marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cnair

37 articole
Investigații

Mama dă contractul, compania angajează fiul

Mama dă contractul, compania angajează fiul. Ruxandra Nechita, o șefă de serviciu din cadrul CNAIR, a făcut parte din comisia de atribuire a contractului pentru construcția podului suspendat de la Brăila. Apoi, fiul ei a fost angajat de compania italiană Webuild, fosta Astaldi, care a construit podul, ca inginer responsabil cu calitatea chiar la lucrările de la podul suspendat de la Brăila. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Liberalul Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu are competență de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții, deși conflictul de interese este evident. Ruxandra Nechita, șefă de proiect Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat în aprilie 2017 organizarea licitației pentru proiectul "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV În Caietul de Sarcini, la capitolul patru, a fost făcută publică o listă cu "persoane cu funcții de decizie din cadrul Autorității Contractante, precum și persoanele din cadrul Autorității Contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire". Printre acestea, și Ruxandra Nicoleta Nechita, șef proiect la Unitatea de Implementare a Proiectelor. Mama dă contractul, compania angajează fiul Contractul, în valoare de aproape două miliarde de lei, a fost atribuit la data de 15 ianuarie 2018 asocierii formate din Astaldi Spa, actuala Webuild, și IHI Infrastructure Systems. Ulterior, au început să apară problemele la construcția podului suspendat de la Brăila. Inițial, a fost vorba despre tergiversarea lucrării, generată de ritmul de lucru și slaba mobilizare a constructorului. În noiembrie 2021, italienii de la Webuild au decis să îl angajeze pe tânărul Octav Nechita, atunci proaspăt absolvent al Universității Tehnice de Construcții București și fiul Ruxandrei Nechita, pe funcția de inginer responsabil cu calitatea controlului. Unde? Tocmai la podul suspendat de la Brăila, confom informațiilor făcute publice de Octav Nechita pe contul său de Linkedin. Șeful CNAIR zice că nu e competent pe rudenie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Cristian Pistol, actual șef al CNAIR, să explice dacă în acest caz este sau nu un conflict de interese. Pistol a evitat să răspundă. Totuși, a ținut să transmită că "CNAIR nu are competența de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții". Ruxandra Nechita, șefă de serviciu în cadrul CNAIR, a recunoscut că a făcut parte din comisia de licitație, dar că nu poate da oficial nici un punct de vedere fără acordul conducerii companiei de stat. "Trebuie să discutați la noi, la Presă (Biroul de presă al CNAIR - n.r.), să vă răspundă. Nu pot să vă dau relații conform procedurilor interne. Numai Presa vă poate răspunde la toate întrebările. Eu nu pot să dau relații, nu am voie, am semnat niște acte. Avem și noi un cod intern, un regulament de organizare și funcționare și nu pot să vă dau relații decât prin Serviciul de Presă. Orice solicitare aveți adresați-o oficial companiei”, a declarat Ruxandra Nechita. Nechita: "Nu mă bag, avem un regulament intern" După ce i s-a comunicat că s-a făcut o solicitare în acest sens către CNAIR, Ruxandra Nechita a rămas pe poziție: "Nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu mă pricep". Întrebată dacă, totuși, consideră că este un conflict de interese între calitatea ei de membră a comisiei de licitație și angajarea fiului ei de către italienii de la Webuild ca inginer pentru proiectul podului suspendat de la Brăila, Ruxandra Nechita a pus aceeași placă. "Da, vă înțeleg. Nu mi-au adus la cunoștință. Nu mă bag, avem un regulament intern, nu am voie să dau relații", a spus Ruxandra Nechita.

Mama dă contractul, compania angajează fiul (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Podul de la Brăila, infiltrații grave (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, infiltrații grave

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. În imagine, Dorinel Umbrărescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, nu mai are bani pentru a deconta lucrările la Autostrada Moldovei. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat să-i plătească firmei SA&PE Construct, controlată de afaceristul Dorinel Umbrărescu, două facturi în valoare de peste 28,4 milioane lei. Motivul: "LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Adică CNAIR nu mai are bani pentru plata lucrărilor. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Cele două facturi parțiale au fost emise de firma lui Dorin Umbrărescu pentru obiectivul de investiții "Autostrada Buzău – Focșani", cunoscută publicului drept Autostrada Moldovei. Umbrărescu: patru tronsoane, 4,22 miliarde lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit în septembrie 2022 contractele pentru construirea loturilor 1 și 4 aferente autostrăzii Buzău – Focșani asocierii de firme SA&PE Construct, Spedition UMB și Tehnostrade SRL. Pentru primul tronson, între Buzău și Vadu Pașii, s-a semnat un contract de 689,28 milioane lei. În cazul tronsonului 4, cuprins între Mândrești Munteni și Focșani Nord, s-a semnat un contract de peste 763,72 milioane lei. Citește și: Cu două luni înainte de explozia de pe Autostrada Moldovei, firma lui Umbrărescu mai găurise o conductă Transgaz Ulterior, în decembrie 2022, asocierea dintre cele trei firme a câștigat și licitațiile pentru loturile 2 și 3. Tronsonul 2, între Vadu Pașii și Râmnicul Sărat, a fost câștigat pentru suma de 1,31 miliarde lei. Celălalt tronson, de la Râmnicul Sărat până la Mândrești Munteni, a fost câștigat pentru suma de 1,46 miliarde lei. Toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău – Focșani, câștigate de afaceristul Dorinel Umbrărescu, vor avea o lungime totală de 82,44 km și vor costa peste 4,22 miliarde lei. Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă Firma SA&PE Construct, patronată de Petru Răzvan Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu, a solicitat CNAIR să plătească două facuturi, emise pe 23, respectiv 25 octombrie 2023. Însă persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, Victor Oțelea, și șeful de serviciu Cătălin Țicu au refuzat să dea viza de control finciar pentru că CNAIR nu mai avea bani în buget pentru plata facturilor. "În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință refuzul de viză de control financiar preventiv pentru: suma de 23.525.992,66 lei din valoarea totală de 36.126.037,76 lei a facturii 78/25.10.2023 și suma de 4.910.138,05 lei din valoarea totală de 11.366.418,17 lei a facturii 77/23.10.2023 emise de SA&PE Construct pentru obiectivul de investiții Autostrada Buzău – Focșani. Motivul refuzului de viză este următorul: LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Pistol: Nu am avut toată suma de bani Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu ar fi nici o problemă cu banii. "Vorbiți de documente interne din companie? Nu e o problemă că le aveți, deși nu ar trebui să le aveți. Facturile domnului Umbrărescu, ca și celelalte facturi care sunt în companie, sunt plătite în termenele de plată. Mult mai repede decât termenele de plată care sunt de 60 de zile de la data emiterii facturii. Noi, dacă am făcut plăți parțiale, nu am avut toată suma de bani pentru că suntem la final de buget și se reașează valorile de bugete pe proiecte. Nici o factură de-a domnului Umbrărescu nu este scadentă și neachitată. Nu suntem în situația asta cu nici o factură. Pentru fiecare proiect de investiții îl avem pe câte o linie bugetară. Linia bugetară se alimentează în funcție de facturi, cum vin ele la plată. Toată această operațiune durează. Când s-a emis factura, se duce la controlul financiar preventiv. Ei identifică că pe linia bugetară respectivă nu este întreaga sumă de bani și dau refuz de viză CFP. Atunci, colegii de la financiar se duc și reașează creditele bugetare pe linia respectivă. În momentul în care este reașezat bugetul, i se plătește diferența sau integral. Facturile pe care le avem la plată sunt plătite în termenele contractuale. Termenul contractual este respectat. Dacă vă uitați la data facturii, vedeți că nu este trecut de 60 de zile", a explicat Pistol. "Am avut probleme pe cofinanțări" Întrebat dacă CNAIR a fost afectată de faptul că premierul Marcel Ciolacu nu a făcut rectificarea bugetară, directorul Cristian Pistol a confirmat că au existat dificultăți. "Am avut probleme pe cofinanțări. Dar Guvernul României a emis fonduri de rezervă bugetară și ne-au dat banii", a adăugat șeful CNAIR. Alexandru Șerbănescu, consilierului ministrului Sorin Grindeanu și purtătorul de cuvânt al CNAIR, a sugerat într-o primă fază că documentul ar fi fals. "Nu avem nici un fel de întârziere pe nici un fel de contract. Nici un constructor nu ne-a sesizat că ar fi întârzieri contractuale. Nu avem probleme de insolvabilitate", a spus Șerbănescu.

Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila Foto: Guvernul României
Eveniment

Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila

Un fost director adjunct al CNAIR, Ovidiu Marian Barbier, desființează lucrările de la podul peste Dunăre de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite. El a scris, pe Facebook, că încă din 2022 erau „semnale” că bitumul folosit este la standarde minime. În plus, Barbier arată că, dela început, proiectul podului a fost aprobat de CNAIR fără „ștampila verificatorilor”. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Podul de la Brăila a costat jumătate de miliard de euro și a fost inaugurat în vară în prezența președintelui, a premierului, a ministrului și a comisarului european pentru Transporturi. „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod, spectaculos de altfel, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar, iar acest mesaj este că vrem, știm și, mai ales, putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră”, spunea premierul Ciolacu la inaugurarea podului, la 6 iulie 2023. Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila „Indiferent de măsura adoptată, în niciun caz PROIECTUL NU SE PUTEA AVIZA FĂRĂ ȘTAMPILELE VERIFICATORILOR! Dar, ce să vezi, s-a avizat! Ștampilele de verificatori au venit foarte târziu și cu mari ,,eforturi" și insistențe din partea conducerii CNAIR.... ACEST CAZ ESTE UNICAT ÎN ISTORIA CNAIR și sper să nu se mai repete!!!!”, a arătat fostul director adjunct al CNAIR. Ovidiu Barbier Barbier desființează afirmațiile din vară, când antreprenorul podului a susținut că asfaltul s-a vălurit datprită căldurii și a TIR-urilor. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Asfaltul, complet necorespunzător „Principala problema în acest moment este cea legată de asfaltul de pe podul principal. În 2022, pe când lucrăm la IBB, s-a primit comandă de la antreprenorul general pentru analiză în laborator a 9-10 rețete de asfalt cu surse de agregate și bitum...După analiză s-a constatat că una dintre rețete s-ar apropia de nivelul minim admis din standarde....Deci, un prim semnal era primit. ,«Problema» la această structura este legată de faptul că este o structura metalică integrală, suportă temperaturi mari și deformații elastice foarte mari date fie de ecartul de temperatura fie de încărcări fie de vânt etc.....Acest aspect trebuie să ducă la elaborarea de rețete speciale de asfalt, de așternerea în condiții foarte bune, cu o amorsă corespunzătoare etc. În deja celebrul raport CESTRIN de care s-a făcut atâta vâlvă ieri, constatările sunt dezastruoase!!!! S-au prelevat 4 carote și s-a făcut o diagnoză cu echipamentul georadar. Citez din memorie după ce am citit aceste concluzii: conținut de bitum necorespunzător, calitatea bitumului necorespunzătoare, grosimile straturilor de asfalt, aderența primului strat la hidroizolație, structura etc....toate necorespunzătoare! Și, ,,bomboană pe colivă"....ornierajul (popular spus rezistență la făgașe ) este DUBLU față de prescripțiile admisibile (11,2 în loc de 5,6). Și traficul greu pe temperaturi f mari are o influență, dar, să fim serioși, asfaltul este NECORESPUNZĂTOR!!!!! În concluzie, măsura de luat în această situație este ÎNLOCUIREA INTEGRALĂ A ASFALTULUI și refacerea hidroizolației ( care se va degrada odată cu frezarea asfaltului din statul de baza) și adoptarea unei soluții de hidroizolație pe care să aibă o bună aderența primul strat de asfalt”, a explicat fostul director adjunct al CNAIR.

Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență Foto: Gov.ro
Eveniment

Celebrul pod peste Dunăre are fisuri structura rezistență

Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență, relatează Pro TV. Podul a fost inaugurat cu mare fast, la 6 iulie, și a costat circa o jumătate de miliard de euro. „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, de altfel, România transmite Europei şi lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, ştim şi mai ales putem să ne construim destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră!”, spunea premierul PSD Marcel Ciolacu, la 6 iulie, la inaugurarea podului. În august, la pod au fost găsite peste 400 de şuruburi slăbite şi zone cu asfalt denivelat. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Acum, Pro TV, dar și presa din Galați, arată că podul are probleme mult mai mari. Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență „Au fost descoperite infiltraţii în structura de rezistenţă subacvatică a podului, la 12 metri adâncime, mai exact la blocul de ancoraj. Infiltraţiile sunt prezente în blocul de ancoraj, care ajunge până pe fundul Dunării. Acesta ajunge până la o adâncime de 31 de metri are un diametru de 47 de metri şi susţine, în apropierea malului de pe partea Bărilei, structura podului, pe celălalt mal, blocul de ancoraj fiind amplasat pe pământ şi nu în apă. Potrivit experţilor din cadrul CNAIR, lucrările de eliminare a infiltraţiilor ar putea pune în pericol integritatea structurală a podului (...) Pentru a putea fi rezolvate aceste probleme, ar fi nevoie de săpături paralele cu blocurile de ancoraj, ceea ce ar putea slăbi sistemul de prindere al pilonilor podului”, scrie Monitorul de Galați. Mihai Tudose, cel care a pornit, pe vremea când era premier, constructia acestui pod Foto: Facebook „Blocurile de ancoraj de pe cele două maluri, acolo unde au apărut fisurile, sunt punctele în care firele care susțin podul sunt prinse de sol, esențiale în structura de rezistență a întregii construcții”, explică Pro TV. Citește și: Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE „La un obiectiv de această categorie și de această talie, și la un constructor care se pretinde profesionist, nu ar trebui să apară astfel de greșeli de începător. Asta este problema. Și normal că, până nu vor remedia situația și nu vor face lucrurile așa cum scrie în contract – pentru că în contract nu prevede scurgeri sau infiltrații în camerele blocurilor de ancoraj, noi nu le vom face recepția”, a declarat, pentru Pro TV, Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt Ministerul Transporturilor.

Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui Românie Foto: Inquam/ Digi 24
Eveniment

Salariul mediu, mai mare decât președintelui României

Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui României: Compania Națională de Investitii Rutiere, înființată în iulie, dar unde salariul mediu va fi mai mare deât cel al președintelui României. În 2023, compania va avea circa 100 de angajați, deși nu a făcut nimic decât că se străduie să devină „operațională” până în 2026. Anul viitor vor fi 270, iar în 2025 - 357. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă La conducerea CNIR, ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a numit director interimar pe consilierul său Cătălin Urtoi. Salariul mediu, mai mare decât cel al președintelui României Potrivit proiectului de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale de Investitii Rutiere, în 2023, salariul mediu la această companie a fost de doar 12.426 de lei, dar din 2024 va exploda, ajungând la 23.973 de lei în 2024 și la 25.451 de lei în 2025 - adică peste salariul brut al președintelui României, de 24.960 lei. „Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete în valoare de 1.571,31 mii lei”, arată ministerul Transporturilor - referindu-se doar la perioada din iulie 2023 până la final de an. În 2025, cheltuielile cu salariile vor reprezenta circa 60% din cheltuielile totale ale CNIR. Compania obține acum venituri reprezentând „un procent de maximum 15% din valoarea rezultată din diferenţa dintre veniturile din tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România înregistrate de C.N.A.I.R. în luna precedentă, lunar, în conformitate cu datele rezultate din conturile de clasa 7, grupa 70 «Cifra de afaceri netă», din balanţa de verificare, şi cheltuielile cu comisioanele aferente distribuitorilor de roviniete, la această diferenţă adăugându-se TVA”. Citește și: Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă, bugetar de o viață, dar cu vilă cât un palat, trimis de PSD la Curtea de Conturi. Om de afaceri povestește cum cerea Mocioalcă șpagă CNIR ar urma să preia proiectele de investiții ale CNAIR, dar pentru asta va fi nevoie de trei ani. „Pentru perioada 2022-2026, se parcurg etapele procesului de operaționalizare”, explică ministerul Transporturilor, pe site.

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească
Economie

Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească

Autostrada lui Ponta, lotul III de pe ruta Sebeș-Deva, iar pe cale să se prăbușească: viaductul de la Aciliu, de pe A1, se află într-o stare avansată de degradare, fiind semnalate crăpături și desprinderi ale betonului la unul dintre piloni, scrie Ziarul Unirea, din Alba. Viaductul are o lungime de circa un kilometru și o înălțime de 74 metri, fiind cel mai înalt viaduct de autostradă din România. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Reporterii de la Ziarul Unirea au filmat viaductul și au descoperit fisuri la un pilon, precum și distrugerea aproape completă a sistemului de scurgere a apelor a cauzat crăpături imense, unele ajungând până la 2 metri adâncime de formă aproape circulară în zona pilonului fisurat. Viaductul Aciliu Autostrada lui Ponta, iar pe cale să se prăbușească Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, a declarat, pentru News.ro, că este în pregătire o expertiză în ceea ce priveşte podul de pe A1, dând asigurări că nu sunt probleme în ceea ce priveşte stabilitatea construcţiei. „Ştiu că se pregăteşte acum o expertiză extinsă pe viaduct. Până la ora actuală, din ce ştiu, nu sunt probleme de stabilitate a viaductului. Dar trebuie sa vedem exact dacă şi ce probleme sunt în mod real ca sa putem interveni preventiv”, a spus Șerbănescu. Lotul trei al autostrăzii Sebeș-Deva, între Sălişte şi Cunţa, a fost inaugurat cu mare pompă de Victor Ponta şi Ioan Rus, în noiembrie 2014. Fostul Director al CNAIR Narcis Neaga a forțat deschiderea autostrăzii pentru ca Ponta să se poată mândri, în campanie electorală pentru președinția României, cu inaugurarea unor kilometri de autostradă. Neaga a deschis autostrada ignorând un document oficial care arăta că pe o porțiune există zeci de nereguli care trebuie remediate. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Autostrada a fost închisă în decembrie 2015 după apariția unor crăpături în asfalt. Reparațiile au fost făcute de CNAIR și au durat până în 2016. Între 2015 și 2016, o porțiune din autostrada inaugurată de Ponta a fost închisă, pentru reparații capitale Pe 24 decembrie 2015, Narcis Neaga a fost reținut de DNA în dosarul privind autostrada Sibiu-Orăştie, în care era acuzat de abuz în serviciu. Neaga a scăpat de acuzațiile DNA după ce Parlamentul a dezincriminat parțial abuzul în serviciu.

Șosele cu trei benzi, una alternativă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șosele cu trei benzi, una alternativă

Șosele cu trei benzi, una alternativă. Ministerul Transporturilor a încheiat săptămâna aceasta seria dezbaterilor publice pentru realizarea unui ghid de punere în practică a soluției "2 plus 1" pe șoselele din România care au un profil de 12 metri. Șosele cu trei benzi, una alternativă Este și cazul DN 28, de la Iași până la Săbăoani, Neamț, respectiv până la intersecția cu DN 2/ E85. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR După cum se știe, DN 28 este un drum cu o bandă pe sens și acostament lărgit, a cărui lățime se pretează propunerii Ministerului Transporturilor și Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ideea reconfigurării carosabilului la trei benzi de circulație, dintre care cea din mijloc să fie folosită alternativ, pe rând, de un sens sau de celălalt, este menită să reducă numărul accidentelor rutiere, în special a coliziunilor frontale și laterale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Podul suspendat de la Brăila, șurubărit (sursa: Facebook/CNAIR)
Eveniment

Podul suspendat de la Brăila, șurubărit

Podul suspendat de la Brăila, șurubărit. Procesul de verificare a şuruburilor parapetului de siguranţă de pe podul suspendat de la Brăila a fost finalizat sâmbătă, circa 0,4% din totalul celor 100.000 de şuruburi fiind slăbite, informează Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Podul suspendat de la Brăila, șurubărit "Astăzi a fost finalizat procesul de verificare a tuturor şuruburilor parapetului de siguranţă de pe Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila (calea 1 şi calea 2). Citește și: ȘOCANT Rudele pacienților arși la Crevedia, nemulțumite că nu pot da șpagă medicilor de la spitalele din străinătate, unde răniții au fost transferați Din totalul de 100.000 de şuruburi, au fost slăbite un număr de 401, ceea ce înseamnă aproximativ 0,4% din totalul acestor elemente", conform informaţiilor de pe pagina de Facebook a CNAIR. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Verificările au fost făcute în condiţiile în care, săptămâna aceasta, în mediul online au apărut imagini video surprinse de localnici, în care se observă cum mai multe şuruburi din parapetul montat pe Podul Suspendat peste Dunăre sunt slăbite şi ies fără niciun efort. Citește și: EXCLUSIV Clanul Doldurea se protejează cu arme: unul din fiii primarului de Caracal, deținător de permis de armă încă din 2017 Podul peste Dunăre de la Brăila - cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră - a fost inaugurat pe 6 iulie 2023. Valoarea iniţială a proiectului a fost de 1,996 miliarde de lei, fără TVA, fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd.

O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr înființată de ministerul lui Grindeanu Foto: Facebook
Eveniment

O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr

În timp ce Ciolacu se laudă că va tăia cheltuielile statului, se „operaționalizează” o nouă companie, cu salarii uriașe și sporuri fără număr. Este vorba de Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR) care „se va ocupa de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor”. Compania este subordonată ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu. Un angajat din această companie care ocupă o oarecare funcție de conducere poate ajunge la circa 45.000 de lei pe lună, plus tichete de masă, tichete cadou și vouchere de vacanță. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului CNIR dublează, practic, activitatea CNAIR, de la care preia noile proiecte de investiții. La 25 august, CNIR a publicat anunțuri de recrutare a 51 de angajați. Potrivit unui document de pe site-ul ministerului Transporturilor, salariile vor fi uriașe la CNIR, iar sporurile sunt fără număr. O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr Astfel, inginerii, consilierii juridici sau arhiviștii cu zero ani experiență profesională vor avea între 8.700 și 15.000 lei pe lună. cei cu experiență de peste trei ani ajung la 23.000 de lei. Un consilier al directorului general, cu zero ani expereință, va primi până în 18.000 de lei pe lună. Aproape toți șefii din instituție, de la cei care vor conduce un compartiment la directorul adjunct pot avea un maxim de 23.500 de lei pe lună. Pentru a ocupa o funcție de conducere este însă necesară o vechime de minimum trei ani în domeniul studiilor absolvite și studii superioare de lungă durată și minim un an vechime în companie cu precizarea că nu se aplică până la 31 Decembrie 2025. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Însă șefii instituției vor avea un spor de conducere consistent. Iată lista sporurilor și primelor oferite de CNIR: Între 15 și 50% spor de funcție de conducere Pentru simpla vechime în muncă, sporurile încep de la 12% - pentru trei ani de vechime și ajung la 25%, la 20-30 de ani vechime 20% - spor implementare proiecte europene 30% spor control financiar Toți salariații vor beneficia de tichete de masa, tichete cadou și vouchere de vacanță Tichete cadou: 8 martie – Ziua Femeii – 300 lei, Sărbătorile Pascale – 550 lei, 1 iunie – Ziua copilului – 300 lei/ fiecare copil al anagajatului și Sărbătorile de Crăciun – 550 lei / salariat + 300 lei / fiecare copil al angajatului. Conducerea CNIR anunță că pot fi acordate și „alte sporuri legale”.

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori” Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori”

Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori”, unele birouri de presă având mai mulți angajați decât redacții ale unor publicații on-line fparte puternice: la Palatul Victoria sunt 24 de angajați, fonduri europene - 22, Transporturi - 21, iar la Finanțe - 17, inclusiv trei bufetiere, arată datele colectate de Ziarul Financiar. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Guvernul și ministerele, pline de „comunicatori” La ministerul de Finanțe, datele sunt publice și arată că la Serviciul de comunicare, mass-media, transparență și relații publice sunt 17 angajați, dintre care trei bufetiere. Șeful de serviciu primește 9.247 de lei, net, consilierii și experții, între șase și șapte mii de lei, iar bufetierele 2.500-3.000 de lei. La ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la direcția de „informare, transparentizare și dialog social” sunt 22 de angajați, schema fiind de 29 de posturi. Ziarul Financiar arată că, într-o săptămână, ministerul a emis un singur comunicat. La compania de drumuri, CNAIR, serviciul de presă și comunicare on-line are șapte angajați, potrivit organigramei publicate pe site. Ziarul Financiar arată că ministerul de Interne a refuzat să spună câți angajați lucrează la presă, datele fiind clasificate. „Companii mari din România au 1-3 angajaţi la departamentul de comunicare, în relaţia cu presa”, mai arată această publicație.

CNAIR face un pui eficient: CNIR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

CNAIR face un pui eficient: CNIR

CNAIR face un pui eficient: CNIR. "Bănuiam că nimeni din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere nu-și va depune candidatura pentru funcția de director general. CNAIR face un pui eficient: CNIR Iar riscul era să se blocheze compania", a explicat Cătălin Urtoi (foto) de ce a decis să candideze pentru interimatul șefiei CNIR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Consilierul onorific al ministrului Transporturilor a adăugat că nu și-a dorit asta, dar că a analizat foarte bine situația, iar decizia a luat-o la sfârșitul săptămânii trecute. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici "Este vorba de o perioadă de patru-șase luni maximum", a subliniat el. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă (sursa: Facebook/România fără gropi)
Eveniment

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă

Pasarela de pe Centură ocupă o bandă. Viața șoferilor este pusă în pericol cu bună știință de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru că nu a presemnalizat corect o porțiune de drum care se îngustează brusc pe Centura Bucureștiului. Oficialii CNAIR susțin că vina este a constructorului Delta ACM, o societate controlată de Primăria Sector 3, care a intrat în insolvență și nu poate finaliza lucrarea. Pasarela de pe Centură ocupă o bandă Sectorul de drum A1 – DN7, o parte din Centura Municipiului București, reprezintă un adevărat pericol pentru șoferii aflați în trafic. O bandă de drum se îngustează brusc fără a fi presemnalizată, motiv pentru care viața șoferilor poate fi pusă în pericol. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvând al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat pentru Defapt.ro că proiectantul lucrării a fost în anul 2015 compania Maxidesign, societate patronată de Ovidiu Marian Barbier, fostul director general adjunct al CNAIR. „În anul 2015 s-a făcut proiectul tehnic de către Maxidesign. Iar în 2020 au fost aprobați noii indicatori tehnico-economici. În 2020 era director general adjunct la noi (CNAIR – n.r.) exact acela care era șef la Maxi Design. Și de aici iese minunea aia”, a spus Alin Șerbănescu. Delta ACM, 49,9% a PS3 În plus, acesta a mai explicat că șantierul este în responsabilitatea antreprenorului Delta ACM: „Noi le-am reziliat contractul, dar instanța i-a repus în contract. Trebuie să mai reziliem o dată contractul, să le dăm certificat negativ intermediar. Se va ajunge din nou cu ei la reziliere. Ei nu prea dau semne că pot face lucrarea. Situația asta este din 2017-2018”. Situația pasarelei care nu se suprapune cu lățimea șoselei a fost semnalată de "România fără gropi", un proiect civic de semnalare a problemelor care țin de infrastructura rutieră. Compania Delta ACM este deținută în proporție de 49,9% de Administrare Străzi S3, o societate a Primăriei Sector 3, în fruntea căreia se află primarul Robert Negoiță. Restul părților sociale sunt deținute de Ram Cons Assets SRL (20%) și Bizcube Invest SRL (30,1%). Barbier: Constructorul e de vină Ovidiu Barbier, fost patron al Maxidesign și ex-director general adjunct al CNAIR, a explicat că fosta sa societate a fost asociat la lucrare pe partea de proiectare: „Eu din punct de vedere al proiectului tehnic eram cu toate actele în regulă. Că nu s-a mai dus să lucreze antreprenorul, nu e problema Maxidesign. Un proiectant nu poate prelua un contract de antreprenor general, să fie clar. Eu nu mai sunt la Maxi Design de patru ani. Dacă Delta nu și-a făcut treaba, nu înseamnă că Maxidesign nu și-a făcut treaba”. Citește și: Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei Întrebat ce trebuia să facă antreprenrul, adică Delta ACM, Ovidiu Barbier a spus că "corecțiile de traseu trebuia să le facă constructorul. Drumul trebuia deviat pe o lungime mult mai lungă în așa fel încât să existe gabaritul de trecere corect. E o porcărie ce s-a făcut aici. Acolo drumul trebuia dezaxat. Lucrarea nu este finalizată. Lucrarea trebuia făcută cu dezaxarea drumului. Pe partea cealaltă ai suficient spațiu să intre două benzi cu două benzi. Ce au făcut ăștia cu contractul nu mai știu. Contractul trebuia reluat după ce a dat faliment Delta. Trebuia relicitat. Ce e făcut acolo nu e finalizat. Nu știu cine și cum dă vina. Să dea vina pe Maxi Design că ce? Am făcut niște pasarele?" CNAIR mută axul drumului Până se vor găsi vinovații, actualul director general al CNAIR, Cristi Pistol, a decis ca Direcția Regională de Drumuri București să ia măsuri urgente de remediere a situației și punerea drumului în parametri de siguranță. Potrivit lui Alin Șerbănescu, cei de la DRDP București refac marcajele, scot parapetul de beton pentru că în spatele acestuia este parapet metalic. „Vin cu parapet pe axul drumului pentru a respecta lățimea benzilor, câte șapte metri pe-o parte, câte 3,5 metri banda. Să vedem configurația cum va fi! Cu marcajele făcute, cu parapeții de beton scoși. Noi o să luăm măsuri pentru refacerea marcajelor, dar nu putem să intervenim în lucrarea în sine. Noi suntem obligați să luăm măsuri pe siguranță”, a mai declarat Alin Șerbănescu.

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate dopuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri"

Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri". Compania a lansat pe 21 decembrie în licitaţie atribuirea contractelor pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor pentru autorizarea unor lucrări. Noroc cu PNRR: CNAIR scoate "dopuri" Este vorba de construire a unor pasaje supraterane pe câteva artere cu trafic intens din ţară. Pachetul celor şase pasaje este evaluat la aproape 4,8 milioane de lei. Citește și: Șeful de spital și-a pontat 25 de ore pe zi în gărzi. Acum, după deces, familia trebuie să plătească pagubele Finanţarea realizării documentaţiei se bazează pe fonduri europene, mai precis pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră