miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

ancheta

80 articole
Internațional

Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal

Putin, investigat pentru crime de război. Uniunea Europeană (UE) este gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina pentru a ajuta la colectarea de dovezi despre crimele de război de care sunt acuzate forţele ruse în regiunea Kiev, a anunţat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP. Putin, investigat pentru crime de război "Autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii", a declarat Ursula von der Leyen după o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? "UE este gata să întărească acest efort, trimiţând echipe de anchete pe teren pentru a susţine serviciile ucrainene însărcinate cu urmărirea în justiţie. Eurojust (agenţia de cooperare judiciară a UE) şi Europol (agenţia europeană pentru combaterea crimei organizate) sunt gata să-şi ofere ajutorul", a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat. Curtea Penală Internațională anchetează de peste o lună "Negocieri sunt în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi pentru ca CPI să se ralieze echipei de anchetă comune", a adăugat ea. "O astfel de abordare coordonată a autorităţilor ucrainene, UE, agenţiilor şi statelor sale membre şi CPI va permite colectarea, analizarea şi tratarea dovezilor în modul cel mai complet şi mai eficace posibil", a accentuat şefa executivului comunitar. CPI anchetează din 3 martie acuzaţiile de crime de război în Ucraina. CPI, care are sediul la Haga, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca indivizi pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid. Biden invocă un proces pentru "crime de război" Preşedintele american Joe Biden l-a numit luni "criminal de război" pe omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că doreşte un "proces pentru crime de război", după descoperirea a numeroase cadavre de civili în regiunea Kievului în urma retragerii forţelor militare ruse, transmit Reuters şi AFP. De asemenea, liderul american s-a pronunţat pentru adoptarea unor "sancţiuni suplimentare" contra Rusiei. Biden a făcut aceste declaraţii la Washington, după un weekend petrecut la reşedinţa sa familială din statul Delaware. Imaginile cu zeci de cadavre în gropi comune sau pe străzile din jurul capitalei ucrainene apărute în weekend, după retragerea rusă, au revoltat ţările occidentale.

Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal
Kovesi a declanșat oficial o anchetă în Bulgaria. Parchetul European nu a menționat numele nici unui (fost) demnitar
Eveniment

Kovesi a declanșat oficial o anchetă în Bulgaria. Parchetul European nu a menționat numele nici unui (fost) demnitar

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) anchetează nouă companii bulgare care sunt suspectate de comiterea de fraude pentru a obţine fonduri europene, a anunţat vineri EPPO într-un comunicat. Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene Manageri, proprietari şi reprezentanţi ai companiilor care au solicitat şi au obţinut fonduri europene în cadrul programului operaţional Inovaţii şi Competitivitate fac obiectul anchetelor. Ei sunt bănuiţi de participare la o grupare infracţională organizată şi de prezentare de documente şi declaraţii false pentru a obţine fondurile respective. Citește și: Kovesi reacționează la eliberarea fostului premier bulgar Boiko Borisov: Am primit rapoarte care conțin acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE La 25 martie, Directoratul general pentru combaterea criminalităţii organizate din Bulgaria a efectuat 25 de percheziţii la locuinţe, birouri, depozite şi vehicule deţinute de acest companii, în Sofia şi alte oraşe din regiunile Sofia, Pernik şi Montana. Au fost confiscate un număr mare de documente şi suporturi de stocare electronică, precum şi echipamente de construcţii, inclusiv excavatoare, care fuseseră cumpărate din suma de 6 milioane de euro primită în cadrul programului operaţional. Zece suspecţi au fost chestionaţi, potrivit comunicatului EPPO. Ce face Parchetul European Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Premieră la Consiliul Concurenței: anchetă pe piața muncii, în sectorul industrial
Eveniment

Premieră la Consiliul Concurenței: anchetă pe piața muncii, în sectorul industrial

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă specializată din domeniul producţiei de autovehicule şi al altor activităţi conexe din România, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie, Alten Si-Techno Romania, Akka Romserv, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, Fev Ece Automotive şi Segula Technologies Romania. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURAstfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-şi împărţi piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.Practicile, numite "no-poach", prin care companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurenţa reală între companii pentru atragerea angajaţilor, creând bariere artificiale pe piaţă, scăzând mobilitatea forţei de muncă, chiar ţinând-o captivă. Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie în industrie Practic, aceste acorduri au drept consecinţă menţinerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.Forţa de muncă reprezintă o componentă esenţială pentru desfăşurarea unei activităţi economice pe piaţă, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societăţile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaActivitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.În ultimii ani, autorităţile naţionale de concurenţă europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze şi să sancţioneze acorduri de tipul "no-poach" şi de fixare a salariilor.Această tendinţă a autorităţilor de concurenţă reflectă o atenţie sporită acordată acordurilor anticoncurenţiale pe pieţele de forţă de muncă, aspect subliniat şi de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunţat recent că acţiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate. Posibile activități anticoncurențiale Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.Compania Segula Technologies Romania a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurenţă, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.În situaţia în care, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.Investigaţia a fost declanşată şi ca urmare a informaţiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată se pot adresa autorităţii de concurenţă.

Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere
Eveniment

Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere

Un an de la incendiul de la Balș, în urma căruia au murit 20 oameni, și ancheta parchetului nu a identificat nici un responsabil. După incendiu, trei victime au fost găsite carbonizate. Probabil, acei pacienți au ars de vii. Spitalul a fost condus, de la înființare până la finalul anului 2021, de Adrian Streinu Cercel. Acesta a părăsit postul după ce a ajuns senator PSD. Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, era și el angajat la acest spital. Fiicele lui Streinu Cercel lucrează aici. Un an de la incendiul de la Balș ancheta este „in rem” La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre cei 20 de pacienți decedați decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Cîțu susține că a sesizat DNA-ul Pe 10 martie 2021, premierul Florin Cîțu anunța că a primit raportul Corpului de Control în legătură cu incendiul de la Institutul Matei Balș, va fi sesizată Direcția Națională Anticorupție după ce s-au găsit nereguli și că se așteaptă ca Ministerul Săntății "să ia și alte măsuri". Ministerul Sănătății nu a anunțat niciodată ce măsuri sau "alte măsuri" a luat. În vară, Ioana Mihăilă, cea care i-a luat locul lui Vlad Voiculescu, spunea, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor într-o conferință de presă, că nu poate vorbi despre incendiul de la Piatra Neamț. Ea arăta că raportul a fost trimis la Parchet. "Raportul inițial și raportul următor, cel care a venit cu o completare a raportului și a măsurilor, au fost trimise către Parchet. Este în analiză la Parchet. Au ajuns la Ministerul Sănătății și au fost trimise mai departe la Parchet", spunea Mihăilă. Rafila a vizitat spitalul în decembrie 2021, în calitate de ministru al Sănătății. El nu a spus nimic despre răspunderile administrative sau penale pentru incendiul din ianuarie. În martie, presa a prezentat câteva concluzii preliminare ale anchetei Corpului de control al premierului. Lipsa dispozitivelor de alarmare optice sau acustice, pereţii nerezistenți la foc ai căilor de evacuare și o instalaţie de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu deficitară sunt câteva din neregulile găsite de Corpul de Control. Rafila și Streinu Cercel au făcut bani buni la Balș Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Adrian Streinu-Cercel are două fiice, Anca Streinu-Cercel și Oana Săndulescu, ambele medici specializați în boli infecțioase. Ambele sunt angajate la Institutul Matei Balș și conferențiare la catedra de boli infecțioase a Universității Carol Davila. Adică acolo unde tatăl lor este profesor universitar. Ambele au un doctorat luat sub coordonarea tatălui. Ambele sunt coautoare cu tatăl lor la mai multe lucrări științifice și fac parte din conducerea unor filiale din România ale unor publicații medicale străine, unde Adrian Streinu-Cercel a fost șef, arăta, acum un an, site-ul Europei Libere.

VIDEO Noi anchete legate de petrecerile în pandemie de la reședința premierului Marii Britanii
Internațional

VIDEO Noi anchete legate de petrecerile în pandemie de la reședința premierului Marii Britanii

Boris Johnson e vizat de anchete privind petrecerile organizate în perioada pandemiei. Poliţia londoneză a anunţat marţi că anchetează în legătură cu mai multe petreceri organizate în Downing Street şi în interiorul înaltei administraţii britanice în perioadele de lockdown, a căror dezvăluire pune în pericol supravieţuirea politică a premierului Boris Johnson, transmite AFP.Poliţia metropolitană londoneză ('Met') era criticată pentru că a întârziat să reacţioneze la dezvăluirile care se succed în ultimele săptămâni despre petreceri în grădina reşedinţei oficiale a premierului, de rămas-bun sau aniversare ţinute la vârfurile puterii în timp ce britanicii erau obligaţi să-şi restrângă contactele.În cursul audierii în faţa unor aleşi londonezi, şefa Met, Cressida Dick, a anunţat că poliţia anchetează în prezent un anumit număr de 'evenimente' petrecute în Downing Street şi în instituţiile înaltei administraţii, pe tema unor 'potenţiale încălcări ale regulilor legate de COVID-19'. Boris Johnson e vizat de anchete pentru chefurile din pandemie Ea a precizat că mai multe alte 'evenimente' au fost examinate, dar sunt considerate ca neimplicând o anchetă penală.'Faptul că anchetăm acum nu înseamnă, desigur, că vor fi necesare amenzi în fiecare caz şi pentru fiecare persoană implicată', a subliniat Cressida Dick. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Criticat pentru o serie de petreceri în Downing Street în plin lockdown, Boris Johnson trece prin cea mai gravă criză de la ascensiunea sa triumfală la putere în vara lui 2019.Vizat de cereri de demisie, inclusiv din propria tabără conservatoare, prim-ministrul a făcut trimitere deocamdată la concluziile unei anchete interne întreprinse de înalta funcţionară Sue Gray, aşteptate în zilele următoare.Această anchetă 'continuă' şi au avut loc contacte cu poliţia, a transmis Cabinet Office, agenţia interministerială care supervizează aceste investigaţii. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în RomâniaÎn cea mai recentă dezvăluire, postul ITV a afirmat luni seară că Boris Johnson şi-a sărbătorit ziua de naştere alături de apropiaţi şi colaboratori în după-amiaza de 19 iunie 2020, în timpul primului lockdown, când astfel de reuniuni erau interzise.La petrecere ar fi participat în jur de 30 de persoane, printre care Lulu Lytle, arhitecta care s-a ocupat de lucrările de reamenajare costisitoare şi cu finanţare controversată din apartamentul lui Boris Johnson de la reşedinţa oficială.Conform unei purtătoare de cuvânt a Downing Street, Boris Johnson ar fi participat 'mai puţin de zece minute' la această reuniune a colaboratorilor săi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră