vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cnair

43 articole
Eveniment

O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr

În timp ce Ciolacu se laudă că va tăia cheltuielile statului, se „operaționalizează” o nouă companie, cu salarii uriașe și sporuri fără număr. Este vorba de Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR) care „se va ocupa de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor”. Compania este subordonată ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu. Un angajat din această companie care ocupă o oarecare funcție de conducere poate ajunge la circa 45.000 de lei pe lună, plus tichete de masă, tichete cadou și vouchere de vacanță. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului CNIR dublează, practic, activitatea CNAIR, de la care preia noile proiecte de investiții. La 25 august, CNIR a publicat anunțuri de recrutare a 51 de angajați. Potrivit unui document de pe site-ul ministerului Transporturilor, salariile vor fi uriașe la CNIR, iar sporurile sunt fără număr. O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr Astfel, inginerii, consilierii juridici sau arhiviștii cu zero ani experiență profesională vor avea între 8.700 și 15.000 lei pe lună. cei cu experiență de peste trei ani ajung la 23.000 de lei. Un consilier al directorului general, cu zero ani expereință, va primi până în 18.000 de lei pe lună. Aproape toți șefii din instituție, de la cei care vor conduce un compartiment la directorul adjunct pot avea un maxim de 23.500 de lei pe lună. Pentru a ocupa o funcție de conducere este însă necesară o vechime de minimum trei ani în domeniul studiilor absolvite și studii superioare de lungă durată și minim un an vechime în companie cu precizarea că nu se aplică până la 31 Decembrie 2025. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Însă șefii instituției vor avea un spor de conducere consistent. Iată lista sporurilor și primelor oferite de CNIR: Între 15 și 50% spor de funcție de conducere Pentru simpla vechime în muncă, sporurile încep de la 12% - pentru trei ani de vechime și ajung la 25%, la 20-30 de ani vechime 20% - spor implementare proiecte europene 30% spor control financiar Toți salariații vor beneficia de tichete de masa, tichete cadou și vouchere de vacanță Tichete cadou: 8 martie – Ziua Femeii – 300 lei, Sărbătorile Pascale – 550 lei, 1 iunie – Ziua copilului – 300 lei/ fiecare copil al anagajatului și Sărbătorile de Crăciun – 550 lei / salariat + 300 lei / fiecare copil al angajatului. Conducerea CNIR anunță că pot fi acordate și „alte sporuri legale”.

O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr înființată de ministerul lui Grindeanu Foto: Facebook
Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori” Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori”

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori”, unele birouri de presă având mai mulți angajați decât redacții ale unor publicații on-line fparte puternice: la Palatul Victoria sunt 24 de angajați, fonduri europene - 22, Transporturi - 21, iar la Finanțe - 17, inclusiv trei bufetiere, arată datele colectate de Ziarul Financiar. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori” La ministerul de Finanțe, datele sunt publice și arată că la Serviciul de comunicare, mass-media, transparență și relații publice sunt 17 angajați, dintre care trei bufetiere. Șeful de serviciu primește 9.247 de lei, net, consilierii și experții, între șase și șapte mii de lei, iar bufetierele 2.500-3.000 de lei. La ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la direcția de „informare, transparentizare și dialog social” sunt 22 de angajați, schema fiind de 29 de posturi. Ziarul Financiar arată că, într-o săptămână, ministerul a emis un singur comunicat. La compania de drumuri, CNAIR, serviciul de presă și comunicare on-line are șapte angajați, potrivit organigramei publicate pe site. Ziarul Financiar arată că ministerul de Interne a refuzat să spună câți angajați lucrează la presă, datele fiind clasificate. „Companii mari din România au 1-3 angajaţi la departamentul de comunicare, în relaţia cu presa”, mai arată această publicație.

CNAIR face un pui eficient: CNIR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

CNAIR face un pui eficient: CNIR

CNAIR face un pui eficient: CNIR. "Bănuiam că nimeni din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere nu-și va depune candidatura pentru funcția de director general. CNAIR face un pui eficient: CNIR Iar riscul era să se blocheze compania", a explicat Cătălin Urtoi (foto) de ce a decis să candideze pentru interimatul șefiei CNIR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Consilierul onorific al ministrului Transporturilor a adăugat că nu și-a dorit asta, dar că a analizat foarte bine situația, iar decizia a luat-o la sfârșitul săptămânii trecute. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici "Este vorba de o perioadă de patru-șase luni maximum", a subliniat el. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă (sursa: Facebook/România fără gropi)
Eveniment

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă. Viața șoferilor este pusă în pericol cu bună știință de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru că nu a presemnalizat corect o porțiune de drum care se îngustează brusc pe Centura Bucureștiului. Oficialii CNAIR susțin că vina este a constructorului Delta ACM, o societate controlată de Primăria Sector 3, care a intrat în insolvență și nu poate finaliza lucrarea. Pasarela de pe Centură ocupă o bandă Sectorul de drum A1 – DN7, o parte din Centura Municipiului București, reprezintă un adevărat pericol pentru șoferii aflați în trafic. O bandă de drum se îngustează brusc fără a fi presemnalizată, motiv pentru care viața șoferilor poate fi pusă în pericol. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvând al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat pentru Defapt.ro că proiectantul lucrării a fost în anul 2015 compania Maxidesign, societate patronată de Ovidiu Marian Barbier, fostul director general adjunct al CNAIR. „În anul 2015 s-a făcut proiectul tehnic de către Maxidesign. Iar în 2020 au fost aprobați noii indicatori tehnico-economici. În 2020 era director general adjunct la noi (CNAIR – n.r.) exact acela care era șef la Maxi Design. Și de aici iese minunea aia”, a spus Alin Șerbănescu. Delta ACM, 49,9% a PS3 În plus, acesta a mai explicat că șantierul este în responsabilitatea antreprenorului Delta ACM: „Noi le-am reziliat contractul, dar instanța i-a repus în contract. Trebuie să mai reziliem o dată contractul, să le dăm certificat negativ intermediar. Se va ajunge din nou cu ei la reziliere. Ei nu prea dau semne că pot face lucrarea. Situația asta este din 2017-2018”. Situația pasarelei care nu se suprapune cu lățimea șoselei a fost semnalată de "România fără gropi", un proiect civic de semnalare a problemelor care țin de infrastructura rutieră. Compania Delta ACM este deținută în proporție de 49,9% de Administrare Străzi S3, o societate a Primăriei Sector 3, în fruntea căreia se află primarul Robert Negoiță. Restul părților sociale sunt deținute de Ram Cons Assets SRL (20%) și Bizcube Invest SRL (30,1%). Barbier: Constructorul e de vină Ovidiu Barbier, fost patron al Maxidesign și ex-director general adjunct al CNAIR, a explicat că fosta sa societate a fost asociat la lucrare pe partea de proiectare: „Eu din punct de vedere al proiectului tehnic eram cu toate actele în regulă. Că nu s-a mai dus să lucreze antreprenorul, nu e problema Maxidesign. Un proiectant nu poate prelua un contract de antreprenor general, să fie clar. Eu nu mai sunt la Maxi Design de patru ani. Dacă Delta nu și-a făcut treaba, nu înseamnă că Maxidesign nu și-a făcut treaba”. Citește și: Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei Întrebat ce trebuia să facă antreprenrul, adică Delta ACM, Ovidiu Barbier a spus că "corecțiile de traseu trebuia să le facă constructorul. Drumul trebuia deviat pe o lungime mult mai lungă în așa fel încât să existe gabaritul de trecere corect. E o porcărie ce s-a făcut aici. Acolo drumul trebuia dezaxat. Lucrarea nu este finalizată. Lucrarea trebuia făcută cu dezaxarea drumului. Pe partea cealaltă ai suficient spațiu să intre două benzi cu două benzi. Ce au făcut ăștia cu contractul nu mai știu. Contractul trebuia reluat după ce a dat faliment Delta. Trebuia relicitat. Ce e făcut acolo nu e finalizat. Nu știu cine și cum dă vina. Să dea vina pe Maxi Design că ce? Am făcut niște pasarele?" CNAIR mută axul drumului Până se vor găsi vinovații, actualul director general al CNAIR, Cristi Pistol, a decis ca Direcția Regională de Drumuri București să ia măsuri urgente de remediere a situației și punerea drumului în parametri de siguranță. Potrivit lui Alin Șerbănescu, cei de la DRDP București refac marcajele, scot parapetul de beton pentru că în spatele acestuia este parapet metalic. „Vin cu parapet pe axul drumului pentru a respecta lățimea benzilor, câte șapte metri pe-o parte, câte 3,5 metri banda. Să vedem configurația cum va fi! Cu marcajele făcute, cu parapeții de beton scoși. Noi o să luăm măsuri pentru refacerea marcajelor, dar nu putem să intervenim în lucrarea în sine. Noi suntem obligați să luăm măsuri pe siguranță”, a mai declarat Alin Șerbănescu.

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate dopuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri"

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri". Compania a lansat pe 21 decembrie în licitaţie atribuirea contractelor pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor pentru autorizarea unor lucrări. Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri" Este vorba de construire a unor pasaje supraterane pe câteva artere cu trafic intens din ţară. Pachetul celor şase pasaje este evaluat la aproape 4,8 milioane de lei. Citește și: Șeful de spital și-a pontat 25 de ore pe zi în gărzi. Acum, după deces, familia trebuie să plătească pagubele Finanţarea realizării documentaţiei se bazează pe fonduri europene, mai precis pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AACR boicotează BCR, trece la CEC (sursa: Facebook/Autoritatea Aeronautica Civila Romana AACR)
Investigații

AACR boicotează BCR, trece la CEC

AACR boicotează BCR, trece la CEC. Autoritatea Aeronautică Civilă Română s-a alăturat boicotului împotriva companiilor austriece, după ce Austria a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen. Astfel, bancomatul băncii Erste – BCR din sediul instituției publice urmează să fie înlocuit cu unul de la CEC Bank. Totodată, angajații Autorității urmează să își mute conturile de salarii de la BCR la CEC. Autoritatea Aeronautică Civilă Română este prima instituție subordonată Ministerului Transporturilor, condus de vicepremierul Sorin Grindeanu, care va renunța la serviciile bancare ale grupului austriac Erste. În urmă cu aproape două săptămâni, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că toate companiile subordonate Ministerului Transporturilor își vor muta conturile de la Erste – BCR la CEC Bank, unde ar fi găsit condiții avantajoase. AACR boicotează BCR, trece la CEC La intrarea principală în sediul Autorității Aeronautice se afla de ani de zile un bancomat al băncii BCR, deținută de grupul austriac Erste. Dar directorul Nicolae Stoica, ajuns șef cu ajutorul ministrului liberal Lucian Bode, a decis ca instituția pe care o conduce să boicoteze serviciile bancare ale austriecilor de la BCR. Pentru început, a hotărât înlocuirea vechiului bancomat al BCR cu unul de la CEC Bank, banca deținută de statul român, susțin angajații Autorității. Aici exista un bancomat al BCR, la intrarea în AACR (sursa: defapt.ro) Ulterior, conform documentelor obținute de către Defapt.ro, angajații AACR au primit un e-mail cu „oferta indicativă card salariu angajați Autoritatea Aeronautică” din partea CEC Bank. Grindeanu a dat semnalul de pe 13 decembrie Acesta este primul boicot oficial al unei instituții publice din subordinea Ministerului Transporturilor, condus de ministrul pesedist Sorin Grindeanu. Acum aproape două săptămâni, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că toate companiile de stat din subordinea Ministerului Transporturilor își vor închide conturile de la Erste – BCR pentru a trece la CEC. „Compania de Drumuri și-a anunțat o anumită intenție de a transfera conturile și știu că vor face, mi-au spus și mie, și nu doar Compania de Drumuri, ci și alte companii din coordonarea Ministerului, fie că vorbim de Portul Constanța, Compania Aeroporturi București și altele pentru că au găsit condiții mult mai bune la CEC, explicație cât se poate de simplă”, anunța public pe 13 decembrie ministrul Sorin Grindeanu. Și CNAIR a anunțat că urmează să renunțe la serviciile BCR, un proces care ar dura câteva luni. BCR ar fi pierdut doar 12 clienți persoane fizice Dana Dima, vicepreședintele BCR, a declarat pe 17 decembrie într-o emisiune radio că, în urma boicotului împotriva companiilor austriece, din cei 2,8 milioane de clienți persoane fizice, doar 12 și-au mutat conturile bancare. „Îmi asum responsabilitatea de a nu detalia foarte mult pentru fiecare client în parte. Dar nici nici nu aș vrea să minimizez importanța fiecărui client. Nu reprezintă sub nicio formă un impact în bilanțul băncii, pentru că, dincolo de toate, suntem o bancă solidă, puternic capitalizată, iar efectul celor 12 clienți persoane fizice nu este important”, a declarat Dana Dima la Europa FM. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Boicotul împotriva companiilor austriece a început pe 8 decembrie, la scurt timp după ce Austria și-a folosit dreptul de veto în Consiliul JAI pentru a bloca primierea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Decizia politică luată împotriva României la Bruxelles a generat un val mare de nemulțumire în rândul politicienilor, dar mai ales al populației. Motiv pentru care s-a decis boicotarea companiilor austriece din România. O parte dintre români au renunțat la alimentarea cu carburant de la benzinăriile OMV iar alții au anunțat că își vor închide conturile bancare deținute la Erste – BCR și Raiffesein Bank.

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI (sursa: Facebook/Calmus Lucian)
Investigații

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI

O vilă, un apartament și un teren au dispărut din declarațiile de avere ale directorului Lucian Călmuș, de la Direcția Venituri și Încasări Comerciale din cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Anomaliile nu se opresc aici: după ce și-a plătit două credite, s-a trezit cu peste 31.000 de euro într-un cont. Dar și acești bani au dispărut ulterior. În locul lor au apărut alte datorii. Tocmai de aceea, directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus, Lucian Călmuș insistă acum ca CNAIR să facă o achiziție majoră de sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere pentru Agențiile de Control și Încasare din toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut s-a cumpărat același tip de sisteme pentru Agenția de Control și Încasare Calafat de la firma Vestra Industry, controlată de afaceristul Valeriu Iftime, finanțatorul echipei de fotbal Botoșani. Promotorul acestei achiziții a fost tot directorul Lucian Călmuș. Sistemele directorului Călmuș Lucian Călmuș lucrează de peste 20 de ani în CNAIR. A început de jos, ca economist, dar în anul 2019 a fost numit Director al Direcției Venituri și Încasări Comerciale. Din această postură coordonează Agențiile de Control și Încasare (ACI) amplasate în toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut, a solicitat ca ACI Calafat să fie dotată cu „sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere”. Conducerea CNAIR s-a conformat și a decis organizarea unei licitații în acest sens. În octombrie 2021, CNAIR a anunțat că a cumpărat sistemul solicitat de Călmuș de la firma Vestra Industry cu suma de 787.000 lei, echivalentul a 157.400 euro. Acest sistem amplasat la ACI Calafat măsoară lungimea, lățimea și înălțimea camioanelor, iar în urma măsurătorilor sunt stabilite taxele de drum pentru vehiculele respective. Până atunci, vehiculele de transport mărfuri care intrau în țară erau măsurate manual cu ruleta. Directorul Lucian Călmuș a făcut în ultima perioadă diligențe pentru a se cumpăra același tip de sisteme pentru majoritatea agențiilor din țară. O achiziție majoră cu un câștigător dinainte știut. Vestra, preferată și de ACI Ilfov Firma Vestra Industry, parte a grupului Elsaco Botoșani, este deținută de Valeriu Iftime în proporție de 40%. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Doru Popa, Ovidiu Jitaru și Petru Parfenov. Valeriu Iftime este cunoscut publicului larg datorită implicării sale în finanțarea clubului de fotbal Botoșani. Dar a finanțat și partidele politice. De exemplu, a sponsorizat Partidul Național Liberal cu suma de 5.000 de lei în noiembrie 2007. Banii au fost plătiți din conturile firmei Elsaco Electronic, o altă firmă din grup. Începând cu ianuarie 2019, societatea Vestra Industry a câștigat nu mai puțin de o sută de contracte publice. Valoarea cumulată a acestora se învârte în jurul sumei de 50 de milioane de euro. Unele dintre cele mai bănoase contracte au fost semnate cu compania Apă - Canal Ilfov. De exemplu, în februarie 2021 s-a semnat un acord-cadru în cuantum de 35 de milioane lei. Cu un an înainte s-a semnat un alt contract, în valoare de peste zece milioane lei. Acționarul majoritar al operatorului regional al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din județul Ilfov este Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Thuma Hubert. Soția lui Călmuș, angajată la o firmă care a vândut soft-uri la CNAIR Diana Călmuș, soția directorului Lucian Călmuș, lucrează pentru firma Mida Soft Business, care la rândul ei a avut două contracte cu CNAIR. În aprilie 2019, CNAIR a cumpărat licențe software în valoare de peste 400.000 de euro. Direcția Regională Drumuri și Poduri Constanța, din subordinea CNAIR, i-a atribuit un contract-cadru în valoarea de 127.000 de euro pentru achiziția de cartușe pentru imprimantă. Firma Mida Soft Business este deținută de în mod egal de Florentina și Dumitru Daniel Moruz. În ultimii trei ani, Mida Soft Business a câștigat peste 367 de contracte publice, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În anul fiscal 2021, Mida Soft Business a avut o cifră de afaceri de peste 83,5 milioane lei și un profit de peste cinci milioane de lei. Familia Moruz deține prin intermediul societății lor controlul asupra unei alte firme, Else Digital Solutions, dar sunt și asociați minoritari în Evolution Prest Systems. Cea din urmă firmă deține platforma evoMag și este controlată de Pătrașcu Mihai Ispas. Călmuș se ascunde după concediul de creștere a copilului Potrivit CNAIR, într-un răspuns pentru Defapt.ro, “Firma Mida Soft Bussines a avut 2 contracte încheiate cu structura de Resurse Umane din CNAIR, respectiv un contract incheiat în data de 20.11.2017 cu o durată 14 luni și un contract încheiat în data de 14.05.2019, cu o durată 12 luni (mentenanță). Domnul Călmuș Lucian a precizat că este căsătorit din anul 2018, luna septembrie, iar în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020 soția dumnealui a avut contractul de muncă suspendat, aflându-se în concediu de creștere copil. Precizăm că doamna Călmuș ocupa funcția de agent vânzări, iar începând cu luna octombrie 2021 nu mai este angajata firmei. Domnul Călmuș Lucian a precizat că nu a fost implicat în desfășurarea vreunei proceduri de atribuire finalizată cu încheierea unui contract de către CNAIR cu Mida Soft Business și nu are cunoștință de existența vreunui contract încheiat cu această firmă în legatura cu postul/atribuțiile/activitatea sa desfașurată în companie.” Cum dispar un teren, o vilă și un apartament Declarațiile de avere depuse de directorul Lucian Călmuș ridică numeroase semne de întrebare. În iunie 2020 a menționat în declarația de avere că deține două terenuri în localitatea Tărtășești. Un teren de 302 mp a fost moștenit în anul 1985. Celălalt, în suprafață de 1.400 mp, a fost cumpărat în anul 2018 împreună cu soția sa, Diana Călmuș. Tot în acel an familia Călmuș a cumpărat o vilă la Tărtășești. În pus, pe numele lui Lucian Călmuș se mai aflau două apartamente situate în București, cumpărate în anii 2006 și 2012. Totodată, a declarat credite la bănci în cuantum de 84.000 de euro și 75.705 lei. Dar, un an mai târziu, din declarația de avere a lui Călmuș a dispărut terenul moștenit în anul 1985. Iar după încă un an, nu au mai apărut un apartament din cele două și vila. Nici unul din aceste imobile nu a fost menționat ca înstrăinat în vreun fel. Au dispărut și o parte însemnată din datorii: 28.000 de euro și 75.705 lei. Culmea, Călmuș a mai și pus într-un cont suma de 31.362 de euro. Mult peste veniturile declarate ale familiei, în cuantum de 44.000 de euro anual. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în iunie 2022, și cei 31.362 euro din cont au dispărut. În plus, Călmuș și-a făcut un credit de 50 mii de lei la ING, plus un CAR de 65.000 de lei. CNAIR invocă o "eroare de completare" Potrivit CNAIR, la solicitarea Defapt.ro, “omisiunea declarării vânzării unor bunuri este o eroare de completare. Drept urmare, în data de 26.10.2022 a depus declarație de avere rectificativă, precum și un document justificativ pentru nedeclararea la termen”. CNAIR adaugă că, în declarația de avere rectificativă, “Domnul Călmuș Lucian a menționat că bunurile respective, adică un teren la Târgoviște, de 302 mp și de un apartament la București, cu o suprafață de 36 mp (garsonieră), au fost înstrăinate în ianuarie 2021 și în august 2021, prin contracte încheiate și autentificate la notari publici, prețul fiind încasat prin virament bancar.” Teren vândut de patru ori mai scump Într-adevăr, în declarația de avere rectificativă, Călmuș a menționat că terenul de 302 mp a fost vândut în ianuarie 2021 unui anume Gheorghe Constantin cu suma de 49.000 de euro. Adică cu peste 162 euro pe metrul pătrat. Însă agențiile imobiliare vând terenurile în zonă, cu tot cu utilități, la un preț maxim de 45 de euro pe metrul pătrat. Lucian Călmuș a mai menționat că a vândut apartamentul din București unui anume Petre Constantin cu suma de 46.000 de euro. Vila, între demolare și construcție „În ceea ce privește vila dispărută din declarația de avere, dl. Călmuș menționează că imobilul a fost desființat în baza autorizației de desființare nr.12/27.08.2021 emisă de Primăria Tărtășești demolarea neavând rubrică în formularul declarație de avere. De asemenea, Călmuș Lucian declară că a fost demarată construcția unei locuințe unifamiliale pe locul demolate, în baza autorizației de construcție nr. 37/04.03.2022 emisă de Primăria Tărtășești și că neexistând rubrică în declarația de avere referitoare la imobile în curs de construcție, nu a știut care este modalitatea de declarare a acestora.”, a completat CNAIR. Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI În ce privește achitarea integral a creditelor, CNAIR a explicat că “Domnul Călmuș Lucian a precizat că achitarea celor două credite - la OTP 75.705 lei (sold la data achitării 63.200 lei) și la BCR 28.000 euro (sold la data achitării 9.800 euro) a avut loc astfel : - creditul la OTP a fost achitat prin virament bancar la data de 27.01.2021, utilizând în acest sens suma de 13.219,54 euro din disponibilul de 48.500 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare. - creditul la BCR a fost achitat prin depunere în numerar la casieria sucursalei Grivita, la data de 29.01.2021. S-a utilizat suma de 3.000 euro din disponibilul de 35.280,46 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare și a achitării creditului OTP, suma de 1.500 euro schimb valutar la data de 09.01.2021 din disponibilul in contul de lei salariu, iar diferența până la 9.800 euro a provenit din economiile familiei.” Defapt.ro a solicitat Agenției Naționale un punct de vedere în legătură cu declarațiile de avere ale lui Lucian Călmuș, dar ANI nu a oferit, deocamdată, un răspuns. Prietenul lui Călmuș, contract la Pasajul Domnești Directorul Călmuș este un apropiat al pesedistului Mihai Manea, patronul firmei Tracon și fost prefect de Brăila în regimul Năstase. Acesta are la rândul lui contracte cu CNAIR. În anul 2017, asocierea formată din Straco Grup, Comnord și Specialist Consulting au câștigat contractul de 91,5 milioane lei pentru construcția Pasajului Domnești. Societatea Tracon, patronată de Mihai Minea, figura ca subcontractor. Însă constructorul principal Straco a tergiversate lucrările de la Domnești, motiv pentru care CNAIR a decis ca lucrările să fie continuate de firma fostului prefect. Practic, subcontractorul a preluat întregul contract. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, un alt liberal de frunte de la Ilfov. Recent, pasajul Domnești a fost deschis circulației. CNAIR, roasă de corupție Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere este una din instituțiile roase de corupție din subordinea Ministerului Transporturilor. Ultimul șef săltat de procurorii anticorupție este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi. Procurorii anticorupție l-au reținut pentru că ar fi primit mită 37.000 de lei, o sumă derizorie având în vedere contractele de sute de milioane de euro pe care le controla. În schimbul banilor, Florea Dascălu și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici și privați pentru a ajuta o firmă să câștige contracte și lucrări de estetică și deszăpezire. „Tot în contul sumei menționate și al foloaselor necuvenite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspectul ar fi pus la dispoziția aceluiași administrator mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR”, susțin anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș La începutul anului 2021, într-un alt caz de corupție, DNA a ridicat mai multe documente de la Direcția Regională de Drumuri Craiova. Dar ancheta nu a fost finalizată până în prezent. Însă, câteva luni mai târziu, directorul Bogdan Bratu, zis „domn’ ministru”, a fost acuzat de înșelăciune de Parchetul General. Motivul: în anul 2014, atunci când a fost angajat politic la CNAIR, a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Corupție a fost și la Regionala Cluj. În urmă cu câteva luni, directorul Eugen Cecan a scăpat în primă instanță de acuzațiile procurorilor DNA, după ce s-a constatat că aceștia au beneficiat ilegal de interceptările SRI. El a fost acuzat de abuz în serviciu în anul 2014 pentru că a folosit în interes personal resursele și angajații DRDP Cluj pentru curățarea unor terenuri ale unei asociații înființate de fii săi. Statul plătește în jur de 1,5 miliarde de euro anual pentru CNAIR Statul român alocă anual în jur de 7,1 miliarde de euro pentru reparea și întreținerea drumurilor naționale și autostrăzilor, dar și pentru finanțarea de noi proiecte. O sumă colosală, în contextul în care România suferă de peste 30 de ani la acest capitol. Zece la sută din această sumă a fost alocată pentru plata celor 630 de angajați. Alte 850 de milioane de lei sunt cheltuite pentru întreținerea sediilor și lucrărilor de reparații. Pentru întreținerea și reparația unor părți din cei 16.578 km de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR se cheltuie anual în jur de un miliard de lei. Restul banilor se duc pe construcția de drumuri noi. Cele mai importante proiecte ale CNAIR CNAIR are în derulare zeci de proiecte pentru construcția de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitare. Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș, Centura de Sud și Nord a Capitalei, Autostrada Ploiești – Buzău, Drumul Expres Craiova Pitești, Drumul Expres Brăila – Galați, dar și podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Inaugurarea acestui pod de peste jumătate miliard de euro ar putea să se realizeze la sfârșitul anului sau în prima parte a anului 2023. Lucrările au fost realizate de asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că lucrările la primul lot aferent Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost realizate în proporție de 90%. Lotul 1 Sibiu – Boița este realizat de firma austriacă Porr pentru suma de 612,65 milioane lei.

Comuna morții: zeci de accidente grave (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comuna morții: zeci de accidente grave

Comuna morții: zeci de accidente grave. Consiliul Judeţean Iași, prin Direcţia de administrare a drumurilor judeţene, a încercat să găsească o soluţie de ocolire a localităţii Podu Iloaiei. Comuna morții: zeci de accidente grave Fără succes, așa că Regionala de drumuri naţionale a preluat iniţiativa şi a lansat procedura de achiziţie a studiului de fezabilitate (SF). Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a alocat în acest sens 822,6 mii de lei. Citește și: ANALIZĂ Ce obține Putin dacă folosește arme nucleare tactice: efecte militare, minime, dar speră că populația Ucrainei ar putea fi terorizată Ofertele trebuie depuse sau anunţate până pe 17 octombrie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR (sursa: Facebook/CNAIR)
Investigații

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR. Liberalii trag sforile pentru a-și impune oamenii la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în locul directorului general Cristian Pistol și al directorului general adjunct Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Pentru desemnarea noului director general al CNAIR se bat șeful PNL Ilfov, Hubert Thuma, secretarul general al PNL, Lucian Bode, și șeful PNL Prahova, Iulian Dumitrescu. Bătaie între liberali pe șefia CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a revenit organizației PNL Ilfov în urma împărțirii companiilor de stat între PNL și PSD, cele două partide principale aflate în coaliția de guvernare. Totodată, organizația liberalilor din Ilfov a reușit să îl impună secretar de stat în Ministerul Transporturilor pe Ionel Scrioșteanu, fostul șef de cabinet al lui Marian Petrache. Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și-a trădat fostul șef la ultimele alegeri interne de la PNL Ilfov și a trecut cu arme și bagaje în tabăra lui Hubert Thuma. Culmea, noul șef al PNL Ilfov este finul liberalului Marian Petrache. Dar relația prin alianță nu a mai contat atunci când finul și-a propus să îl înlocuiască de la șefia PNL Ilfov pe Marian Petrache, unul dintre greii liberalilor. Dar și secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a intrat în dizgrația lui Hubert Thuma pentru că a promis că va numi mai mulți liberali ilfoveni în consiliile de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor. Ceea ce nu a făcut. Mai mult, pe funcțiile râvnite de PNL Ilfov au fost numiți oameni din partea PSD. Thuma vrea păstrarea lui Pistol Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov, vrea să îl mențină în funcția de director general al CNAIR pe actual director Cristian Pistol, căruia îi expiră mandatul de conducere. În cazul în care nu va reuși să îi prelungească mandatul de director al lui Cristian Pistol, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu ar putea fi schimbat din funcție. La funcția de director general al CNAIR râvnește și Lucian Bode, secretarul general al PNL și ministrul Afacerilor Interne. Dar și Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și liderul liberalilor prahoveni. La nivel național, acesta din urmă deține funcția de prim-vicepreședinte pe mediu de afaceri și societate civilă. Mariana Ioniță și Ana Maria Vasile, concurentele Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Transporturilor, Lucian Bode o sprijină pentru funcția de director general pe Mariana Ioniță, actualul secretar general al Ministerului Transporturilor și fostă șefă a CNAIR. Numirea Marianei Ioniță l-ar avantaja și pe ministrul Sorin Grindeanu, pentru că ar rămâne vacant postul de secretar general al ministerului. Ocazie cu care ar putea să își numească un apropiat pe această funcție cheie. Controversatul Iulian Dumitrescu ar vrea să o impună la conducerea CNAIR pe Ana Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova și cea care conduce Consiliul Județean atunci când Iulian Dumitrescu are treburi politice la București. Bogdan Pascu, omul lui Dan Voiculescu, ar putea fi schimbat Decizia privind numirea directorului general va fi luată la următoarea ședintă a Consiliului de Administrație al CNAIR care va avea loc în cursul zilei de luni. Tot atunci, Consiliul de Administrație urmează să aprobe noua structură organizatorică a structurii centrale a CNAIR. Ocazie cu care ar putea să se înființeze trei noi posturi de directori generali adjuncți. Citește și: FOTO Regele Charles al III-lea, suveranul britanic cel mai apropiat de România. Până acum, nici un monarh britanic nu a vizitat România În prezent, director general adjunct este Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Înainte de a prelua funcția de director adjunct, premierul Florin Cîțu l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. Însă, în cazul în care liberalii nu îi vor mai acorda sprijinul politic, Bogdan Pascu ar putea fi schimbat din funcție. Bogdan Pascu a fost parlamentar din partea fostului Partid Conservator condus de Dan Voiculescu și a ocupat în 2006 și funcția de vicepremier în cabinetul condus de Călin Popescu – Tăriceanu. Bogdan Pascu a lucrat și la Antena 1 și Grivco, firme controlate de Dan Voiculescu.

Autostrada A8, 45 tuneluri, 11 kilometri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrada A8, 45 tuneluri, 11 kilometri

Autostrada A8, 45 tuneluri, 11 kilometri. Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a prezentat stadiul celor două autostrăzi din Moldova. Autostrada A8, 45 tuneluri, 11 kilometri Două loturi sunt în execuție, pe segmentul Ploiești-Buzău, și alte două, pe Buzău-Focșani. Alte două loturi sunt contestate, iar încă două, din ultimul segment menționat, în evaluare. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Așa cum se știe, pentru segmentul de la Focșani la Pașcani, via Bacău, este perioada depunerii ofertelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei

Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei? Drumarii reclamă faptul că şoselele se fac ţăndări din cauza traficului. Însă nu par interesaţi nici măcar să încaseze amenzile pe care le aplică. Cum anulezi amenda pentru lipsa rovinietei? Două firme au contestat procesele-verbale de amendă aplicate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În ambele cazuri, judecătorii au constatat că fapta sancţionată exista. În ambele cazuri, însă, amenzile au fost anulate. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA În ambele cazuri, CNAIR a contestat sentinţele. Primul dosar abia a intrat pe rolul Tribunalului. În cel de-al doilea, apelul a fost respins ieri, anularea amenzii fiind definitivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata. Cristian Pistol a administrat firma în trecut (sursa: Facebook/CNAIR)
Investigații

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata. Ministerul Apărării Naționale a atribuit un contract de 2,1 milioane de euro pentru construcția unui pavilion militar unui grup de firme condus de Athenaeum Construct. Aceasta din urmă este controlată de afaceristul Nicolae Comănescu, suspectat de evaziune fiscală în anul 2015. Firma lui Comănescu a fost administrată în perioada 2015 -2019 de Cristian Pistol, fostul consilier al premierului Florin Cîțu și actualul director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Tot în anul 2015, firma lui Comănescu l-ar fi împrumutat cu 38.860 de euro pe Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Licitație cu un singur ofertant Direcția Domenii și Infrastructuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN) a organizat o licitație pentru achiziționarea de servicii de proiectare și execuție lucrări pentru construirea unui pavilion nou în cazarma 502 din București. Beneficiarul lucrării este Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul cu două stele Cătălin Zisu. La licitație a fost depusă o singură ofertă din partea unui consorțiu format din trei firme: Athenaeum Construct, Electrocons Grul Intl și Romanian Expert Consulting. Valoarea contractului a fost de 10,17 milioane lei, adică în jur de 2,1 milioane euro. Afaceristul Nicolae Comănescu a declarat pentru defapt.ro că într-adevăr a câștigat contractul, dar „deocamdată nu s-a dat ordinul de începere a lucrărilor”. Acuzat de evaziune, contracte cu Armata Compania Athenaeum Construct, cea care se va ocupa în special de construcția pavilionului, este controlată prin intermediul firmei Athenaeum Grup SRL de Nicolae Comănescu. Acesta deține 94,6% din părțile sociale. Restul părților sociale sunt pe numele lui Gheorghe Voicu. Numele afaceristului Nicolae Comănescu a apărut într-o anchetă penală de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat de 16,5 milioane de euro. Perchezițiile au început în dimineața zilei de 20 mai 2015. Atunci, polițiștii, sub coordonarea unui procuror, au descins la sediile mai multor firme, inclusiv la Athenaeum Construct, dar și la domiciliu afaceristului Nicolae Comănescu. În timp ce era dus la audieri de polițiști, Nicolae Comănescu spunea că e nevinovat. Dosar judecat de opt ani Poliţia Capitalei a transmis atunci că din prejudiciul toatal de 16.500.000 de euro, 7.000.000 de euro reprezintă evaziunea fiscală şi 9.500.000 de euro spălarea de bani. De atunci au trecut aproape opt ani de zile. Dosarul se judecă la Tribunalul București. Nicolae Comănescu susține că dosarul instrumentat de Parchetul General nu este un dosar de evaziune fiscală și spălarea banilor. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat „Totul a plecat de la un denunț al unei persoane care și-a închis societatea. El a spus că tot ceea ce a vândut pe firmă nu au fost materiale, au fost doar o formalitate (vânzări fictive - n.r.). Dosarul se judecă de opt ani de zile la Tribunalu București”, a declarat Nicolae Comănescu pentru defapt.ro. Pistol, de la Cîțu la CNAIR Tot în anul 2015, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol a fost numit în funcția de administrator al Athenaeum Construct după ce a deținut mai multe funcții publice. A fost șef serviciu și director în Compania Națională de Investiții, consilierul directorului general al Agenției Naționale pentru Locuințe și șef serviciu achiziții publice la Primăria Orașului Predeal. A mai trecut și pe la Consiliul Județean Ilfov și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București Ilfov. În octombrie 2019, Cristian Pistol a renunțat la funcția de administrator al Athenaeum Construct pentru a deveni administrator la compania Apă Canal Ilfov, controlată de Consiliul Județean Ilfov. De la Ilfov, a ajuns consilier în consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Florin Cîțu. Se întâmpla pe 18 august 2021. Dar, după doar șase săptămâni, și-a dat demisia pentru a fi numit politic, pe filieră liberală, la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Cristian Pistol a declarat că nu mai are nici o legătură cu compania Athenaeum Construct. Șeful PSD Sector 5 zice că e dator la Athenaeum De firma Athenaeum Construct este legat și Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Conform declarației de avere depusă de acesta, în anul 2015 a împrumutat suma de 38.860,5 euro de la firma Athenaeum Construct. Bani pe care și-a asumat că îi va restitui până în anul 2028. Rareș Hopincă figura în anul 2018 ca angajat pe funcția consilier al primarului Sectorului 5, Daniel Florea, actual deputat PSD. Un an mai târziu, șeful său pe linie de partid, primarul Daniel Florea, l-a numit Administrator Public al Sectorului 5. A stat pe funcție până în noiembrie 2020. În urma alegerilor locale din anul 2020, Rareș Hopincă a ajuns consilier general. Întrebat despre împrumutul contractat de Rareș Hopincă, Nicolae Comănescu a spus pentru defapt.ro că nu îl cunoaște pe actualul șef al PSD Sector 5: „Nu l-am văzut în viața mea. Nu a avut nici o legătură cu firma Athenaeum. Nu am dat bani împrumut pe firmă pentru că este ilegal”. În acest context, se pune întrebarea de unde a luat Rareș Hopincă suma de aproximativ 39.000 de euro? Am încerat să obținem un punct de vedere de la Rareș Hopincă, dar acesta nu a răspuns la telefon.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră