate: personal medical din UPU, ATI, boli infecțioase etc. Ordine publică: polițiști, pompieri, jandarmi Cultură și patrimoniu: artiști, personal tehnic Diplomație: funcționari în posturi externe periculoase Cercetare: personal din laboratoare cu substanțe toxice Administrație publică: funcționari în condiții insalubre Transporturi și inspecție tehnică: muncă în ture continue Sindicatele invocă și încălcarea legislației europene Printre argumentele invocate se află și încălcarea: Directivei 89/391/CEE – protecția muncii Directivei 2003/88/CE – dreptul la concedii Cartei drepturilor fundamentale a UE, art. 31 – condiții de muncă echitabile Sindicatele acuză lipsa unei evaluări reale a impactului și a unei justificări pentru urgența măsurii. Lipsă de transparență și estimări Potrivit sindicaliștilor, nota de fundamentare este lipsită de date clare. Nu există: Estimări ale numărului de angajați afectați Calcul al economiilor anuale Procent din PIB afectat de măsură Prin urmare, ei concluzionează că este o măsură superficială, menită să arate reducerea cheltuielilor, dar fără un impact real asupra sustenabilității fiscale. Societatea civilă susține condiționat proiectul Reprezentanții societății civile au votat favorabil, dar au exprimat rezerve importante. Printre observațiile lor se numără: Lipsa unei analize diferențiate a impactului Necesitatea ca reducerea sporurilor să se facă în funcție de riscurile reale ale muncii Importanța respectării ierarhiei legislative (Codul muncii este lege organică și nu poate fi modificat prin OUG) Propunerile societății civile pentru o reformă echitabilă Ca soluții alternative, reprezentanții societății civile propun: Audit diferențiat al sporurilor Plafonare ca procent din salariul de bază Comasarea într-un spor unic compensatoriu Creșterea salariului de bază Dialog social și aplicare graduală Legarea sporurilor de performanță, nu doar de post

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Foto: Facebook Finante Sed Lex
Eveniment

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București, care protestează spontan

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“: un auditor are 13.006 lei, brut, lunar. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Însă la acest salariu se adaugă:  vouchere de vacanță pentru cei care îndeplinesc criteriile indemnizație de hrană de 347 lei/persoană spor de condiții vătămătoare sau “deosebite“personalul nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, beneficiaza de majorarea salariilor de baza cu pana la 50% indemnizație pentru titlul de doctor Aceste date sunt publice, pe site-ul ANAF.  La ANAF București, directorul general are un salariu brut, fără sporuri, de 19.482 de lei, un șef de administrație - 18.660, un consilier superior ajunge la 14.098, iar la unii auditori sar de 13.300 de lei. Curtea de Conturi a prezentat, recent, un audit de conformitate la ANAF și a prezentat concluzii dezastruoase. De exemplu, instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Sute de angajați din mai multe sucursale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală au declanșat luni dimineață, în mai multe județe, proteste spontate. Ei sunt nemulțumiți de măsurile anunțate de guvernul Bolojan, care a spus că va reduce mai multe sporuri.

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor

Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor: sporul pentru condiții de muncă, suopranumit “de antenă“, va fi redus de la 1.500 de lei brut lunar la 300 de lei brut lunar. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Potrivit notei de fundamentare la proiectul de ordonanță de urgență prin care acest spor este diminuat, impactul bugetar va fi de 1,34 miliarde de lei, din care 1,04 la nivelul bugetului central și puțin sub 300 de milioane de lei la bugetele locale. Însă aceste economii reprezintă sub 10% din valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari.  Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor “Cheltuielile de personal au crescut în cursul anului 2024 ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24%“, explică ministerul Muncii în nota de fundamentare.  Însă acest spor este unul din nenumăratele acordate bugetarilor.  Printre aceste sporuri mai sunt: Spor de fonduri europene: 50% din salariu Spor pentru informații clasificate - între 15% și 25%. La instanțele de judecată acest spor este acordat și șoferilor. spor pentru risc și solicitare neuorpsihică, care ajunge la 25% în cazul angajaților din Justiție.  spor pentru complexitatea muncii În 2022, presa estima că ar fi “peste“ 50 de sporuri.  Potrivit fostului ministru Marcel Boloș, valoarea sporurilor plătite în 2024 către bugetari a fost de 13,7 miliarde de lei..  

Boloș anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri Foto: Facebook
Economie

Boloș redescoperă că e liberal: anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, redescoperă că e liberal: anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri. La o dezbatere organizată de Profit, el a dat ca exemplu sporul de condiții vătămătoare, de care beneficiază acum aproape toți funcționarii statului.  Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Boloș anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri Însă, în ministerul pe care-l conduce, toți angajații, mai puțin demnitarii, beneficiază de acest spor. În plus, angajații MIPE - mai puțin demnitarii și șoferii - beneficiază de un spor de până în 50% pentru că lucrează cu proiecte europene.  „Reducerea de cheltuieli trebuie făcută și pentru anumite tipuri de sporuri, care sunt în mod evident exagerate. Este deja celebru cazul «sporului de condiții vătămătoare». Dacă ai o antenă pusă pe clădire, ai «condiții vătămătoare». Tăiem sporul sau nu? Aceasta este o decizie politică. Dar, acolo unde este evident că sporul este nejustificat, reducerea trebuie făcută”, a spus Boloș, citat de Profit. „Este limpede că reducerea cheltuielilor poate fi complementară reformei fiscale. Compensarea prin reducerea cheltuielilor, vehiculată public, este acceptată de Comisie în măsura în care este susținută de estimările din prognoza de primăvară și dacă se observă o deviație majoră de la ținta de deficit. Chiar dacă adoptăm măsuri de reducere a cheltuielilor — care sunt întotdeauna binevenite pentru o utilizare corectă a fondurilor publice — angajamentul privind reforma fiscală trebuie dus la bun sfârșit. Am făcut pasul cu reforma fiscală, deci trebuie să ne ținem de angajament. Apoi putem intra într-o normalitate în ceea ce privește deficitul bugetar. Reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze în primul rând bugetul de stat. Este evident că există spațiu pentru o utilizare mai bună a fondurilor, inclusiv prin reducerea aparatului bugetar, care este supradimensionat. Cetățenii știu acest lucru cel mai bine, ei interacționează direct cu birocrația. Sunt cazuri cunoscute public în care numărul de angajați este exagerat față de volumul real de activitate al instituției”, a spus ministrul Proiectelor Europene.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră