vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: baraje

2 articole
Eveniment

ANAR, fonduri PNRR pierdute pentru lucrări de protecție împotriva inundațiilor

Bani pierduți din PNRR pentru diguri. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, critică dur conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru neaccesarea a peste 350 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor. Bani pierduți din PNRR pentru diguri „Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocaţi pe diguri, baraje, poldere. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Inițial, în plan erau trecuți 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ținta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ministrul a avertizat că banii sunt practic pierduți: „Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Este o şansă istorică pe care România nu a valorificat-o.” Buzoianu cere demisia directorului ANAR Ministrul consideră că directorul Administrației „Apele Române” ar fi trebuit deja să-și asume responsabilitatea și să demisioneze. O decizie fermă privind demiterea acestuia va fi luată imediat ce va fi finalizat raportul Corpului de Control în cazul Praid. „Mi s-ar fi părut normal să-şi dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control și voi lua o decizie instantaneu”, a precizat ministrul. Cheltuieli uriașe pentru sedii Diana Buzoianu a mai atras atenția asupra cheltuielilor mari făcute de ANAR cu sediile instituției. Potrivit ministrului, ANAR plătește o chirie lunară de 54.000 de euro pentru sediul din București și intenționează să achiziționeze o clădire de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, la un preț estimat de 75 de milioane de lei. „Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Le-am explicat că, într-un an în care nu au atras niciun euro din PNRR, să primească 75 de milioane de lei pentru sediu nu este un semnal bun”, a explicat Buzoianu. Ministrul a solicitat o listă completă a tuturor imobilelor administrate de instituțiile subordonate, pentru a evalua ce clădiri pot fi folosite eficient. Corpul de Control verifică activitatea ANAR Ministrul Mediului a anunțat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la ANAR pentru a analiza detalii esențiale privind funcționarea instituției. Sunt vizate schema de personal, modul în care au fost gestionate fondurile europene și eficiența controalelor în teren. „La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase. Asta înseamnă că, în faţa comunităţilor afectate de inundaţii, trebuie să ne întrebăm de ce o instituţie cu peste 8.000 de angajaţi nu a reușit să prioritizeze și să implementeze proiecte”, a subliniat Diana Buzoianu.

Bani pierduți din PNRR pentru diguri (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că în şedinţa de guvern de miercuri va propune o listă întreagă de investiţii care să fie demarate în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, în principal proiecte privind amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent, cu rolul de a proteja comunele, printre acestea numărându-se şi finalizarea barajului de la Suhurlui. Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor Ministrul a făcut precizările înainte de reuniunea guvernamentală, la solicitarea presei. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă vorbim doar de despre barajul de la Suhurlui, pot să vă spun că există o amenajare hidrotehnică începută în perioada comunistă şi abandonată în anul 1989. Acea amenajare hidrotehnică nu a fost vreodată terminată, ea avea rol principal acela de a asigura apă pentru irigarea terenurilor agricole din zona respectivă, avea o capacitate de 200 de milioane de metri cubi. Şi, doar ca să vă faceţi o idee, Vidraru, barajul, înmagazinează 320 de milioane de metri cubi. Deci, în niciun caz nu avem nevoie de un volum atât de mare acolo. Şi propunerea pe care am să o fac este aceea de a transforma, dintr-o amenajare cu funcţia principală de irigaţii, într-o acumulare nepermanentă de o capacitate mai mică, dar specialiştii vor decide volumul necesar pentru acea amenajare cu rolul de a proteja comunele, localităţile din aval, dacă-mi amintesc bine, e vorba de localităţile Suhurlui, Slobozia Conachi şi Slobozia Pechea", a declarat Mircea Fechet, miercuri, înainte de şedinţa de Guvern. Listă de investiții El a adăugat că, pe lângă proiectul de la Suhurlui, ministerul va propune "o listă întreagă de investiţii pe care să le demareze în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui". "Vorbim, în principal, de amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent. Specialiştii vor decide câţi bani urmează fie alocaţi. Ca să vă faceţi o idee, amenajarea de la Tecuci, pe râul Tecucel, pe care o terminăm în decembrie anul acesta, care e mai mică decât cea de la Suhurlui, a costat 30 de milioane de euro", a declarat Fechet. Legat de situaţia din judeţul Galaţi, ministrul Mediului a precizat că şi miercuri a fost emis un Cod galben în zonă, adăugând că "asta nu înseamnă că neapărat există un risc suplimentar de inundaţii, la această oră". În acelaşi context, el a fost întrebat dacă există riscuri de viituri pe Dunăre, în sectorul românesc, având în vedere debitele mari înregistrate de fluviu în această perioadă. "Voi face o comunicare şi pe acest subiect. În acest moment vă spun că nu există niciun risc în legătură cu Dunărea. Vom avea, cel mai probabil, un maxim care se va apropia de 10 metri cubi pe secundă, dar asta nu este o situaţie de negestionat. Vă reamintesc că în 2006 am avut la Baziaş 15.800 de metri cubi pe secundă şi autorităţile române s-au descurcat foarte bine", a mai declarat Mircea Fechet.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră