sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: avantaje

3 articole
Economie

România poate deveni hub energetic regional

România poate deveni hub energetic regional. Grupul austriac OMV și compania germană de utilități Uniper au încheiat un acord important pentru furnizarea de gaze naturale din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Livrările vor începe în 2027, marcând un pas semnificativ pentru independența energetică a Europei și poziția României pe piața gazelor. Acordul OMV-Uniper Conform surselor, acordul pe cinci ani prevede livrarea a 15 terawați-oră de gaze naturale din Neptun Deep. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acest volum reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024, fiind un prim pas spre reducerea dependenței de gazele rusești, pe fondul opririi livrărilor prin Ucraina și al sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep, situat în secțiunea românească a Mării Negre, este estimat să conțină rezerve de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu o producție anuală planificată de 8 miliarde de metri cubi timp de un deceniu, proiectul aproape că va dubla producția de gaze a României, transformând țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și un exportator net pentru prima dată. Istoricul descoperirii și investițiilor Gazele din Neptun Deep au fost descoperite de OMV Petrom în 2012, iar decizia finală de investiție a fost luată în 2023. Proiectul este deținut în proporții egale de OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz. Conform legislației românești, guvernul are drept de preemțiune asupra gazelor extrase, ceea ce poate consolida securitatea energetică a țării. România poate deveni hub energetic regional Succesul Neptun Deep deschide ușa pentru alte descoperiri semnificative în Marea Neagră. Potrivit estimărilor, rezervele de gaze din apele teritoriale românești ar putea atinge 200 de miliarde de metri cubi, având potențialul de a diversifica sursele de energie pentru întreaga regiune. Importanța strategică a proiectului Proiectul Neptun Deep joacă un rol crucial în contextul geopolitic actual, în care Uniunea Europeană își reduce dependența de gazele rusești. Acordul dintre OMV și Uniper subliniază importanța strategică a României în noua arhitectură energetică europeană. OMV: lider global în sectorul energetic OMV, cu venituri de 39 de miliarde de euro în 2023 și aproximativ 20.600 de angajați, este unul dintre cei mai mari jucători din industria energetică globală. Cel mai mare acționar al OMV este guvernul austriac, care deține 51,2% din acțiuni. Subsidiara OMV Petrom, unde statul român controlează 20,7% din acțiuni, joacă un rol-cheie în realizarea proiectului Neptun Deep. România, un viitor exportator net de gaze Cu Neptun Deep pe cale să devină operațional, România este pregătită să își consolideze poziția ca lider regional în producția de gaze naturale. Acest proiect nu doar că aduce beneficii economice semnificative, dar joacă și un rol crucial în asigurarea securității energetice a Europei. Diversificarea surselor de energie prin proiecte precum Neptun Deep este esențială pentru stabilitatea regiunii și reducerea dependenței de gazele rusești.

România poate deveni hub energetic regional (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa

Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa. Potrivit unor date Eurostat, țări precum Norvegia, Suedia, sau Danemarca au cei mai mulți funcționari publici, proporțional cu numărul total de angajați. Dezmăț pe cheltuieli publice în Europa În Norvegia, cota este de 30,7%, ceea ce înseamnă că aproape unul din trei angajați este angajat în sectorul public. Iar în Suedia și Danemarca cota e, de asemenea, peste 25%. La capătul opus al topului se situează Germania, cota reprezentând puțin peste 10% dintre lucrători. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Franța, cifrele oficiale arată că puțin peste unul din cinci angajați (21,2%) lucrează în serviciul public, ceea ce reprezintă aproximativ 5,5 milioane de oameni. Cifra este mai mare decât media OCDE (18%). Însă în spatele cifrelor se ascund multe detalii – pe când în țările scandinave funcționarii publici nu au statut preferențial (precum pensii mai mari), nu același lucru se întâmplă în Germania sau în Franța. În Spania, creșterea angajărilor în sectorul public a fost, oficial, o măsură pentru a contracara șomajul, însă motivele electorale nu sunt excluse. Cu costurile de rigoare. Macron, promisiune electorală neonorată În campania electorală din 2017, Emmanuel Macron promitea eliminarea, pe parcursul mandatului său, a 120.000 de posturi de funcționar public (70.000 în autoritățile locale și 50.000 în funcția publică de stat). O promisiune pe care nu a respectat-o. După doi ani de mandat, în 2019, șeful statului a declarat că are de gând să "abandoneze" acest obiectiv, motivând că nu este sustenabil. Câteva săptămâni mai târziu, Gérald Darmanin, pe atunci ministru pentru Conturi Publice, a confirmat că guvernul nu va respecta această promisiune de campanie, din cauza situației economice și a "Vestelor galbene", stabilind un nou obiectiv: 85.000 de posturi de funcționari publici eliminate până în 2022. În 2021, ținta a fost desființarea a 70.000 de posturi, însă nici de data aceasta promisiunea nu a fost ținută. În timpul campaniei prezidențiale pentru al doilea mandat, Emmanuel Macron nu s-a mai angajat la nici o reducere a numărului de funcționari publici. Oficial, 5.674.000 de funcționari publici în Franța Oficial, potrivit ultimelor cifre, în Franța există 5.674.000 de funcționari publici, însă numărul lor pare a ajunge undeva la șapte milioane. Căci cifra oficială exclude numărul "operatorii de stat" (492.000) care e prevăzut într-o anexă a bugetului de stat pentru 2023. E vorba despre personalul din universități și școli de stat, organizații de cercetare precum CNRS sau CEA, personalul din muzee, agenții regionale de sănătate, toți beneficiind de toate privilegiile unui bugetar. Și anume: angajare pe viață, studii superioare gratuite, avansare pe bază de vechime, program redus de muncă, pensii mari și foarte mari (calculându-se, în pezent, în baza a 75% din media ultimelor șase luni în serviciu față de 50% din cei mai buni zece ani), locuințe publice alocate cu prioritate, vacanțe subvenționate etc. Alte două milioane de funcționari la secret Într-o altă anexă, bugetul de stat oferă o estimare pentru anul 2023, la rubrica "organisme private cu finanțare publică predominantă": 2% din totalul locurilor de muncă, adică 560.000. În 2009, în această anexă, cifra estimată era de 2,7% din totalul locurilor de muncă, iar în 2015, 1,4%, fluctuațiile arătând că nu e ușor de estimat numărul de angajați ai organizațiilor private care beneficiază de finanțare publică predominantă, precum asociațiile, care angajează în jur de două milioane de oameni. De asemenea, unii angajați ai La Poste și Orange (fostă France-Telecom), și angajați ai unor companii deținute 100% de stat, precum EDF, SNCF, RATP au statut de funcționar public, fără a fi incluși în statisticile funcționarilor publici – numărul acestora nu se cunoaște, invocându-se dreptul la confidențialitate. Germania, "republică de funcționari" În Germania crește numărul de funcționari publici, care în prezent se situează la 5,096 milioane. Cu toate acestea, Asociația funcționarilor publici (DBB) a criticat faptul că nu există suficient personal în sectorul public. Șeful DBB, Ulrich Silberbach, s-a referit la creșterea sarcinilor în multe domenii, adăugând că, potrivit evaluărilor, mai e nevoie de peste 360.000 de angajați la nivel național pentru a se furniza servicii, în mod adecvat. Pe de altă parte, există critici care susțin că Germania pe cale de a deveni o "republică de funcționari", reproșându-i lui Ulrich Silberbach că numărul angajaților din sectorul public crește de ani de zile, însă nu în domeniile utile cetățeanului, precum centrele de zi și clinici, profesori și ofițeri de poliție, ci mai ales în domenii care țin de instituții, în care investițiile ar trebui să meargă, nu înspre noi angajați, ci în direcția digitalizării. Un angajat la privat, muncă 91 de ani pentru pensie de funcționar Pe de altă parte, bugetarii germani beneficiază de multe avantaje. Nu plătesc taxe și au beneficii generoase la pensionare, mult mai mari decât cea a angajaților în sectorul privat. Tratamentul preferențial al funcționarilor publici a fost de altfel criticat de Rainer Holznagel, Președintele Federației Germane a Contribuabililor, care a comentat faptul că funcționarii publici primesc contracte pe viață și sunt scutiți de taxe: "Pe de o parte, acest lucru dăunează asigurărilor sociale statutare, deoarece se pierd venituri, iar pe de alta, dăunează contribuabililor, deoarece trebuie să finanțeze pensiile mari.". Nivelul pensiilor funcționarilor publici în Germania este deosebit de ridicat. Pentru a primi o pensie echivalentă cu cea a unui funcționar public, o persoană care lucrează în mediul privat ar trebui să muncească 91 de ani. În luna aprilie, la presiunea sindicatelor, Guvernul german a aprobat grile de salarizare mai mari pentru 2,5 milioane de lucrători din sectorul public. Mulți funcționari, puțini angajați În Spania, numărul funcționarilor publici a crescut de 5,3 ori mai mult decât numărul total de angajați din țară. Potrivit Labour Force Survey, ocuparea forței de muncă în rândul funcționarilor publici spanioli a crescut cu 95.800 de persoane în 2022, cea mai mare creștere înregistrată în grupul marilor economii euro, fiind depășită doar de Letonia, unde creșterea anuală a fost de 7,6% (ceea ce înseamnă, de fapt, 4.000 de angajați). Paradoxal, Spania a devenit liderul zonei euro în privința creșterii numărului de funcționari publici, fără însă a crea locuri noi de muncă, Guvernul fiind criticat că astfel realizează prin bugete ceea ce nu reușește prin politici, preferând să umfle ocuparea forței de muncă în administrațiile publice decât să faciliteze crearea de locuri de muncă pentru companii, susținând o economie reală. Spania, cei mai mulți șomeri din zona euro Potrivit Eurostat, În Spania, numărul funcționarilor publici este de 1,44 milioane, ceea ce reprezintă doar 7% din numărul total de angajați, însă datele se referă doar la angajații din sistemul guvernamental, nu la toți lucrătorii din sectorul public (precum sănătatea și învățământul), ceea ce ridică cifra la 3,53 milioane, adică 17,2% din totalul persoanelor angajate. Guvernul spaniol este criticat și pentru proasta funcționare a sistemului public, pe care, departe de a-l îmbunătăți, îl menține în mediocritate - potrivit Legii Funcției Publice, aprobată în ajunul alegerilor regionale, bugetarii care nu trec evaluarea performanței nu pot fi disponibilizați și nu-și pierd calitatea de funcționari publici. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei! În plus, noul val de angajări are iz de scop electoral: cu cât ai mai mulți funcționari publici, cu atât primești mai multe voturi. Deși Guvernul se laudă că a creat locuri de muncă, noii angajați în sistemul public au contracte temporare, ceea ce scurtează listele de șomaj doar pentru o perioadă. Iar șomajul a devenit o reală problemă în Spania: în luna aprilie s-au înregistrat 2,8 milioane de șomeri, cea mai mare rată a șomajului din zona euro.

Avantajele intrării în Schengen Foto: Politia de frontiera
Politică

Avantajele intrării în Schengen

Avantajele intrării în Schengen: PIB majorat cu 0,5%, potențial pentru investiții străine, control la granițe spre majoritatea statelor UE, desființat. Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Comisia Europeană a făcut, miercuri, public, raportul de evaluare pentru aderarea celor trei țări la Spațiul Schengen, care este unul pozitiv, și a emis instrucțiuni către Consiliul JAI, care se va reuni în 8 decembrie pentru a lua decizia oficială de aderare. Avantajele intrării în Schengen „Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a susținut, acum o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu. El nu a oferit însă date care să arate pe ce se bazează estimarea sa. Într-adevăr, România ar deveni mai atractivă pentru investiții străine, dacă ar dispărea controalele la granița cu Ungaria. Printre motivele pentru care Ungaria a atras o investiție Mercedes, în 2011, și una BMW, în 2018, s-a aflat și faptul că această țară este în spațiul Schengen. În plus: turiștii din spațiul UE ar intra mai ușor în țară. Croatia, care urmează să intre în Schengen, va beneficia substanțial de acest avantaj, mai ales în condițiile în care mulți germani sau austrieci vin cu mașina, vara, pe litoralul croat. pentru cetățenii români care circulă spre spațiul Schengen sau vin de acolo - 22 de state din UE plus Islanda, Elveția, Lichtenstein și Norvegia - nu va mai fi nevoie de controale la frontieră. se desființează punctele de trecere a frontierei spre Ungaria - opt puncte de frontieră, plus trei pentru lucrători transfrontalieri - și 14 spre Bulgaria. Nu se știe însă câte persoane lucrează la aceste puncte de frontieră și care va fi situația lor. mărfurile vor tranzita spre Vest mult mai repede, fără timpi de așteptare la graniță. Teoretic, portul Constanța va fi mai atractiv, dar această situație este îngreunată de situația drumurilor și căilor ferate din România. Din acest motiv, Ungaria folosește porturi de la Marea Adriatică sau Hamburg. Trecerea frontierei dinspre Moldova și Ucraina, mai grea În schimb, România va trebui să-și securizeze granița de est și, probabil, ar putea crește timpii de așteptare la trecerea graniței din Moldova spre România. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv În plus, durata procesului de aducere în țară a muncitorilor străini s-ar putea modifica de la 120 - 240 de zile, cât durează în prezent, la 240 - 480 de zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră