duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CJUE

2 articole
Eveniment

Plafonarea prețurilor subminează concurența

Plafonarea prețurilor subminează concurența, a decis Curtea de Justiție a UE (CJUE) într-un proces împotriva Ungariei. CJUE a stabilit că decretul guvernului de la Budapesta care obligă comercianţii din Ungaria să vândă anumite produse agricole la un preţ fix şi în cantităţi prestabilite contravine dreptului european. Citește și: O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei – presă În februarie 2022, guvernul Viktor Orban a reglementat comercializarea a şase produse de bază – zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc şi de pasăre – şi a anumitor tipuri de lapte. În noiembrie 2022, decretul guvernamental a fost modificat, invocându-se războiului din Ucraina, şi a adăugat pe listă alte două produse: ouăle şi cartofii. Decretul s-a aplicat până în data de 31 iulie 2023 şi îi obliga pe comercianţii care vindeau aceste produse să le comercializeze la preţul oficial în cantităţi prestabilite, sub sancţiunea unei amenzi, scrie news.ro. Plafonarea prețurilor subminează concurența Lanţul de magazine Spar din Ungaria a contestat în faţa instanţei din Szeged legalitatea unei amenzi care i-a fost aplicată de autorităţi deoarece au constatat stocuri în cantitate necorespunzătoare în depozitul unui magazin din provincie. Instanţa din Szeged a sesizat apoi Curtea de Justiţie a UE pentru interpretarea legislaţiei. În hotărârea sa de joi, Curtea a constatat că decretul guvernamental a încălcat libera concurenţă, o componentă fundamentală a Regulamentului UE privind organizarea comună a pieţelor agricole. „Obligaţia de a vinde anumite produse agricole la un preţ oficial şi în cantităţi prestabilite împiedică comercianţii să stabilească în mod liber, pe baza unor considerente economice, preţurile de vânzare şi cantităţile pe care doresc să le vândă” – se arată în hotărârea CJUE. Instanţa consideră că măsurile stipulate în decret „nu sunt proporţionale”, în pofida argumentelor potrivit cărora acestea au fost introduse pentru a combate inflaţia şi pentru a proteja consumatorii defavorizaţi. „Subminarea liberului acces al comercianţilor la piaţă în condiţii de concurenţă efectivă şi perturbarea întregului lanţ de aprovizionare cauzată de preţurile şi cantităţile reglementate impuse acelor comercianţi depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decretul guvernamental” – a conchis instanţa UE cu sediul la Luxemburg.

Plafonarea prețurilor de către guvernul Viktor Orban subminează concurența, arată CJUE Foto: kremlin.ru
DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Foto: Facebook DNA
Politică

DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise

DNA anunță că, urmare a deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescrierea, 557 de cauze penale, cu prejudiciu de 1,2 miliarde euro şi valoare a mitei şi a traficului de influenţă de 150 milioane euro, vor fi închise. DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Parchetul anticorpție arată că va solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene. ”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 şi a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripţia răspunderii penale, Direcţia Naţională anticorupţie (DNA) a întocmit o situaţie estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menţionate va avea consecinţe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală şi în faţa instanţelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, magistraţii vor fi nevoiţi să constate încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, transmite DNA, citat de news.ro. Câte dosare se închid și cu ce prejudicii estimate Situaţia detaliată se prezintă astfel: Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)- 190 dosare- prejudiciu estimat 648.207.688 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 50.997.625 euro Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanţelor) de judecată, în diferite stadii- 367 dosare- prejudiciu estimat 561.230.056 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 99.471.962 euro DNA va sesiza CJUE ”În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare şi au întocmit acte de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, conform Codului penal şi Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) şi în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective). Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR şi în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripţiei numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecţilor şi inculpaţilor (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mişcare a acţiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc)”, precizează DNA. Citește și: Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari de la Moscova, scrie Washington Post. Plus: „Servicul rus de securitate subminează guvernul pro-vestic al Moldovei” Instituţia de asigurări că procurorii DNA vor fi consecvenţi în dosarele în care se va invoca prescripţia răspunderii penale şi vor solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră