vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apele române

32 articole
Eveniment

Nicușor Dan: Vinovăția este la Apele Române în criza apei din Prahova

Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că, în opinia sa, responsabilitatea pentru situația dificilă din județul Prahova revine reprezentanților Apelor Române. Acesta a subliniat că discuțiile apărute pe această temă sunt influențate de contextul electoral. Nicușor Dan acuză direct Apele Române Liderul statului a explicat că declarațiile publice făcute în aceste zile trebuie interpretate prin prisma faptului că România se află în ultima săptămână de campanie electorală. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova „Să citim aceste declarații în această cheie”, a precizat el. Președintele a afirmat că este necesară stabilirea clară a responsabilităților după o situație de asemenea amploare. „În opinia mea – dar sigur, autoritățile de control vor stabili – vinovăția este la Apele Române”, a spus Nicușor Dan, după participarea la un eveniment oficial cu ambasadori ai statelor UE. Dialog cu Ministerul Energiei Șeful statului a menționat că a discutat frecvent cu ministrul Energiei despre evoluția situației și despre impactul asupra infrastructurii energetice. „În momentul de față, lucrurile sunt acoperite. Transelectrica suplinește, iar necesarul este completat din importuri și din producția internă”, a explicat acesta. Mii de gospodării fără apă potabilă Criza a izbucnit vineri, când zeci de mii de locuitori din 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, ca urmare a lucrărilor efectuate la acumularea Paltinu.

Nicușor Dan acuză direct Apele Române (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Criza apei potabile, Buzoianu acuză ascunderea informațiilor (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Apele Române și operatorul local (cu sexy-coafeza lui Grindeanu în CA) au ascuns informații

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că alimentarea cu apă potabilă în localitățile din Prahova și Dâmbovița va fi reluată luni, 8 decembrie, după finalizarea primei etape de tratare. Procesul este în grafic, iar resurse suplimentare au fost alocate de Consiliul Național pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Transelectrica, pentru a stabiliza situația. Buzoianu a subliniat, pentru Digi24, că operatorul ESZ și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița poartă responsabilitatea pentru blocajele apărute, solicitând demisia directorilor celor două instituții. Avertismente ignorate și probleme de comunicare Potrivit ministrei, operatorul ESZ știa de riscul creșterii turbidității apei, dar nu a intervenit în ședințele tehnice din luna octombrie pentru a semnala pericolul. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova Documentele analizate de Corpul de Control arată că lucrările hidrotehnice necesare au fost confirmate oficial încă din vară, iar autoritățile locale au fost informate în mod clar despre obligația monitorizării riguroase a situației. Cu toate acestea, implementarea măsurilor a fost deficitară, iar autoritățile locale au omis să comunice faptul că alimentarea cu apă industrială risca să fie compromisă. Demiteri solicitate și tensiuni politice Buzoianu a cerut demisia directorilor Administrației Bazinale și a operatorului de apă, acuzându-i de ascunderea informațiilor esențiale în ultimele zile. Ministra a respins criticile liderului PSD, Sorin Grindeanu, argumentând că problemele sunt consecința unor decizii luate de-a lungul anilor de persoane numite politic. Ea a comparat situația cu alte cazuri de incompetență instituțională, subliniind necesitatea reformei la nivelul ANAR și al structurilor locale. Zeci de mii de oameni, dependenți de rezervele de stat Peste 13 localități din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă în urma lucrărilor de la acumularea Paltinu și a creșterii accentuate a turbidității. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat furnizarea de apă potabilă din rezervele statului, distribuită cu sprijinul IGSU și al autorităților locale. Măsura asigură sprijinul populației până la restabilirea alimentării în condiții sigure. Problemele de debit au determinat și oprirea neplanificată a centralei electrice Brazi, afectată de restricțiile de apă tehnologica impuse de situația din teren.

Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer Foto: Inquam/Ovidiu Micsik
Eveniment

Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer

Incredibila criză a apei din Prahova explicată: ea este urmarea haosului și a lipsei de cooperare între instituții controlate politic de PSD, care și-a plasat clienții la conducere. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer Ce înseamnă criza apei din Prahova:  primele semne ale crizei au fost pe 27 noiembrie, dar pe 28 noiembrie s-a întrerupt complet alimentarea cu apă sunt afectate 107.000 persoane din Câmpina,  Breaza,  Băicoi, Adunați, Cornu, Poiana Câmpina, Șotrile, Bănești, Brebu, Telega, Florești, Vărbilău și Aluniș, dar și orașul Moreni din Dâmbovița. Scolile sunt inchise, spitalul nu mai face internări Ce a generat această criză: o combinație de lucrări la Barajul Paltinu și fenomene hidrologice severe (ploi abundente) care au condus la o creștere extremă a turbidității apei. Ploile abundente au adus o cantitate mare de aluviuni în lacul de acumulare Paltinu, crescând semnificativ turbiditatea apei (concentrația de particule solide). Stațiile de tratare a apei, în special Stația de Tratare Voila, nu au putut procesa apa la parametrii legali de potabilitate. Acest lucru a dus la sistarea completă a alimentării cu apă potabilă pentru a evita riscurile de sănătate. Trei autorități sunt implicate: Apele Române (subordonat ministerului mediului) și Hidro Prahova (controlat de Consiliul Județean Prahova) operează Barajul Paltinu și întregul Sistem Hidrotehnic Voila. Apa din lacul de acumulare este tratată și distribuită de operatorul Hidro Prahova, infrastructura barajului și gestionarea sursei de apă (râul Doftana) țin de responsabilitatea "Apelor Române". Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) care operează Stația de Tratare Voila, care preia apa brută din Barajul Paltinu. Apele Române sunt unicul acționar.  ESZ a fost cea care a sistat producția și a notificat operatorul de distribuție (Hidro Prahova) că nu mai poate furniza apă potabilă. ESZ controlează și Bazinul de Apă Curată (BAC) de la Lunca Morii, care trebuie să funcționeze ca back-up în caz că erau probleme la Paltinu, dar BAC-ul era avariat: „Eu am BAC-ul, adică bazinul de apă curată. Eu operez un sistem care aparține Apelor Române. Eu pot să fac doar reparații, nu investiții. Imediat cum am aflat de chestia asta m-am gândit că trebuie să fac rezervă de apă, dar BAC-ul meu este avariat. Am sunat imediat la ei. Păi, ce fac? Trebuie să repar ăsta. Mi-au dat răspuns că o să-l repare în 32 de luni. Vă mulțumesc. Păi, atunci, cum pot să mă pregătesc, că mie îmi trebuie luni ca să pot să fac o pregătire, astfel încât în cazul în care goliți acest lac, eu trebuie să am o minimă rezervă”, a spus la Digi 24 Bogdan Chițescu, șeful ESZ.  Cine sunt două dintre personajele cheie în această criză: Bogdan Chițescu, directorul ESZ, structură suborodnată Apelor Române. A absolvit la 26 de ani Universitatea”Bioterra”- Facultatea de Inginerie și Management Agro-Turistic. Între 2002 și 2003 a fost subofițer în ministerul Apărării. A avut cele mai divesificate slujbe: manager de proiect la Asociația Vlahilor "Primăvara", Bor (Serbia), a făcut parte din consiliile de conducere la Autoritatea Rutieră și la Autoritatea Navală, între 2010 și 2011, a fost consilierul ministrul Eduard Hellvig, din iulie în decembrie 2012, și a fost timp de mai mulți ani director în Transelectrica.  Andrei Bontic, director al Hidro Prahova din februarie 2025, deci după ce PSD a prerluat controlul CJ Prahova. Într-un CV extrem de subțire, pe o pagină, el arată că a absolvit Dreptul la Universitatea Româno-Americană între 2008 și 2012. El prezintă o singură slujbă, între 2023 și 2025, la o companie de construcții. Nu este clar ce legătură are cu exploatarea apelor.  Ultimele estimări cu privire la momentul la care peste 100.000 de oameni vor primi apă potabilă indicau ziua de luni, 8 decembrie, dar nici aceste termen nu e sigur 100%.  Penalul lui Grindeanu a condus Apele Române până în septembrie Până în septembrie, Apele Române au fost conduse de un penal apropiat lui Grindeanu, condamnat în 2019 la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru că ar fi condus beat, arăta Curentul. Sorin Lucaci a ajuns în 2022 director la Apele Române, cu susținerea PSD, aripa Grindeanu. El câștiga, în 2023, net, lunar, 20.000 de lei. Presa a scris în serie despre matrapazlâcurile de la această companie, după ce Lucaci a ajuns director: Puterea scria în aprilie 2024 că instituția vrea să-și cumpere sediu nou de 15 milioane de euro.   Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani - Buletin de Timișoara, martie 2024. „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani” - Puterea, noiembrie 2023 „Au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu", spunea Buzoianu despre Apele Române, la 16 iulie. 

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele Foto: Inquam/Casian Mitu
Politică

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele

Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele în valoare de sute de milioane de euro, arată un raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Dintr-o alocare iniţială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiţii, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Sute de angajați ai Apelor Române au primit spor pentru fonduri europene, deși au ratat proiectele Cu toate acestea, peste 500 de angajați primeau „sporuri pentru activităţi de proiecte”, arată raportul citat de Agerpres. Acum, ministerul mediului vrea să le ia banii înapoi celor care nu au contribuit efectiv la absorbția fondurilor europene.  În plus, fostul director general şi mai mulţi directori ai administraţiilor bazinale şi-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obţinând sporuri salariale între 10% şi 50%. Ministerul oferă și un exemplu al unui proiect ratat, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundaţiilor - baraje şi diguri - cu o valoare iniţială de 340 de milioane de euro și care a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere şi peste 400 de kilometri de diguri prevăzuţi, au rămas finanţate doar un baraj şi un polder, ambele în judeţul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro. În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desfiinţat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu.  În plus, ministerul a cerut Apelor Române recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activităţi reale de implementare şi identificarea unor surse alternative de finanţare pentru lucrările critice de protecţie împotriva inundaţiilor care au rămas neacoperite. 

Nereguli majore la Apele Române (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Nereguli majore la Apele Române: inspecțiile, obstrucționate deliberat, acuză ministra Mediului

Structurile de inspecție ale Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost obstrucționate deliberat, atât la nivel central, cât și local, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Nereguli majore la Apele Române Buzoianu susține că instituția a fost golită de una dintre funcțiile sale esențiale – prevenirea abuzurilor și a poluărilor printr-o prezență constantă în teren. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” „Apele Române trebuie reformată din temelii”, a declarat ministra după finalizarea verificărilor dispuse la nivelul instituției. Raportul Corpului de Control: o instituție blocată și ineficientă Potrivit comunicatului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Corpul de Control a finalizat acțiunea de verificare a ANAR, vizând modul în care instituția și-a îndeplinit atribuțiile de inspecție, control și gestionare a resurselor umane. Concluziile raportului indică deficiențe majore de organizare, un declin constant al activității de control și o supradimensionare a aparatului administrativ, în detrimentul echipelor operative. „Am cerut acest control pentru că era nevoie de claritate și adevăr. Concluziile confirmă că am avut dreptate să schimb conducerea instituției. Ce am găsit este o structură blocată, cu fonduri pierdute și responsabilități ignorate”, a spus Diana Buzoianu. Scădere masivă a controalelor și creșterea avertismentelor Datele analizate arată că numărul total de controale efectuate de ANAR a scăzut de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate doar 3.081 de controale. În același timp, avertismentele au crescut la peste 63% din totalul sancțiunilor, iar rata de încasare a amenzilor a coborât sub 20%. Numărul inspectorilor a scăzut dramatic. Serviciul Inspecția Națională a Apelor, care coordonează controalele la nivel național, mai avea doar doi inspectori activi din 11 posturi aprobate. Buzoianu: „Inspectorii au fost blocați intenționat” Ministra Mediului a acuzat că structurile de inspecție au fost sabotate, pierzându-și capacitatea de intervenție. „Este clar că toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără directori locali care au întors privirea sau, mai grav, au oprit controalele reale”, a spus Buzoianu. Pentru remedierea situației, Ministerul Mediului a dispus măsuri imediate: dublarea numărului de inspectori prin abilitarea șefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu; instruirea pe teren a personalului nou, timp de câteva luni; stabilirea unor misiuni tematice lunare și criterii minime de performanță – fiecare inspector urmând să efectueze minimum 20-30 de controale lunar. „În prezent, media este de 50 de controale pe inspector pentru primele zece luni din 2025, un nivel total inacceptabil”, a precizat ministra. Extinderea aparatului central și paralizarea activității din teritoriu Analiza Corpului de Control arată că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depășind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ. În același timp, echipele operative din teritoriu au fost reduse și slab coordonate, ceea ce a dus la scăderea capacității de control real. „Nu poți proteja resursa de apă doar stând la birou. Reforma ANAR începe astăzi. Vreau controale reale, investiții care se mișcă și o instituție care lucrează pentru oameni, nu pentru propriul confort”, a subliniat Buzoianu. Corupție, controale formale și amenzi neîncasate Ministra a criticat faptul că majoritatea controalelor din ultimii trei ani s-au încheiat cu concluzia că „totul este în regulă”, iar peste 60% dintre sancțiuni au fost doar avertismente. Rata de încasare a amenzilor este extrem de redusă – sub 20%, iar pentru 508 amenzi nu există dovezi privind acțiuni de recuperare. Evoluția sumelor achitate confirmă declinul: 2022 – 3,8 milioane lei achitați din 14,2 milioane aplicați; 2023 – 2,8 milioane lei din 16,6 milioane; 2024 – 2,3 milioane lei din 12,7 milioane; prima jumătate din 2025 – doar 917.500 lei achitați. Reforma promite controale reale și eliminarea corupției Diana Buzoianu a transmis că reforma ANAR va fi monitorizată strict: „Voi cere lunar un raport cu toate controalele realizate și sancțiunile aplicate. Cei care mimează activitatea de inspecție sau tolerează corupția vor fi înlocuiți. Nu ne mai permitem ca una dintre cele mai importante resurse ale noastre – apa – să fie sacrificată prin nepăsare și complicitate.”

Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde

Premierul Ilie Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde, a spus el, într-un interviu la postul B1 TV.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Bolojan, dur: managerii care și-au bătut joc de companiile de stat vor răspunde Bolojan i-a amenințat și pe primarii și șefii de consilii județene care nu plătesc CAS sau CASS. „Săptămâna viitoare vom publica lista cu primăriile și consiliile județene care, în luna august, au înregistrat întârzieri la plată. Dacă nu plătești CAS sau CASS, dacă reții la sursă mai multe luni, ai o răspundere penală. Cred ca vor înțelege ca, dacă până acum Guvernul venea ca un pompier, nu se va mai întâmpla”, a promis premierul.  El i-a atacat dur pe managerii de la Salrom și Apele Române, care sunt responsabili de dezastrul de la Praid. Ambele companii erau controlat de oamenii PSD, dar managerul de la Apele Române a fost schimbat, la mijlocul lunii septembrie, de ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR).  „Erau niște salarizări – ANCOM, ANRE – nu mai putem continua așa. Sunt instituții de stat fără performanță, dar ei luau sporuri de performanță. Toți managerii au contracte blindate de management, dar vor răspunde. Cei care și-au bătut joc de aceste companii vor răspunde. La SALROM, cu toate că am avut mina distrusă, cei de la Salrom și Apele Române nu și-au făcut datoria, ei bine ministrul Economiei nu reușeșete să-l tragă la răspundere pe director, directorul folosind diverse tertipuri. Ne batem joc de industrii cheie”, a afirmat premierul.  Director la Salrom este Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați. Nicolae Cîmpeanu, cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine, este din februarie 2024 președinte al Salrom, compania de stat subordonată ministerului Economiei. 

Alertă de inundații în multe județe (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Alertă de inundații în multe județe din sud și est, Apele Române sunt pregătite să intervină

Alertă de inundații în multe județe. Autoritățile române rămân în stare de alertă din cauza ploilor abundente și riscului crescut de inundații. Alertă de inundații în multe județe Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Raul Pop, a transmis că echipele sunt pregătite să intervină în orice moment, în funcție de evoluția fenomenelor meteo. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Declarația a fost făcută în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență, convocată marți, ca urmare a avertizărilor emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Avertizări de Cod Roșu și Cod Portocaliu extinse „În această dimineață a fost extinsă avertizarea de Cod Roșu la nivelul județelor Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov și municipiul București, unde cantitățile de apă pot atinge 80–100 l/mp, izolat chiar 120–140 l/mp”, a declarat Raul Pop. Totodată, avertizarea de Cod Portocaliu a fost extinsă, incluzând acum și Olt, Bacău și Vaslui, unde sunt prognozate cantități de apă de 60–90 l/mp, cu posibile depășiri până la 100 l/mp. Secretarul de stat a subliniat că, în zonele afectate de Cod Roșu, populația trebuie să evite traversările prin vaduri și, pe cât posibil, deplasările inutile. „Rămânem în alertă pe toată această perioadă și suntem pregătiți să intervenim acolo unde situația o va impune”, a mai precizat acesta. Echipele „Apele Române” rămân în dispozitiv Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au anunțat că echipele din teren rămân mobilizate pe întreaga durată a avertizărilor meteo. Atenția va fi concentrată în special asupra județului Tulcea, unde cantitățile de precipitații ar putea fi semnificative. La nivelul Capitalei, s-a decis mărirea capacității de atenuare, pentru a permite tranzitarea unor volume mai mari de apă. Autoritățile locale colaborează cu Apa Nova București pentru a lua decizii coordonate în funcție de evoluția precipitațiilor, astfel încât efectele ploilor să fie reduse cât mai mult posibil. Forțe și mijloace de intervenție trimise în teren Potrivit reprezentanților Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în zonele vizate de codurile de vreme severă — Constanța, Ialomița, Călărași și Giurgiu — au fost trimise forțe și echipamente de intervenție. Printre mijloacele deplasate se numără motopompe, camioane, microbuze și bărci, care vor fi folosite pentru evacuarea apei și sprijinirea populației în caz de inundații. Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență, convocat de ministrul Mediului Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a convocat marți Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență (CMSU), pe fondul avertizărilor meteorologice și hidrologice de amploare. Reuniunea a avut ca scop coordonarea instituțiilor implicate și evaluarea riscurilor la nivel național, pentru a se asigura că măsurile de prevenție și intervenție sunt aplicate prompt în zonele afectate de ploi torențiale și posibile inundații.

„Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”, arată Kelemen Hunor Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor: „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia”

„Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Antena 3. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” La 18 iunie, el afirma: „SALROM a pierdut un patrimoniu uriaș. Când pierzi aproape jumătate din patrimoniu, pleci. Asta-i viața”. Dar directorul Salrom și președintele Consiliului de Administrație, ambii susținuți de PSD, sunt în funcție.  Nici la Apele Române, instituție condusă tot de un client al PSD și co-responsabilă de situația de la Praid, nu a fost nimeni destituit.  „Patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia” „Au trecut patru luni de la catastrofa de la Praid, nici măcar unul nu şi-a dat demisia, nici măcar unul nu a fost demis. Nici măcar nu se reuneşte AGA, degeaba încearcă ministrul, că ei nu vin. Ai pierdut patrimoniul societăţii, mina care aducea profit şi tu te faci că plouă. Măcar moral ar trebui să spui: asta e, vine altul, nu am ce face. Nu se poate fără consecinţe”, a declarat Kelemen Hunor.  În acest interviu, el a criticat neobișnuit de dur Poliția Română. „Nu se poate nici să ai droguri în poarta şcolii. Asta mă enervează la nebunie. Nu se poate. Nu accept că Poliţia nu ştie. Sigur că ştie. Din acest punct de vedere sunt câteva zone unde ar trebui să fim extremi, ca şi stat, puternici, brutali şi fără iertare. Altfel nu poţi să pui ordine. Vrei o ţară ca afară? Da. Atunci să ai şi ordinea ca afară”, a a firmat președintele UDMR. 

Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care nu au nevoie”, arată ministrul Mediului, Diana Buzoianu Foto: Facebook
Politică

Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care nu au nevoie” - Buzoianu

Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care pur și simplu nu au nevoie”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, într-un mesaj pe Facebook. În schimb, Romsilva are sedii „aproape” goale, a arătat ea, sugerând ca Apele Române să închirieze un sediu de la Romsilva.  Citește și: Medicul Flavia Groșan, amica lui Gâdea, susține că nevaccinații au probleme dacă fac sex cu vaccinații. "Inepții grosolane", arată un medic din Germania Apele Române plătesc chirie 54.000 de euro pe un sediu „de care nu au nevoie” „Sedii goale la Romsilva, în timp ce peste 54.000 de euro pe lună sunt cheltuiți pentru sediul Administrației Naționale «Apele Române». Așa au fost «gestionați» banii românilor până acum. Dar nu putem continua așa. Există soluții pentru ca bugetul acestor instituții să fie folosit corect și eficient, astfel încât resursele să ajungă acolo unde contează cu adevărat: pentru păduri protejate, proiecte de apă mai curată și măsuri de prevenire a dezastrelor, precum inundațiile de luna trecută”,  a scris Buzoianu.    Statul român a plătit pe chirii, deși deține peste 3.600 clădiri de birouri, doar în anul 2024, suma de 727,87 milioane de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Același minister arată că în inventarul statului sunt 46.027 bunuri imobile, din care 3.627 au destinația de clădiri cu birouri.   În 2023, ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu (PSD), a închiriat 3.780 mp „pentru desfășurarea activității de birou și a 90 de spații de parcare subterane, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile”. Chiria lunară era de 115.000 euro, fără TVA. Contractul fiind pe șapte ani, cu tot cu TVA, suma plătită pe aceste chirii ajunge la 12 milioane de euro.  În 2024, chiria pentru sediul ministerului Fondurilor Europene a fost de 200.000 euro/lună, arătafostul ministru PSD Adrian Câciu. 

Ratare imensă a ministerului Mediului: Apele Române, conduse de omul PSD Sorin Lucaci, au ratat toate proiectele PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Ratare imensă a Ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei”

Ratare imensă a ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei”,  a spus vicepremierul Tanczos Barna, el însuși ministru al Mediului din decembrie 2020 în iunie 2023. Ulterior, până în iunie 2025, ministru al Mediului a fost liberalul Mircea Fechet, ar Diana Buzoianu (USR) ocupă acest post în cabinetul Bolojan.  Citește și: Năsui desființează proiectul prin care se pot retrage 25% din banii depuși la Pilonul II de pensii Tanczos Barna a criticat dur și Apele Române, care ar fi ratat absolut toate proiectele din PNRR. Apele Române sunt conduse de un apropiat al PSD, din Timișoara, fieful lui Sorin Grindeanu.  Ratare imensă a ministerului Mediului: 1,7 miliarde euro din PNRR „s-au dus pe apa sâmbetei” „Din păcate, Apele Române au pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, au pierdut, practic, tot ce era prevăzut. (...) În acelaşi timp, Ministerul Mediului a coborât de la 3,7 miliarde de euro disponibile prin PNRR la debutul PNRR-ului, la două miliarde, 1,7 miliarde aproape s-au dus, practic, pe apa sâmbetei. Trebuie să ne concentrăm pe proiectele care pot fi finanţate”, a afirmat Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută, vineri, la Oradea.  Sorin Lucaci a ajuns în 2022 director la Apele Române, cu susținerea PSD, aripa Grindeanu. El câștiga, în 2023, net, lunar, 20.000 de lei. Presa a scris în serie despre matrapazlâcurile de la această companie, după ce Lucaci a ajuns director: Puterea scria în aprilie 2024 că instituția vrea să-și cumpere sediu nou de 15 milioane de euro.   Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani - Buletin de Timișoara, martie 2024. „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani” - Puterea, noiembrie 2023 „Au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu", spunea Buzoianu despre Apele Române, la 16 iulie. 

Bani pierduți din PNRR pentru diguri (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

ANAR, fonduri PNRR pierdute pentru lucrări de protecție împotriva inundațiilor

Bani pierduți din PNRR pentru diguri. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, critică dur conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru neaccesarea a peste 350 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor. Bani pierduți din PNRR pentru diguri „Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocaţi pe diguri, baraje, poldere. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Inițial, în plan erau trecuți 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ținta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ministrul a avertizat că banii sunt practic pierduți: „Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Este o şansă istorică pe care România nu a valorificat-o.” Buzoianu cere demisia directorului ANAR Ministrul consideră că directorul Administrației „Apele Române” ar fi trebuit deja să-și asume responsabilitatea și să demisioneze. O decizie fermă privind demiterea acestuia va fi luată imediat ce va fi finalizat raportul Corpului de Control în cazul Praid. „Mi s-ar fi părut normal să-şi dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control și voi lua o decizie instantaneu”, a precizat ministrul. Cheltuieli uriașe pentru sedii Diana Buzoianu a mai atras atenția asupra cheltuielilor mari făcute de ANAR cu sediile instituției. Potrivit ministrului, ANAR plătește o chirie lunară de 54.000 de euro pentru sediul din București și intenționează să achiziționeze o clădire de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, la un preț estimat de 75 de milioane de lei. „Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Le-am explicat că, într-un an în care nu au atras niciun euro din PNRR, să primească 75 de milioane de lei pentru sediu nu este un semnal bun”, a explicat Buzoianu. Ministrul a solicitat o listă completă a tuturor imobilelor administrate de instituțiile subordonate, pentru a evalua ce clădiri pot fi folosite eficient. Corpul de Control verifică activitatea ANAR Ministrul Mediului a anunțat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la ANAR pentru a analiza detalii esențiale privind funcționarea instituției. Sunt vizate schema de personal, modul în care au fost gestionate fondurile europene și eficiența controalelor în teren. „La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase. Asta înseamnă că, în faţa comunităţilor afectate de inundaţii, trebuie să ne întrebăm de ce o instituţie cu peste 8.000 de angajaţi nu a reușit să prioritizeze și să implementeze proiecte”, a subliniat Diana Buzoianu.

Chirie uriașă pentru sediul Apele Române (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Chiria uriașă plătită Apele Române pentru un sediu de lux în Capitală: 54.000 de euro pe lună

Chirie uriașă pentru sediul Apele Române. Administraţia Naţională Apele Române are un sediu într-o zonă centrală din Bucureşti pentru care achită 54.000 de euro lunar, a dezvăluit ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o intervenție televizată la Antena3 CNN. Aceasta a declarat că va cere instituției să găsească un nou spațiu, mai puțin costisitor. Chirie uriașă pentru sediul Apele Române Diana Buzoianu a afirmat că a aflat recent despre cheltuielile exorbitante ale instituției: Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Apele Române, în Bucureşti, au 270 de angajaţi care stau într-un sediu central. Costă 54.000 de euro pe lună. Am descoperit asta săptămâna trecută şi m-am crucit un pic”, a spus Buzoianu. Solicitare oficială pentru găsirea unui nou sediu Ministra Mediului a anunțat că va transmite o solicitare oficială către conducerea Apelor Române pentru a identifica un nou sediu, subliniind că suma actuală nu este justificată. „Săptămâna viitoare le trimit o cerere expresă să găsească un alt spațiu. Înțeleg că sunt la final de contract și nu pot rămâne acolo. 54.000 de euro este un preț fabulos”, a declarat oficialul. 75 de milioane de lei pentru achiziția unui sediu, nevalorificați Potrivit Dianei Buzoianu, instituția ar fi avut în trecut fondurile necesare pentru a cumpăra un sediu propriu: „Primiseră 75 de milioane de lei pentru achiziție, dar nu au apucat să-i folosească. Este aberant”, a mai spus ministra. Sediul aparține unui proprietar privat Întrebată cui aparține imobilul închiriat, Buzoianu a precizat: „Cred că este în proprietate privată, dar o să mă interesez mai departe.” Corpul de Control trimis la Apele Române Diana Buzoianu a anunțat și că a trimis Corpul de Control la Apele Române, declarându-se extrem de nemulțumită de activitatea instituției. Ministra Mediului a afirmat că, după adoptarea hotărârii de Guvern privind reforma Romsilva, Administrația Națională Apele Române va fi următoarea instituție vizată pentru reformă.

Apele Române, conduse de Sorin Lucaci, un penal apropiat lui Grindeanu, au ratat fonduri UE de 350 milioane euro Foto: Gov.ro
Politică

Apele Române, conduse de un penal apropiat lui Grindeanu, au ratat fonduri UE de 350 milioane euro

Apele Române, conduse de un penal apropiat lui Grindeanu, au ratat fonduri UE de 350 milioane euro, afirmă ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR). Ea a apreciat că aceasta este „o crimă”. Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr Apele Române, conduse de un penal apropiat lui Grindeanu, au ratat fonduri UE de milioane euro „Au existat, până anul acesta, 350 de milioane de euro, pe care Apele Române, din păcate, nu au reuşit să le atragă. Am trimis Corpul de control la Apele Române, săptămâna trecută, tocmai pentru a vedea de ce nu au fost atraşi aceşti bani. Realitatea este că, într-un context de criză economică, să aruncăm şi să dăm cu piciorul la 350 de milioane de euro şi apoi să spunem de ce nu avem bani din bugetul naţional, este o crimă. Este o crimă pentru toate comunităţile care sunt expuse la inundaţii şi care, din păcate, nu au putut să fie salvate sau protejate prin măsuri concrete", a declarat Diana Buzoianu. Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, acuzat, în iunie, de UDMR, că ar fi co-autor al dezastrului de la Praid, este un penal susținut de Grindeanu: el a fost condamnat în 2019 la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru că ar fi condus beat, arăta Curentul. Sorin Lucaci a ajuns în 2022 director la Apele Române, cu susținerea PSD, aripa Grindeanu. El câștiga, în 2023, net, lunar, 20.000 de lei. Presa a scris în serie despre matrapazlâcurile de la această companie, după ce Lucaci a ajuns director: Puterea scria în aprilie 2024 că instituția vrea să-și cumpere sediu nou de 15 milioane de euro.   Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani - Buletin de Timișoara, martie 2024. „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani” - Puterea, noiembrie 2023 „Au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu", spunea Buzoianu despre Apele Române, la 16 iulie. 

Binefăcătorul chelneriței (Apele Române), nou proces (sursa: ziaruldeiasi.ro))
Eveniment

Directorul de la Apele Române care a angajat o chelneriță, un nou proces pentru contracte pe pile

Binefăcătorul chelneriței (Apele Române), nou proces: Petru Avram este acuzat că a favorizat și alți angajați. Binefăcătorul chelneriței (Apele Române), nou proces Petru Avram, fostul șef al Apelor Române Iași, se va confrunta cu primul termen de judecată într-un nou dosar penal, după ce Curtea de Apel a respins contestația acestuia. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Instanța a menținut decizia Tribunalului privind începerea judecății în dosarul în care Avram este acuzat de numiri ilegale la conducerea a două structuri subordonate. Cum hotărârea este definitivă, se așteaptă stabilirea primului termen de judecată, cel mai probabil în luna septembrie, după vacanța judecătorească. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, este un penal susținut de Grindeanu Foto: Gov.ro
Politică

Șeful Apelor Române, co-autor al dezastrului de la Praid, este un penal susținut de Grindeanu

Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, acuzat de UDMR că ar fi co-autor al dezastrului de la Praid, este un penal susținut de Grindeanu: el a fost condamnat în 2019 la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru că ar fi condus beat, arăta Curentul. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Șeful Apelor Române este un penal susținut de Grindeanu Azi, liderii UDMR au acuzat Apele Române și Salrom că au dărâmat două diguri ridicate la Praid, ceea ce a dus la un dezastru ecologic pe Târnava Mică. Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Biro Barna-Botond, a declarat, la Agerpres, că firma care lucrează la Praid pentru devierea pârâului Corund a efectuat lucrări care au dus la creşterea salinităţii în râul Târnava Mică. El a cerut demiterea directorului general Salrom şi a directorului general de la Apele Române.  Ambii directori sunt clienții PSD. Despre directorul Salrom, Dan Dobrea, DeFapt.ro a scris deja: acesta a fost funcționar în Lehliu Gară, are masterat la Academia de Poliție și a fost plasat în 2022 la această companie de colegul său din UNPR Florin Spătaru, fost ministru al Economiei și acum consilier al premierului.  Sorin Lucaci a ajuns în 2022 director la Apele Române, cu susținerea PSD, aripa Grindeanu. El câștiga, în 2023, net, lunar, 20.000 de lei. Presa a scris în serie despre matrapazlâcurile de la această companie, după ce Lucaci a ajuns director: Puterea scria în aprilie 2024 că instituția vrea să-și cumpere sediu nou de 15 milioane de euro.   Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani - Buletin de Timișoara, martie 2024. „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani” - Puterea, noiembrie 2023 „Eu nu am nimic cu ei, pentru că nici nu-i cunosc. Dar strict managerial, oamenii care au responsabilitate, nu ştiu câtă, dar au, pentru situaţia existentă nu pot să rezolve situaţia”, a spus Biro Barna-Botond, cerând demisiile conducerilor Salrom și Apelor Române. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră