vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

291 articole
Politică

Ciolacu, desființat chiar de primarul PSD din Buzău

Pachetul Ciolacu, pentru care Guvernul și-a asumat răspunederea, a fost desființat, azi, chiar de primarul PSD din Buzău, Constantin Toma: „Se vorbeşte de reformă, avem prim-ministru de la Buzău, nu cred foarte mult în această reformă, noi dăm un instrument aici. Este o poveste de angajament şi de responsabilitate pentru că este foarte aplicată. Se poate aplica şi într-un spital, se poate aplica şi la Armată, se poate aplica şi la Guvern, într-un minister, peste tot. Decât să tai aşa 10% din posturi, ne dispar două posturi de şefi de birou, nu cred că asta este reforma pe care o aşteptau românii, cu părere de rău". Citește și: Playboy rupe legăturile cu actrița porno Mia Khalifa, pentru postările ei pro-Hamas. „Playboy are mai multă integritate decât Harvard”, scriu comentatorii pe Facebook Guvernul şi-a asumat răspunderea la sfâşitul lunii septembrie pe pachetul de măsuri fiscale cu scopul declarat al reducerii cheltuielilor în sectorul bugetar. Ciolacu, desființat chiar de primarul PSD din Buzău Toma, care este primar din 2016, a relatat într-o conferință de presă cum a redus personalul primăriei și a reușit ca orașul să nu mai aibă datorii „restante”. „Guvernul a lansat acum această asumare a răspunderii, să reducem personalul cu 10%. În 5 ani de zile, personalul la Primăria Buzău s-a redus cu 30%. Important mi se pare faptul că, în 2016, Primăria Buzău avea venituri de 32 milioane euro şi datorii de 20 milioane euro, la sfârşitul lui 2022, veniturile proprii sunt la 52 milioane euro, nu avem nicio datorie restantă. Cel mai important, economia de timp în răspunsurile oficiale pentru cetăţeanul buzoian, măsurată în ani, înseamnă 3.108 ani până la nivelul lunii septembrie", a relatat Toma. Recent, Toma l-a ironizat pe Ciolacu după ce acesta a spus că mandatele aleșilor locali ar trebui limitate la doar două. „Dacă buzoienii o să insiste să fiu din nou primar, o să mă sacrific. Toate proiectele astea începute trebuie terminate. Cei care fac și-și văd de treaba lor și lumea este mulțumită nu văd de ce nu ar trebui să fie lăsăți să candideze. Vreau sa candidez din nou din partea PSD ”, a declarat Toma pentru Șansă News. A desființat-o pe Firea, l-a lăudat pe Bolojan În iulie, el a desființat-o pe Gabriela Firea, după scandalul azilurilor groazei: „Este imposibil să nu știi cu ce oameni lucrezi. Și angajezi acei oameni în care ai încredere. Indiferent în ce instituție ai fi, privată sau publică, trebuie să ai grijă cu oamenii care te înconjoară pentru că ei sunt echipa ta. Dacă Firea a făcut echipă cu asemenea om și este bun la toate, Doamne ferește, și-a făcut-o cu mâna ei”. Citește și: Un celebru istoric, fost deputat și ambasador, umilit la un spital de stat: „Prin atitudinea lui grosolană și infatuată, acest doctor era să-mi provoace o afecțiune mult mai gravă” În 2021, el îl lăuda pe liberalul Ilie Bolojan: „Ieri, la Buzău, a fost prezent domnul Ilie Bolojan, de la Oradea, cel care este considerat unul dintre cei mai buni primari din România, după 1990”.

Ciolacu, desființat chiar de primarul PSD din Buzău Foto: PSD
Bolojan a păstrat doar 340 angajați la CJ Bihor Foto: Facebook
Politică

Bolojan a păstrat doar 340

Legea ar permite Consiliului Județean (CJ) Bihor să aibă 626 de angajați, dar președintele acestei insituții, Ilie Bolojan, a păstrat doar 340. Precizarea a venit chiar de la președintele CJ Bihor, care a explicat ce efecte va avea proiectul de lege pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea, dacă va trece de Curtea Constituțională. Citește și: Judecătorii de la Cluj, deciși să nu-l lase pe Cherecheș să scape cu fuga: primarul din Baia Mare, pus sub control judiciar. Magistrații accelerează procesul, ca să evite prescrierea Bolojan le-a spus, ieri, consilierilor județeni, că pachetul Ciolacu nu va impune multe schimbări în structura de personal a consiliului. Bolojan a păstrat doar 340 „În prezent Consiliul Județean Bihor are 87 posturi ocupate, cu tot cu conducere, din care patru funcții de șef de birou se vor desființa. Mai avem, de asemenea, 10 posturi de execuție vacante și cinci temporar vacante. Din cele patru funcții de șef de birou, două vor fi efectiv desființate, iar celelalte două, de la Direcția Tehnică, se vor transforma în funcții de șef de serviciu, având în vedere încărcarea foarte mare cu lucrul la Direcția Tehnică și necesitatea de a fi persoane care să răspundă și să gestioneze proiectele de sute de milioane de euro”, a explicat președintele CJ Bihor, citat de Bihoreanul. Pe de altă parte, Bolojan a mai precizat că, potrivit legii, CJ Bihor și instituțiile subordonate ar putea avea, raportat la numărul de locuitori ai județului, 626 posturi, însă în prezent sunt doar 340, „deci acest lucru (n.r. – noua legislație pentru reducerea posturilor) nu ne va afecta”. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de ecnomii se pot face și în alte locuri”, relata, în aprilie, președintele CJ Bihor.

Fariseismul lui Ciolacu: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul CJ, PSD înființa un minister pentru Firea Foto: Facebook
Politică

Fariseismul lui Ciolacu

Fariseismul lui Marcel Ciolacu, care acum susține că este indignat de cheltuielile uriașe cu aparatul bugetar: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul Consiliului Județean (CJ), PSD înființa un minister pentru Gabriela Firea, cel al Familiei, dar și agenții, precum cea de „ Dezvoltarea Infrastructurii in Sanatate”, și făcea angajări masive în ministere. Azi, premierul Ciolacu s-a arătat indignat de situația din sectorul bugetar: „Cei care merg la serviciu de zeci de ani să joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci (...) Sunt peste 50 de sporuri, e incredibil unde a ajuns acest fenomen”. Joburi și salarii mai mari pentru clientela Puterii Ministerul Familiei are, în 2023, un buget de 713 milioane de lei și 265 de angajați. În 2022, bugetul a fost de 185 de milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în noiembrie 2022 erau peste 1,28 milioane de angajaţi la stat, cu peste 25.000 mai mulţi decât în septembrie 2022. Foto: Inquam/ Octav Ganea Unul din cele mai consistente sporurui, 50% din salariu pentru funcționarii care gestionează fonduri PNRR, dar și pentru aleșii locali implicați în astfel de proiecte, a fost înființat în perioada în care PSD era la guvernare. În consecință, primarii și viceprimarii și-au mărit salariile cu până în 50%. Iată câteva majorări apărute în această primăvară: Martie 2023: Toți bugetarii care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o Ordonanță de urgență a guvernului Ciucă. Aprilie 2023: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Mai 2023: Parlamentul a votat salarii cu până la 50% mai mari și creșterea numărului de angajați la Administrația Fondului pentru Mediu Fariseismul lui Ciolacu Consiliul Fiscal a arătat din 2022 că, în Uniunea Europeană, avem cele mai mari cheltuieli cu salariile bugetarilor. Astfel, guvernul a cheltuit 33,8% din veniturile încasate în 2020 pe salariile bugetarilor, pondere care a crescut în 2021 la 37%. Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășea pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2% în 2021, ajungând la 22,4%. Pe d ealtă partte, în timp ce președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, comasa instituții și reducea aparatul bugetar, PSDD înființa noi ministere și instituții pentru clientela sa. „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, spunea, recent, Bolojan. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, arăta, în ianuarie, că numărul angajaților din sistemul bugetar este prea mare: „Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii (...) . Cel puțin, dacă mâine s-ar reduce fondul de salarii, Consiliul Județean ar putea funcționa cu 66% din angajați fără nicio problemă”, a spus Tișe, citat de Știri de Cluj. Cîțu numărase 27 de sporuri, Ciolacu - 50 „Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă dacă aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul Cîțu în 2021.

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50%, Bolojan - doar 25%
Eveniment

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50

Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție. Pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% De exemplu, la Bistrița Năsăud, unde președinte este pesedistul Emil Moldovan, la indemnizația lunară de 18.720 de lei se adaugă un spor de 9.360 lei, denumit pompos „Majorarea indemnizației lunare conform art.16 alin.(2) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare” - de fapt sporul pentru fonduri UE. Potrivit ultimei liste cu salarii de la acest consiliu județean, doar președintele și vicepreședinții beneficiază de acest spor, nu și angajații consiliului. Vicepreședinții consiliului județean sunt de la PSD și PMP. În Argeș, aceeași situație: președintele Ion Mânzină, de la PSD, și cei doi vicepreședinți, ambii de la PSD, iau un spor de 50% la salariul de bază pentru că lucrează cu fonduri europene. La ceilalți angajați ai primăriei, pe lista publicată nu figurează sporurile. Indemnizațiile conducerii sunt identice cu cele din Bistrița Năsăud, 18.720 de lei, plus spor de 9.360 lei. Și în Olt, unde președinte este Marius Oprescu, de la PSD, sporul pentru fonduri europene este de 50%, pentru conducerea consiliului. La fel în Botoșani, unde președinte al Consiliului Județean este Doina Feodorovici, de la PSD. Bacău, condus de Valentin Ivancea (PSD): sporuri de 50% pentru președinte și vicepreședinții consiliului județean. În mai multe județe conduse de lideri PSD, precum Teleorman, aceste informații sunt imposibil de găsit pe site-ul instituției. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Bihorul, modest. Boc - 50% La Buzău și Vaslui, tot fiefuri PSD, președinții Consiliului Județean s-au limitat la sporuri de 25% din indemnizația lunară. În Bihor, lista salariilor precizează că indemnizațiile lunare ale președintelui - Ilie Bolojan - și ale vicepreședinților se majorează cu doar 25%. La Oradea, se precizează: „Indemnizatia lunară a primarului și indemnizaţiile lunare ale viceprimarilor au fost majorate cu 25% având în vedere implementarea proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile”. Salariile personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de sporuri între 10 și 40% (maximum prevăzut fiind de 50%), în funcție de timpul alocat acestor proiecte. Dintre primarii PNL, Emil Boc primește sporul maxim, de 50%, pentru absorbția fondurilor europene. Și la CJ Arad, condus de liberalul Iustin Cionca, sporul acesta este dus la maximum, de 50%.

„Greu să fii credibil în condițiile în care acum un an de zile desființezi pe cineva”, spune Ilie Bolojan Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Greu credibil condițiile acum un an de zile desființezi

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a acordat un interviu postului Europa Liberă în care a explicat, printre altele, de ce PNL are o problemă de credibilitate în fața propriului electorat: „Ne-am coalizat cu PSD după ce i-am demonizat în campaniile electorale. E greu să fii credibil în condițiile în care acum un an de zile desființezi pe cineva și, după un an, stai cu el la braț”. Liderul liberal a avertizat și asupra costurilor cu pensiile și cu dobânzile. „Guvernele vor fi condamnate să plătească doar dobânzi”, a spus Bolojan. „Greu să fii credibil în condițiile în care acum un an de zile desființezi pe cineva” Pe de altă parte, Bolojan nu a respins posibilitatea de a reveni în administrația centrală. Iată principalele declarații făcute de Bolojan la Europa Liberă: „Guvernul format de o mare coaliție putea să facă mult mai mult decât a făcut până acum. S-a administrat țara, a fost o stabilitate (...) A fost o dezvoltare economică, dar acumulările negative pe care le avem de foarte mulți ani (...) puteau fi dezamorsate de această coaliție (...) Din păcate, din acest punct de vedere se putea face mult mai mult”. „În condițiile în care avem niște deficite consistente, e clar că Guvernul, dacă ia decizia să acorde anumite facilități, de la aceste vouchere sau chiar majorări de salarii (...) e clar că trebuie să analizeze pasul II. Pasul II înseamnă sau să taie niște cheltuieli din altă parte sau să crească veniturile”. „Durata medie de muncă în România este de 31 de ani, în timp ce în UE este de 36 de ani. Dacă vrem să ajungem din urmă țările europene din punct de vedere al prosperității, este evident că nu putem să muncim mult mai puțin decât ei”. „O să ajungem în situația în care deficitele la fondurile de pensii vor fi imposibil de acoperit și guvernele care vor veni vor trebui să folosească toți banii pe care România îi ia împrumut nu să facă investiții, ci să plătească pensii”. „Ne-am schimbat președinții în timpul guvernării și oamenii așteptau (...) să ne ocupăm de guvernare. (...) Ne-am coalizat cu PSD după ce i-am demonizat (...) Electoratul nostru cred că aștepta să facem niște reforme (...) Nu le convine când văd oameni care nu-și fac treaba, când văd personal supradimensionat, când văd sisteme care nu funcționează și care ar putea fi corectate” „Dacă nu se atacă reformele astea la timp, cu toate costurile sociale, cu toate supărările, cu toate grevele care ar putea să apară, costul va fi mult mai mare peste un an sau doi.” PNL „este în jurul unui plafon de 20% (...) În afară de sondajele de opinie (...) cred că aud o voce a neumulțumirii care ar trebui să ne pună serios pe gânduri (...) Dacă 80% cred că țara se mișcă într-o direcție proastă, ar trebui să nu mai fim liniștiți. Deloc!”. Întrebat dacă este dispus să preia din nou o funcție în administrația centrală, la București, anul viitor, Ilie Bolojan admite că s-ar putea gândi la această posibilitate. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL Foto: Facebook
Eveniment

Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL, într-o intervenție la Digi 24: el a identificat trei decizii care ar fi afectat intenția de vot pentru formațiunea liberală. De la începutul lunii aprilie, liderul liberal din Bihor a criticat tot mai des deciziile luate de conducerea formațiunii din care face parte. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Bolojan, critici în rafală la conducerea PNL Potrivit unei relatări de pe G4Media a intervenției lui Bolojan la Digi 24, deciziile care au afectat PNL sunt: Așa numitul ”festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului: Ludovic Orban și, ulterior, Florin Cîțu Alianța cu PSD Performanța la guvernare a PNL Președintele Consiliului Județean Bihor a devenit tot mai critic în ultimele săptămâni față de conducerea liberală, care însă l-a ignorat. „Noi suntem în situația în care această coaliție mare a oferit un avantaj major României, în primul rând chestiunea destabilitate. Dar, fiind practic cele două mari partide de Stânga și de Dreapta în guvernare, doar acest mare avantaj într-o zonă tulbure cu un război la graniță nu e suficient, în condițiile în care vedem aceste probleme și nu e o constatare doar a dvs, ci e una generală. Deci ar putea fi atacate, că nu te întâlnești de foarte multe ori cu o ocazie de genul ca Stânga și Dreapta să fie într-o coaliție și să aibă posibilitatea să facă acest lucruri”, a declarat, la final de aprilie, Bolojan, la postul B1TV. „Am concediat la început de mandat 50% din colegi pentru că nu aveau de lucru. Nu s-a prăbușit CJ Bihor”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, la 13 aprilie, la Digi 24. „Puteți să-mi faceți orice, dar nu mă faceți PSD-ist, că eu nu pot, asta chiar nu pot”, ar fi spus Ilie Bolojan într-o ședință a conducerii PNL, la început de aprilie. Citește și: FOTO Ziua Victoriei, la Moscova: parada unei dictaturi de mâna a III-a. Prin Piața Roșie a defilat un tanc vechi, avioanele au rămas la sol. Prigojin, semne ale lipsei de respect față de Putin Vom reveni.

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL Foto: Facebook CJ Bihor
Eveniment

Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL

Președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL: „E nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă. Forța motoare trebuie să fie PNL”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a spus că există riscul să se rateze „generații, ani întregi”. Bolojan, critici indirecte către conducerea PNL „Noi suntem în situația în care această coaliție mare a oferit un avantaj major României, în primul rând chestiunea destabilitate. Dar, fiind practic cele două mari partide de Stânga și de Dreapta în guvernare, doar acest mare avantaj într-o zonă tulbure cu un război la graniță nu e suficient, în condițiile în care vedem aceste probleme și nu e o constatare doar a dvs, ci e una generală. Deci ar putea fi atacate, că nu te întâlnești de foarte multe ori cu o ocazie de genul ca Stânga și Dreapta să fie într-o coaliție și să aibă posibilitatea să facă acest lucruri”, a declarat Bolojan, la postul B1TV. Întrebat despre nemulțumirile pe care le-a formulat în discuțiile interne din partid referitor la relația cu PSD, acesta a răspuns: „În România, în ultimii ani, practic toate partidele au fost în coaliție unele cu altele, deci e greu de presupus că am putea veni careva să exprimăm niște lucruri din astea în care unii trebuie desființați, distruși, că ei sunt răi și noi suntem buni, că ne descalificăm când facem astfel de afirmații, având în vedere realitățile noastre”. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Eu am spus acolo, dar s-a scos din context, ce vă spun și dvs, că e nevoie să se facă reforme, că doar stabilitatea nu e suficientă, având în vedere forța celor două partide, că se pierd niște ani, se vor pierde niște generații, dar e cât se poate de clar că la astfel de măsuri forța motoare trebuie să fie PNL, e evident, pe baza unor discuții cu celelalte două partide, în principal PSD”, a mai spus Ilie Bolojan.

Bolojan: Am concediat 50% din colegi Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Am concediat 50% din colegi

„Am concediat la început de mandat 50% din colegi pentru că nu aveau de lucru. Nu s-a prăbușit CJ Bihor”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, miercuri seara, la Digi 24. Câteva ore mai târziu, președintele Iohannis a declarat că se opune tăierii salariilor sau concedierilor din aparatul bugetar: „Sper să reţină bine toţi politicienii şi cvasipoliticienii: austeritatea nu este o soluţie. În consecinţă, nu vor exista tăieri de salarii (...) Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva, greşeşte”. Discuția despre reducerea cheltuielilor de personal s-a intensificat după ce ministrul PNL Marcel Boloș a susținut că se va ajunge la această soluție pentru a se îndeplini jaloanele PNRR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Am concediat 50% din colegi „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan. El a spus că reorganizarea administrativă poate fi o soluție pentru ca statul să reducă din cheltuieli, dar pentru următorul ciclu electoral. Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor.

Critici dure către conducerea liberală Foto: Facebook PNL
Politică

Critici dure către conducerea liberală

Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise desfășurată miercuri seara la Vila Lac 2, afirmă surse politice. Cei mai vehemenți critici au fost Ilie Bolojan, Emil Boc, Vasile Blaga și Raluca Turcan. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Critici dure către conducerea liberală Iată principalele declarații din ședința conducerii liberale: „Puteți să-mi faceți orice, dar nu mă faceți PSD-ist, că eu nu pot, asta chiar nu pot”, ar fi spus Ilie Bolojan, care a reproșat Guvernului că trebuia să facă reforme, nu să fie un simplu administrator. Președintele CJ Bihor a mai cerut să nu mai fie prezentate, în interiorul partidului, sondaje care arată că PNL crește, întrucât este evident că formațiunea liberală este în scădere. Vasile Blaga ar fi fost chair mai dur, afirmând: „Suntem ospătarii PSD la guvernare, zero organizare. Stâlpii sunt mai cunoscuți decât miniștrii”. El a spus că, dacă pui șapte din cei nouă miniștri PNL lângă un stâlp, până și activiștii liberali salută stâlpul, fiindcă e mai cunoscut decât demnitarul. Blaga a spus că PNL ar trebui să vină la guvernare cu miniștrii din primul eșalon, sugerând ca Rareș Bogdan și Dan Motreanu să fie aduși în viitorul Guvern. Raluca Turcan a criticat „bâlbâiala” de la modificarea codurilor penale. În ședință s-ar fi discutat de două sondaje care se bat cap în cap: unul prezentat de Dan Motreanu, care arăta că PNL este în scădere, la 19%, și altul prezentat de Lucian Bode, care arăta că partidul e la 22%. Citește și: Austeritate: Câciu anunță tăieri de cheltuieli în valoare de 20 de miliarde de lei. Acum o lună el spunea: „România are mult mai mulţi bani decât se crede” În fața avalanșei de critici, premierul Ciucă ar fi dat un răspuns standard: „România are nevoie de politică matură și de o guvernare stabilă. Iar șansa PNL este să joace cartea politicii echilibrate. Aș spune chiar mai mult, PNL trebuie să fie la guvernare ca o garanție împotriva oricăror derapaje, fie ele economice sau în politica externă”. Însă Dan Motreanu ar fi replicat, arătând că PSD nu respectă protocolul și apreciind că „PNL are și opțiune de a ieși de la guvernare dacă se continuă în același mod”.

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic Foto: Facebook
Mediu

Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic

Oradea va beneficia de finanțare european pentru un parc fotovoltaic. Valoarea totală a proiectului este de circa 16 milioane d eeuro. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a semnat vineri la Oradea contractele de finanţare pentru şase proiecte europene gestionate de acest municipiu, în valoare totală de 90 milioane euro, unul din ele fiind al unui parc fotovoltaic cu peste 15.000 de panouri fotovoltaice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oradea, finanțare pentru un parc fotovoltaic „Doar două autorităţi publice locale au avut această iniţiativă. Oradea şi Braşov au făcut proiecte să valorifice cât mai bine potenţialul de energie solară şi să treacă într-o nouă etapă a dezvoltării municipiilor şi judeţelor astfel încât să producă şi să comercializeze energie verde", a declarat Boloş, referindu-se la viitorul parc fotovoltaic, care va fi amplasat în jurul haldei de gunoi din străzile Matei Corvin şi Santăului, pe o suprafață de 12,5 hectare. Parcul fotovoltaic va fi gestionat de la distanţă, prin fibră optică, cu ajutorul unor echipamente de monitorizare şi control, explică Bihoreanul. Și vicepreşedintele Consiliului Județean, Mircea Mălan, a semnat cu ministrul Boloş, în numele CJ, contractul de finanţare pentru două proiecte în valoare totală de opt milioane euro. Termenul de finalizare a lucrărilor este de un an. Acesta este al doilea proiect privind dezvoltarea unui parc fotovoltaic lansat de municipalitatea orădeană în ultimul an. În ședința din luna mai Consiliul Local a aprobat închiderea haldei de zgură a CET-ului de la Santău Mic și montarea de panouri fotovoltaice. "Primul proiect se referă la realizarea a 16 centre de depozitare a deşeurilor mari în aport voluntar. Este vorba de un proiect care va fi derulat împreună cu cele 16 primăriii pe teritoriul cărora există aceste platforme", a declarat vicepreşedintele. Consiliul Judeţean Bihor a organizat deja licitaţie cu clauză suspensivă pentru amenajarea platformelor şi a primit 41 de oferte din partea firmelor interesate. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari Mircea Mălan s-a ocupat personal de formalitățile pentru proiect și a convins primarii din județ de utilitatea lui, fapt pentru care a și semnat contractul, în timp ce președintele CJ, Ilie Bolojan, l-a urmărit din sală.

Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei Foto: Facebook Cristian Leon Țurcanu
Politică

Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei

Președintele Consiliului Județean Oradea, Ilie Bolojan s-a aflat, la 27 martie, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei cu România, cu ocazia inaugurării unui parc din localitatea Băcioi, de lângă Chișinău. Tot ieri s-a aflat la Chișinău și președintele PSD, Marcel Ciolacu, însă acesta nu a avut în program vreo întâlnire cu Maia Sandu. Presa din Republica Moldova a ignorat, în mare măsură, această vizită. De altfel, PSD vrea să trimită în funcția de șefă a ICR Chișinău o fostă apropiată a oligarhului Vladimir Plahotniuc, care însă a contribuit la înființarea Partidului Social Democrat European din Moldova, de facto o filială a PSD România. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD Bolojan, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei „Noi am beneficiat în ultimii ani de transferuri de bune practici, de sprijin financiar din partea UE și este rândul nostru să facem acest lucru pentru comunitățile din R. Moldova. Fiecare investiție reprezintă un punct în plus pentru servicii publice mai bune și o viață mai bună. Noi venim în R. Moldova cu recunoștință, respect și speranță. Cu recunoștință pentru toți martirii, pentru toți oamenii României și Basarabiei, care au făcut istorie. Venim cu respect pentru dvs. Dacă pentru unii istoria și geografia au fost niște oportunități, pentru dvs. istoria și geografia a fost provocări și o luptă zi de zi. Pentru asta vă respectăm. Venim cu speranța pentru un viitor mai bun, pentru prosperitate și o viață mai bună. Dumnezeu să aibă în pază România și Moldova”, a declarat Ilie Bolojan, conform ziarulnational.md. Foto: Ziarul National Moldova Antena 3 a consemnat faptul că Marcel Ciolacu a efectuat, luni, o vizită în Republica Moldova şi a participat, în localitatea Ialoveni, la festivităţile prilejuite de dezvelirea busturilor lui Alexandru Marghiloman şi Ion Inculeţ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD vrea să trimită șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“, fostul oligarh, acum refugiat în străinătate, un adversar al Maiei Sandu. Jurnalista Paula Erizanu, care colaborează cu The Guardian, consemnează faptul că viitoarea șefă a ICR Chișinău, Monica Babuc, este fondatoarea filialei din Republica Moldova a PSD, formațiunea condusă de Marcel Ciolacu.

Bihor, județul cu cei mai puțini funcționari pe cap de locuitor, spune Ilie Bolojan Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Politică

Bihor, județul cei mai puțini funcționari cap de locuitor

Bihor este județul cu cei mai puțini funcționari pe cap de locuitor, a declarat președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, la o dezbatere organizată de Curs de Guvernare. „Am încercat în acești ani să stimulăm transferul dinspre sectorul public către sectorul privat”, a spus liberalul. La conferința organizată de Curs de Guvernare, Bolojan a explicat cum a acționat ca primar al municipiului Oradea și ce proiecte are ca președinte de consiliu județean. Citește și: VIDEO Filmare virală: asalt al unei unități de elită a armatei ucrainene asupra pozițiilor rusești. Filmare cu camera de pe cască Bihor, județul cu cei mai puțini funcționari pe cap de locuitor Iată principalele declarații ale lui Bolojan, conform transcrierii Curs de Guvernare și Bihoreanul: O direcție importantă a fost să atragem capital pentru că nu aveam capital, nu aveam locuri de muncă, pe fondul dezindustrializării pe care am avut-o după anii 90 (...) Avem zeci de hectare probabil la nivelul fiecărei reședințe de județ, abandonate, de care ministerele nu mai știu, care sunt pline de bălării și pe fonduri europene au fost introduse utilitățile, au fost date companiilor și suntem în situația ca de la 75 de mii de angajați în 2008, acum avem peste 95 de mii de angajați, deci a fost o creștere de peste 20 de mii de locuri de muncă, care a însemnat investiții străine, dar și investiții românești, companii românești care s-au extins și s-au dezvoltat. Suntem în lucru cu al doilea val de parcuri industriale în așa fel încât forța de muncă disponibilă care este la 80-100 de km de Oradea, pentru a nu se depopula în totalitate zonele rurale, să aibă locuri de muncă cât mai aproape de casă. Am cofinanțat o școală internațională și abia acum, după 4-5 ani de zile, este pe picioarele ei și funcționează independent. Am lucrat și lucrăm la potențarea zonei periurbane, a celei agricole, supraimpozitând cu 500% terenurile necultivate, îndemnând primarii să facă acest lucru, potențând turismul rural, susținând mici antreprenori locali care produc produse așa încât gradul de ocupare a forței de muncă în zona rurală să crească destul de mult. Dacă Agenția de Plăți în Agricultură face plăți către persoane care nu își cultivă terenurile înseamnă că face o ilegalitate. Bolojan a mai apreciat că lipsa de încredere în autorități este generată de „lipsa livrabilelor și de nerespectarea angajamentelor electorale”.

72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor, spune Ilie Bolojan
Economie

72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor

Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor, a anunțat, azi, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%. Pentru anul 2023, valoarea totală a proiectelor de investiţii este 13,45 miliarde de lei, din care cel mai mare este proiectul Drumului Expres Arad-Oradea, de 10,7 miliarde de lei. 72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor În 2019, situaţia era aproape invers, adică 74% erau cheltuieli pentru funcţionare şi 26% investiţii, ajungând în 2022 să fie aproximativ egale, 51% la 49%, a precizat Ilie Bolojan. "În aceşti ani, o componentă importantă pe care Consiliul Judeţean a avut-o în vedere este orientarea bugetului judeţului spre investiţii, un element important fiind ca, an de an, cheltuielile de funcţionare să ne scadă ca pondere din totalul bugetului, şi în fiecare an, în oglindă, proiectele de investiţii să deţină o pondere cât mai mare din total. Am reuşit ca această direcţie să devină o constantă şi, sigur, cu precizarea că sumele estimate anul acesta pentru investiţii trebuie luate cu o anumită rezervă, pentru că procedurile de licitaţie nu le putem controla, procesele pe care le avem pe rol, dar această estimare se bazează pe fondurile europene pe care CJ le are câştigate sau la care avem siguranţa că avem şanse foarte mari să le câştigăm", a afirmat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă. Investițiile, aproape un miliard de lei Suma pentru investiţii se ridică la 953.837.420 de lei, comparativ cu cheltuielile de funcţionare care sunt estimate la 368.638.850 de lei (cheltuielile de personal fiind mărite cu 19% faţă de anul 2022, determinate de creşterea salariului minim, a costului standard mediu etc, impuse de legislaţie). Potrivit vicepreşedintelui CJ Bihor, Călin Gal, acesta este un buget de dezvoltare, creat pe baza unei "analize cât se poate de serioase", începând încă din luna noiembrie. Astfel, bugetul consolidat pentru anul 2023 este de 1.322.437.660 de lei, mai mare cu 51% decât execuţia anului 2022 (653.477.288 de lei, reprezentând circa 75% din ceea ce a fost propus). "Execuţia a avut de suferit pe partea de investiţii. Practic, nu am reuşit să derulăm aşa cum ne-am propus toate fazele de proiecte din fondurile europene, unele au avut întârzieri din cauza unor probleme tehnice, altele din cauza avizărilor sau a contestaţiilor în justiţie. Dar, faţă de anii trecuţi, am reuşit o atragere mult mai mare a acestor fonduri", a precizat Călin Gal. Aproape toate proiectele mari, cu fonduri UE Bugetul total al judeţului se compune, în cea mai mare parte, din fonduri externe - 72,5% (691 milioane lei), din bugetul local - 17,5% (166 milioane lei), 7,4% fiind împrumuturi (71 milioane lei) şi 2,1% de la bugetul de stat (20 milioane de lei). Domeniile de investiţii care vor înregistra cele mai mari valori în 2023 sunt transporturile şi comunicaţiile ( de la 202 milioane lei în 2022 la 757 milioane lei în 2023), protecţia mediului (de la 13 la 85 milioane de lei lei, parcurile industriale (de la 14 la 58 milioane lei). În scădere sunt proiectele ce vizează învăţământul (de la 32,8 milioane de lei la 5,5 milioane lei). Proiectele pe cultură se menţin la o valoare constantă, de circa 14 milioane de lei. Preşedintele Ilie Bolojan a mai menţionat că din cele 20 de proiecte mari ce se află în diferite faze de implementare, mai toate sunt pe fonduri europene, iar unul singur, un drum judeţean, este finanţat exclusiv din bugetul propriu al judeţului. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București

Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, declară că nu are de gând să candideze la primăria București. Acum o săptămână, news.ro a publicat datele unui sondaj pe București, comandat de PNL, care arăta că Gabriela Firea ar fi votată de 34% din electoratul Capitalei, în timp ce Ilie Bolojan ar strânge doar 22% din voturi. Nicușor Dan ar colecta, acum, doar 17% din voturi, candidând ca independent. În cazul în care ar fi susținut de PNL și USR sau măcar de unul din aceste partide, procentul celor care l-ar vota ar crește substanțial. Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Însă Bolojan a declarat, pentru Bihoreanul, că „nu se pune problema” să candideze la primăria Capitalei. Întrebat dacă știa că va fi inclus în sondaj, a spus: „Nu”. Potrivit sondajului PNL, pe locul doi era plasat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, cu 22% intenţie de vot, la egalitate cu Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Primarul general în funcţie, Nicuşor Dan, are o intenție de vot de 17% - dacă ar candida ca independent , în timp ce liderul USR Bucureşti, Vlad Voiculescu este cotat la 11%. În iulie 2021, întrebat la Digi 24 dacă ar candida la președinția României, Bolojan a spus: „Nu se pune această problemă. Eu cred că fiecare om trebuie să-și facă o analiză a capacităților pe care le are și unde poate livra mai mult. Fiecare poziție necesită o anumită expertiză și atunci, fiecare om își poate face o analiză personală. Nu e ușor să faci asta, pentru că de obicei, riscăm să ne supraevaluăm”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră