vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: agricultura

32 articole
Politică

Ministrul PSD Barbu refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități

Ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități și cu patru angajate neplătite de luni de zile, relatează Digi 24. Este vorba de Institutul National De Cercetare Dezvoltare Pentru Imbunatatiri Funciare, ISPIF.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Potrivit Digi 24, trei din cele patru angajate sunt pensionare. Ele vin la serviciu deși sunt neplătite, întrucât au oricum un venit fix.  Ministrul PSD Barbu refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități Institutul are datorii uriașe, așa că a fost decuplat de la utilități. „Pentru a avea curent electric, cât să le funcționeze calculatoarele și radiatoarele, au apelat la o improvizație. Au tras un cablu de la Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare, o instituție cu sediul în aceeași curte, aflată tot în subordinea Ministerului Agriculturii”, relatează Digi 24.  „Ministerul Agiculturii trebuia să emită Hotărâre de Guvern, cel puțin de când nu mai avem acreditare, din 2021, noi nu mai suntem institut național, dar ni se cer tot felul de declarații, de bugete, de nu știu ce, având în vedere că încă suntem pe hârtie institut național”, a spus Ioana Gâdea, reprezentatnt legal ISPIF.  Când Digi 24 a vrut să-l chestioneze pe ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, acesta a fugit, pur și simplu.  „În 2023, din cauza degradării accentuate, clădirea principală a sediului ISPIF precum și alte trei imobile sunt preluate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, pe scurt ANIF, în ideea de a fi reabilitate. Până acum nu s-a mișcat nimic. De altfel, potrivit fiscului, ANIF este instituția publică cu cele mai mari datorii la stat, aproape 137 de milioane de lei. Director general aici este Cornel Popa. Portarului i se spune să ne transmită că șeful nu este, dar pînă și pe el îl umflă râsul”, mai relatează acest post de televiziune. 

Ministrul PSD Barbu refuză să desființeze un institut cu activitate zero, decuplat de la utilități Foto: Facebook
Ministrul „Busi” Barbu mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Foto: Facebook
Politică

Ministrul „Busi” Barbu mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte”

Ministrul Agriculturii, Florin „Busi” Barbu, clientul lui Paul Stănescu, mai înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” și analize: prin ordonanță de urgență se înființează o așa-numită rețea de date privind durabilitatea agricolă, RDDA, parțial finanțată prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Totuși, banii din FEGA tot din fondurile alocate agriculturii românești provin. Agenția de Legătură RDDA se înființează prin reorganizarea Agenției de Legătură RICA, respectiv a Serviciului RICA existent în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în Serviciul RDDA, în subordinea directă a ministrului, în cadrul aceluiași minister. Agenția va avea și un comitet național. Ministrul „Busi” Barbu înființează o agenție, cu salarii mari, IT scump și bani de „rapoarte” Ce costuri se estimează să aibă noua agenție: Vor fi angajați sau transferați trei IT-iști cu un buget de 305.316 euro pentru trei ani, deci o medie salarială brută de 2.800 euro pe lună. 11 laptopuri la 1.300 euro/bucată - un MacBook Air de 15 inchi costă circa 1.200 euro, en-detail - șii 11 desktopuri all-in-one la 2.200 euro/bucată.  programe de schimb de experiență în 2 state membre UE 21.560 euro construirea unei pagini web 10.000 euro; contractarea unor servicii de analiză economică a datelorși editarea de rapoarte 268.800 euro costuri indirecte 211.912 euro Bugetul maxim aprobat de CE pentru procesul de transformare a RICA în RDDA (perioada 2025-2027) este de 3.508.030 euro, din care 2.577.741 euro reprezintă contribuția CE, iar restul de 930.289 euro contribuția de la bugetul României. „Fermierii vor avea acces la informații valoroase care să-i ajute să îmbunătățească practicile agricole, să reducă impactul asupra mediului și să crească eficiența economică”, explică ministerul Agriculturii în preambulul ordonanței de urgență. 

Agricultură și zootehnie în era Tik-Tok (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

În era Tik-Tok, un tânăr se încăpățânează să trăiască offline din agricultură și zootehnie

Agricultură și zootehnie în era Tik-Tok: Adelin, student în anul IV la Facultatea de Agricultură a Universității de Științele Vieții din Iași, și-a urmat pasiunea pentru agricultură încă din copilărie. Agricultură și zootehnie în era Tik-Tok Dorința de a lucra pământul l-a determinat să urmeze liceul agricol „Vasile Adamachi” din Iași, o alegere firească în drumul său profesional. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice Studiile universitare i-au adus nu doar cunoștințe teoretice, ci și încrederea că poate construi o fermă proprie. În 2019, Adelin a făcut primul pas concret către visul său, începând activitatea agricolă cu o suprafață de 25 de hectare de teren arabil și fânețe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Anul agricol 2024 a adus pierderi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Scăderi de milioane de euro pentru marii fermieri din cauza anului agricol 2024

Anul agricol 2024 a adus pierderi: afacerile grupului de firme controlate de Mihai Haraga, considerat cel mai mare și influent fermier din județul Iași, au înregistrat în 2024 o scădere de 17% față de 2023. Anul agricol 2024 a adus pierderi Imperiul agricol rămâne operațional la capacitate maximă, cu mii de hectare cultivate și o fabrică de procesare a semințelor de top la nivel european. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Dar cifrele raportate indică o diminuare de peste 55 milioane lei în cifra de afaceri cumulată. Scăderea este explicabilă prin condițiile dificile din anul agricol 2024, în ciuda faptului că exploatațiile agricole ale lui Mihai Haraga se întind în continuare pe aproximativ 8.000 de hectare, din care 7.000 beneficiază de sisteme performante de irigații. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern - surse

Fostul premier Marcel Ciolacu, fostul premier Mihai Tudose și Paul Stănescu, acum secretar general al PSD, se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Bolojan, afirmă surse politice.  Citește și: Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD PSD va avea 6 ministere în noul guvern: Transporturile, Justiţia, Munca, Agricultura şi Sănătatea sunt deja negociate. În plus, se mai negociază încă Energia sau Fondurile Europene.  Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern  Potrivit acestor surse, Ciolacu vrea să o promoveze la Sănătate pe Carmen Orban, fosta sa consilieră, despre a cărei avere imensă DeFapt.ro a scris. De origine din Buzău, ea a fost manager la Fundeni și acum este senatoare PSD. În declarația de avere din campania electorală, ea menționa: artă și bijuterii de 250.000 euro, circa 40 de conturi bancare cu 2,5 milioane lei, o vilă de 470 mp in Mogosoaia, un apartament la Predeal și unul la Constanța.  Fostul ei soț a susținut că ea a fost iubita lui Dumitru Martin, un om de afaceri din Constanța, din anturajul lui Radu Mazăre, acum aflat într-o închisoare din California. De altfel, Carmen Orban a primit în mod inexplicabil o donație de 80.000 de dolari de la fiica lui Dumitru Martin. Pe de altă parte, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, l-ar susține la Sănătate pe Alexandru Rogobete, cel care, în campanie, a susținut că Nicușor Dan a blocat construirea unui spital pentru copiii bolnavi de cancer.  La Agricultură, Paul Stănescu vrea să-l mențină pe Florin Barbu, zis Busi. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres” în ceea ce privește reformele cerute prin PNRR. Mihai Tudose încearcă să-l plaseze la acest minister pe senatorul de Brăila Sorin Moise.  Clientul politic al Olguței Vasilescu, Radu Marinescu, ar urma să păstreze Justiția. Numit ministru Justiției pe filiera pesediștilor Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu, Marinescu s-a implicat direct în împărțirea averii lăsată în urmă de controversatul afacerist Dorel Petrescu, zis Doru "Măgaru'", mort în condiții suspecte în Craiova, a arătat DeFapt.ro. La Muncă, organizația PSD din Argeș o vrea menținută pe Simona Bucra Oprescu, dar șansele cele mai mari le-ar avea Petre Florin Manole, liderul PSD Sector 1 şi purtătorul de cuvânt al partidului. 

Ministrul Agriculturii vrea „numai produse românești” în magazinele de retail Foto: Facebook
Politică

Aberația zilei: ministrul Agriculturii vrea „numai produse românești” în magazinele de retail

Aberația zilei: ministrul Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, vrea „numai produse românești” în magazinele de retail. El a transmis acest mesaj pe pagina de Facebook a ministerului său. Ministrul nu a avut nici un fel de nuanță în declarația sa și nu a menționat că există legume sau fructe care nu se cultivă în România. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide „Nu vreau sa exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României", declara Barbu în martie 2024.  Ministrul Agriculturii vrea „numai produse românești” în magazinele de retail Florin Barbu este considerat a fi protejatul politic al lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. „Prin accesarea fondurilor europene, foarte multe capacități s-au dezvoltat la nivelul județului Dolj și în întreaga Oltenie. Vă încurajez să sprijiniți în continuare acest proiect pilot, este un proiect de succes și ne dorim ca în magazinele de retail din România să avem numai produse românești, pentru că, știm foarte bine, avem produse cu rețete consacrată, avem produse cu etichetă curată și de o calitate superioară. Asta face producătorul român, de aceea avem nevoie de sprijinul dumneavoastră și întotdeauna să vă bazați pe sprijinul Ministerului Agriculturii”, a spus Barbu, citat de propriul minister.  România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale la acest produs este de 162 milioane de euro. România a exportat doar 3.000 de tone de tomate. Valoarea cărnii de porc importate anul trecut a fost de peste un miliard euro, mai arată datele INS.  România a importat mult mai mult decât a exportat și: unt, brânză și caș (importuri de circa 700 de milioane de euro, deficit de circa 600 milioane euro); ceapă, praz și usturoi - importuri de 61,7 milioane de euro sau înghețată - importuri de 105 milioane de euro. 

De la filologie la muncile agricole (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

La 22 de ani, se ocupă de o fermă de 1.000 de hectare în timp ce face și studii

De la filologie la muncile agricole. La doar 22 de ani, Codrin Ionuț Rîmbu, student la Facultatea de Agricultură din Iași, coordonează o fermă de 1.000 de hectare în Movileni, pregătindu-se să preia afacerea familiei. De la filologie la muncile agricole Deși a absolvit Colegiul „Costache Negruzzi” la profilul Filologie, alegerea unei cariere în agricultură a fost una asumată și motivată de pasiunea crescută într-o familie de fermieri. Citește și: Protejatul lui Burduja, "somație" pentru DeFapt.ro: trezorierul PNL Sector 1, Daniel Cateliu, ne cere să ștergem articolul care arată că este asociat în două firme cu șefa POT Tânărul vede agricultura ca un domeniu al viitorului, unde munca, dedicarea și adaptarea sunt esențiale pentru succes. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Povestea sa demonstrează că, uneori, drumul profesional poate lua o turnură neașteptată, dar cu rezultate remarcabile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Miniștrii Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR

Miniștrii Florin Barbu, zis „Busi”, Sebastian Burduja, Mircea Fechet și Alexandru Rafila sunt cele mai mari catastrofe la realizarea PNRR, arată un document marcat „confidențial” semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Documentul este o notă de informare în legătură cu „dificultățile” înregistrate de MIPE în relația cu coordonatorii de reforme din PNRR. Barbu, Burduja, Fechet și Rafila, cele mai mari catastrofe  Cel mai mare dezastru este la ministerul Agriculturii, condus din iunie 2023 de un apropiat al grupării Paul Stănescu din PSD, Florin Barbu, zis Busi. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe.  Documentul lui Boloș arată că ministerul Agriculturii a înregistrat zero progreze în implementarea PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota.  Administrația publică, dezastru, deși cei care gestionează proiecte UE au spor de 50% Însă documentul critică dur administrația statului român: „Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie”.  „Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile” „Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor” Documentul se încheie arătând că există riscul unui „eșec de proporții: „Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României”. Nota MIPE a fost publicată de site-ul stiripesurse.ro.

„Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare”, spune Biriș despre Ciolacu II
Eveniment

Nu am văzut atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, despre taxa pe stâlp: „În 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală”. El a postat, ieri, după ce guvernul Ciolacu II a decis reintroducerea taxei pe stâlp, un articol din noiembrie 2013, când guvernul Ponta a legiferat pentru prima oară această măsură. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile „Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare” „Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!”, a scris Biriș, în 2013, în Ziarul Financiar. De altfel, taxa a fost abrogată în 2015, cu efect în 2017. Ieri, Biriș a scris pe Facebook care vor fi efectele noii taxe pe stâlp: „Cine va fi afectat? Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică. Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii). Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior. Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri (…) Până la urmă, noi plătim. Companiile vor include taxa asta în preț, și e normal să fie așa. Doar cei care exporta nu o vor putea face, că - deh!, pe piețele de afară concurează cu companii care nu au taxa asta…”.

Noua taxă pe stâlp va crește facturile Foto: Facebook
Politică

Noua taxă pe stâlp va crește facturile

Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și, probabil, va crește facturile. Asta arată experiența precedentei „taxe pe stâlp”, introdusă în 2014 de guvernul Ponta și abrogată în 2017. De altfel, în 2019, chiar fostul premier PSD Victor Ponta spunea că a fost o prostie. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Noua taxă pe stâlp apare în proiectul ordonanței de urgență „trenuleț”, prin care se taie unele cheltuieli bugetare - îngheață pensiile și alocațiile pentru copii, de exemplu - și sunt introduse taxe noi sau se majorează altele. Noua taxă pe stâlp va crește facturile „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”, se arată în proiectul ordonanței - aceasta este noua „taxă pe stâlp”, copiată după cea legiferată de guvernul Ponta. În 2014, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, declara: „Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului”. „Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de «taxa pe stâlp» având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar consultanţii fiscali au arătat că în cele din urmă costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate”, scria, tot în 2014, Ziarul Financiar. Ponta: „Ei nu pot avea scuza că nu au știut” „Dragnea și Teodorovici erau cu mine când am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine și am luat-o înapoi. Nu poți să nu înveți din greșeli (…) Ei nu pot avea scuza că nu au știut. Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, arăta și fostul premier Victor Ponta, în 2019. „Taxa pe stâlp va dubla costurile investiţiilor din energie, telecom sau agricultură, atâta timp cât orice companie din domeniu va plăti statului câte 1,5% anual din valoarea construcţiilor pe toată durata de funcţionare. Estimările specialiştilor arată că utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamnă că investiţia făcută iniţial va fi achitată încă o dată bugetului de stat. De exemplu, «pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maximă de funcționare de 60 de ani și o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de funcționare o societate ar plăti statului un impozit de 108.000 euro – sumă calculată fără a avea în vedere deprecierea valorii bunului -», explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Consulting”, scria Capital, în 2014.

Moldova rămâne esențială în economia agricolă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Moldova rămâne esențială în economia agricolă

Moldova rămâne esențială în economia agricolă. Agricultura din România, inclusiv în județul Iași, trece printr-un proces de transformare, combinând tradiția cu modernizarea. Moldova rămâne esențială în economia agricolă În regiuni precum Moldova, acest sector rămâne un pilon important al economiei și un element esențial al culturii locale. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Provocările economice și noile tehnologii aduc schimbări semnificative, dar oferă și oportunități pentru dezvoltarea durabilă. Adaptarea agriculturii la noile condiții este cheia pentru a asigura viitorul acestui sector vital. Continuarea, în Ziarul de Iași

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Agricultura, tranzacțiile imobiliare și industria au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Față de trimestrul III din 2023, PIB-ul a înregistrat, în trimestrul III din 2024, o creştere cu 1,1% pe seria brută şi o scădere de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2023 cu 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, mai arată INS. O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura (-0,6%), industria (-0,1%) și tranzacțiile imobiliare (-0,1%). Creşterea economiei a fost sustinuă în primul rând de comert, transport, hoteluri (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%. Un impact negativ la evoluția PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice

Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice. Unul dintre cei mai importanți fermieri din Iași, cu afaceri de câteva milioane de euro, afirmă că în agricultură profitul vine tot din investiții financiare, fie din fonduri proprii, fie prin împrumuturi bancare. Agricultura ultratehnologizată luptă cu schimbările climatice El gestionează mai multe companii în sectorul vegetal și zootehnic, investind masiv în silozuri și echipamente agricole de ultimă generație pentru a rămâne competitiv și a face față schimbărilor climatice. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor Dotat cu echipamente de arat, semănat, erbicidat, recoltat și sortat, fermierul a investit aproximativ cinci milioane de euro în tehnologie agricolă avansată. Cu toate acestea, anul acesta, chiar și cele mai mari ferme din Iași au înregistrat pierderi semnificative. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Multe culturi agricole distruse de caniculă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Multe culturi agricole distruse de caniculă

Multe culturi agricole distruse de caniculă. Temperaturile extreme din ultimele zile au uscat de-a binelea culturile agricole. Multe culturi agricole distruse de caniculă Dacă luna trecută porumbul și floarea soarelui promiteau producții bune, mulți fermieri lăudând culturile, acum seceta a compromis o mare parte dintre acestea. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Numai în județul Iași, în această perioadă, sunt raportate peste 4.500 de hectare de culturi agricole afectate de caniculă. Probleme sunt atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată. Justiția ieșeană este chemată să decidă în privința confiscării averii unui consilier al ministrului Agriculturii. Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată Cazul, rarisim, pleacă de la constatările Agenției Naționale de Integritate, care a verificat averea lui Mihai Amarandei în perioada 2017-2019, pe când era consilier al ministrului Petre Daea. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) ANI a găsit o diferență de 188.200 euro între veniturile și cheltuielile declarate de Amarandei în acea perioadă. Comisa de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel a refăcut calculele, ajungând la o sumă rotundă de un milion de lei. Dosarul a fost înaintat instanței pentru soluționarea cauzei, ceea ce reprezintă ultima șansă a lui Amarandei de a demonstra că totul este în regulă. Dacă milionul de lei nu va fi găsit, el poate fi confiscat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră