vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: administratie locala

11 articole
Politică

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii

Premierul Ilie Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: aceasta abia colectează o treime din salariile angajaților. El prezintă și date comparative cu media UE și cu fiecare țară. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii „În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale (...)  În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.   În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a scris el, pe Facebook.   Datele prezentate de premier despre procentul din PIB al salariilor din administrația locală, 3,07%,  arată că România cheltuie mai mult decât țări precum Germania (2,33%), Austria (2,90%) sau Spania (1,94%).   „Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:   1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel: Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB   Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.   2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB Media europeană = 3,68% din PIB   Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt: în România = 0,55% din PIB media în UE = 1,85% din PIB   România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.   În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.   3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale. În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.   În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.   4. Investiții locale ridicate Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.   Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.   Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.   Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.   Impactul pachetului de reformă în administrație   Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni: crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale; reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni; stimulează dezvoltarea economică locală; descentralizează competențe către autoritățile locale; susține performanța în administrație.   În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a scris Bolojan. 

Bolojan explică dezastrul financiar din administrația locală: abia colectează o treime din salarii Foto: Facebook
Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos

Premierul Ilie Bolojan amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură inițiată de AUR, afirmă surse politice. O decizie asupra momentul exact în care PSD îl va înlătura pe actualul premier nu pare să fi fost luată, dar demersul pare a fi inevitabil. Citește și: Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Momentul este oportun pentru PSD fiindcă: a) Bolojan a reușit să reducă deficitul mai mult decât își propusese, deci PSD are spațiu fiscal de manveră b) Bolojan se pregătește de reformele care ar afecta PSD și care ar trebui blocate: în companiile de stat și administrația locală c) Fiecare zi în care supraviețuiește, Bolojan se consolidează, își promovează oamenii în poziții cheie.  d) În bugetul pe 2026 se duc două bătălii cheie: 1) ce sume de bani se distribuie către administrația locală și ce reține Guvernul și 2) cum se împarte, la București, bugetul între sectoare și Primăria Municipiului. Mai mulți bani la sectoare înseamnă torpilarea unui aliat important al lui Bolojan, primarul Ciprian Ciucu.  e) în martie, ministrul Justiției va propune șefii parchetelor. Deși, legal, premierul nu are nici un cuvânt de spus, este posibil ca Bolojan să intervină verbal dacă pesedistul Marinescu va face propuneri sfidătoare.  În consecință, știind că oameni din PSD și PNL au decis să-l dea jos cât mai repede, Bolojan câștigă timp evitând o ciocnire directă cu PSD, comunicând mai intens și amânând momentul în care își asumă răspunederea pentru așa-zisa reformă a administrației. Mesaje contradictorii dinspre Executiv La 19 ianuarie, un comunicat al Biroului Permanent Național al PNL anunța, în legătură cu această reformă, că „premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”. Dar miercuri, pe Facebook, Bolojan a scris: „La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul”. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a susținut, azi, că asumarea răspunderii rămâne pentru 29 ianuarie: „Eu chiar l-am întrebat pe premier, înainte să cobor; nu, nu s-a schimbat nimic. Intenția este ca angajarea să aibă loc pe 29 ianuarie”.  Însă, în ultimele zile, atacurile din PSD spre premierul Bolojan se intențesc, iar în PNL a apărut public o grupare - cu Rareș Bogdan, Hubert Thuma, Alina Gheorghiu, Nicoleta Pauliuc și alții - care îl contestă deschis.  Ciolacu, la limita isteriei Azi, de exemplu, fostul premier Ciolacu a lansat cel mai violent atac împotriva lui Bolojan. „Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării (...)  Ai premeditat totul și ai început aceasta operațiune încă din septembrie, în timp ce-i mințeai cu cinism pe români, la toate conferințele de presă, cerându-le să facă sacrificii. Ți-ai înșelat partenerii de guvernare, ai minițit presa și mediul de afaceri, inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile (...) Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a scris Ciolacu, pe Facebook. Însă acest atac vine după cele ale Olguței Vasilescu și ale soțului ei, Claudiu Manda.  Iar la ultima ședință a conducerii PNL, Rareș Bogdan i-a spus premierului că „noi nu vorbim de clasa de mijloc pe care dumnevoastră astăzi o distrugeţi”, iar Nicoleta Pauliuc a afirmat că „nu putem să luăm bani de la oameni cu handicap şi să luăm o zi de concediu de la bolnavii de cancer”. 

Primarul Robert Negoiță desființează opoziția PSD la concedierile solicitate de Bolojan Foto: sectorul4news.ro
Politică

VIDEO Primarul Robert Negoiță desființează opoziția PSD la concedierile solicitate de Bolojan

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, desființează opoziția PSD la concedierile solicitate de Bolojan în administrația locală: au schemele „full” pentru „că acolo sunt de la rubedenii la colegi de partid de au umplut schemele alea, de gem”, a spus edilul, într-o filmare postată pe Facebook. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel Primarul Robert Negoiță desființează opoziția PSD la concedierile solicitate de Bolojan Negoiță a spus că primăria Sectorului 3 are doar 240 de angajați, deși ar avea dreptul la 855, „și vă spun eu că suntem supradimensionați” - a punctat el. În plus, primarul a arătat că în acești angajați se află „cositori și instalatori” pentru grădinițe, în timp ce alte administrații locale au externalizat aceste servicii. „Noi astăzi, când discutăm, avem voie să angajăm 855 de oameni. Pe aparatul primăriei avem 240 (...) și vă spun eu că suntem supradimensionați (...) Că-s aici și știu exact (...) Știți care-i vestea proastă? Am 240 din 800...Câți sunt? Cel mult o treime. E adevărat? Cele mai multe primării și consilii județene din țara asta au schema completă. Au schema completă!  Nu cu costitori, cu instalatori, cum avem noi pentru școli și grădinițe. Nu cu cei care să repare străzi, cum avem noi. Nu cu cei care să facă paza în școli, cum avem noi.  Nu, ei toate astea le au externalizate și cu toate astea au și organigrama full! Daa...Că acolo sunt de la rubedenii și colegi de partid de au umplut schemele alea de gem, că de aia e durere mare dacă se face reducere! Da, că ați vrut părerea mea...”, a explicat Robert Negoiță.   

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor, președintele UDMR: 13.000 din administrația locală și circa 20% din cea centrală. Potrivit ultimelor date de la ministerul de Finanțe, din iulie 2025, în administrația centrală sunt 618.711 angajați - posturi efectiv ocupate - plătiți integral de la bugetul de stat. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor În consecință, potrivit liderului UDMR, ar putea fi concediați circa 134.000 de bugetari. „Cu toții cu toții am ajuns la concluzia că trebuie să reducem aceste cheltuieli. Cum putem reduce? Putem reduce desființând posturile ocupate, 10% asta înseamnă la 130.000 aproape de posturi în administrația locală 13.000 de posturi sau reducând cheltuielile tot cu 10%, dar nici acolo nu poți să reduci uniform.  De aceea marea majoritate, cel puțin până la această oră din Coaliție, am agreat să reducem numărul de posturi ocupate, fiindcă are un efect mai rapid, imediat și nu cred că este o catastrofă pentru administrația locală (...) În administrația centrală trebuie să aplicăm 20% că și acolo au fost schemele umplute în anumite autorități, în anumite ministere. Nu trebuie să ne ascundem după degete. România ar funcționa și dacă noi la administrația locală, scoatem 13.000 de posturi și 20% din administrația centrală. Poate reușim să creștem eficiența. Important este statul să lucreze pentru cetățeni și poate lucra. Au demonstrat câteva autorități locale”, a spus Kelemen Hunor la Antena 3. Și premierul Ilie Bolojan a susținut concedierea a 13.000 de bugetari din administrația locală. Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului ar putea fi trimiși în sectorul privat, a susținut, în mai 2025, și decanul FABIZ, Tănase Stamule. „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat (...) Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului.Toate aceste pot fi făcute de un tandem preşedinte-premier care poate lucra în echipă, înțelege economia și ar trebui să pună interesul național mai presus de orice”, propunea Stamule.   

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Foto: Facebook
Politică

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă, arată datele publicate azi de către ministerul de Finanței. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Astfel, numărul posturilor ocupate din administrația centrală, finanțate integral de la bugetul de stat, a fost în iulie de 618.711, iar în iunie era de 618.458, o creștere de 253 de bugetari. În ianuarie era 522.263 de bugetari în administrația centrală, integral plătiți de la buget.  Creșterea nu este mare, dar ea trebuie raportată și la ieșirile din sistem - al cărui număr nu este cunoscut - prin pensionare, demisii sau transferuri.  În total, numărul bugetarilor a scăzut din iunie în iulie, de la 1.305.595 la 1.303.563, o reducere sub 2.000 de persoane. În iulie, comparativ cu iunie, a crescut numărul angajaților din ministerul de Externe - opt bugetari în plus, ministerul Apărării - 144 sau cel de Interne - 312.   În administrația publică locală, numărul bugetarilor a crescut cu 443, de la 281.520, în iunie, la 281.953 în iulie.  Ilie Bolojan ar dori să concedieze între 10.000 și 13.000 de bugetari din administrația locală. 

Reduceri de personal în administrația locală (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Reducerile de personal din administrația locală, în ceață: partidele din coaliție nu se înțeleg

Reduceri de personal în administrația locală. Guvernul analizează două scenarii pentru reducerea cheltuielilor în administrația publică locală, a anunțat președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Discuțiile au avut loc cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Reduceri de personal în administrația locală Potrivit Liei Olguța Vasilescu, în prezent sunt luate în calcul două variante. Citește și: Tovarășa lui Savonea, judecătoarea Ispas de la ICCJ, l-a scos din pușcărie pe fostul șef al CNAS Lucian Duță Prima, reducerea cu 10% a cheltuielilor de salarizare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT); A doua, reducerea cu 40% din totalul posturilor, dar cu un plafon de maximum 20% din cele ocupate deja. „Nu este corect ca acele primării care au deja puțini angajați să fie obligate să reducă la fel ca cele cu personal mai numeros”, a subliniat Vasilescu. Întrebată despre câți angajați ar putea fi afectați, Vasilescu a menționat estimările Guvernului: aproximativ 13.000 de persoane ar putea fi disponibilizate dacă se aplică reducerea de 20% din posturile ocupate. Poziția AMR și propunerea PSD Președintele AMR a precizat că PSD propune o reducere graduală, în funcție de numărul de locuitori și de capacitatea fiecărei primării de a-și asigura cheltuielile. „Dacă reducerea nu se face pe baza unor scheme clare, minime de personal, multe primării nu vor mai putea funcționa, în special comunele. Estimăm că pentru acestea este nevoie de cel puțin zece posturi pentru a acoperi funcțiile de bază: contabil, jurist, secretar, urbanism, registru agricol”, a declarat Vasilescu. Diferențe între primării Liderul AMR a atras atenția că nu toate primăriile au aceleași structuri de personal. Spre exemplu, la Sectorul 6 sunt incluși în schemă măturătorii, în timp ce la Sectorul 3 personalul pentru spații verzi și cluburile sportive figurează ca angajați ai primăriei. „De unde să se facă reducerile, dacă structurile sunt atât de diferite?”, a întrebat Vasilescu. Pentru primăriile care nu își pot acoperi cheltuielile de personal, Vasilescu a propus introducerea unei grile clare de salarizare, care să uniformizeze situațiile între UAT-uri. Discuții în coaliție și amendamente propuse Variantele Guvernului vor fi discutate și în coaliție, unde fiecare partid își va exprima poziția. AMR a propus o serie de amendamente, „majoritatea fără impact financiar”, care ar putea corecta deficiențele actuale. Totuși, premierul Ilie Bolojan nu a participat la întâlnirea cu reprezentanții AMR, astfel că nu există încă o formă finală a proiectului. Reacția sindicatelor: conflictul de muncă rămâne deschis Dan Cârlan, președintele Sindicatului Național SCOR, a precizat că discuția cu guvernul a fost „tehnică și constructivă”. Sindicaliștii au cerut acces la baza de date privind situația posturilor și o analiză separată pentru comune. Deși conflictul de muncă rămâne deschis, în urma consultărilor interne, 96% dintre liderii sindicali au decis suspendarea temporară a protestelor.

Pensiile speciale de care coaliția PSD-PNL-UDMR-USR se preface că a uitat Foto: Facebook Asociația Municipiilor din România
Politică

Pensiile speciale de care coaliția PSD-PNL-UDMR-USR se preface că a uitat

Pensiile speciale de care coaliția PSD-PNL-UDMR-USR se preface că a uitat: pensiile aleșilor locali, adoptate încă din 2019, dar aplicarea acestei măsuri a fost amânată de la an la an, în ultima clipă, prin ordonanțe adoptate în ultimele zile din decembrie. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Deputatul USR Claudiu Năsui a atras atenția, azi, că inclusiv Ilie Bolojan ar fi beneficiar al acestui tip de pensie specială.  Pensiile speciale de care coaliția se preface că a uitat Dacă însă măsura intră în vigoare, ea va fi probabil imposibil de abrogat, fiindcă va fi protejată de Curtea Constituțională. Potrivit OUG 57/2019, pensia specială pentru primari se calculează astfel: „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Această „indemnizație” se cumulează cu pensia pe bază de contributivitate. Impactul bugetar anual al acestor pensii ar fi de cel puțin 600 de milioane de lei. „De ce nu sunt puse la pachet și pensiile speciale ale primarilor? Pensiile speciale ale primarilor ar putea fi eliminate extrem de ușor. N-au intrat încă în vigoare. Așteaptă să zică CCR, pe bună dreptate, că nu poți să amâni aplicarea unei legi la nesfârșit.   De ce nu le atinge guvernul Bolojan și pe acelea? Nu de alta dar acolo ar fi beneficiar chiar domnul Bolojan și alți membri influenți din actuala coaliție”, a scris azi deputatul USR Claudiu Năsui. 

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Foto: Facebook
Politică

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse

Premierul PNL Ilie Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează, afirmă surse politice. El a cerut să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi însemnat concedierea efectivă a 17.000 de angajați, întrucât celelalte 53.000 de posturi sunt neocupate.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Însă PSD - dar și UDMR - s-ar fi opus solicitării sale, arătând că se convenise reducerea a doar 40.000 de posturi. Potrivit președintelui USR, Dominic Fritz, Bolojan a arătat că o astfel de reducere presupunea doar desființarea posturilor neocupate și nu aducea nici o economie la buget. „„Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor”, a explicat Fritz, la Digi 24.  Antena 3 susține că chiar și liderii PNL Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, și Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, s-ar fi opus lui Bolojan. Doar USR a sprijinit propunerile premierului.  După cinic ore de discuții nu s-a ajuns la nici un acord, iar Bolojan ar fi dat un ultimatum de două săptămâni pentru ca PSD să accepte reduceri reale ale personalului din administrație. În caz contrar, el a recomandat coaliției să-și găsească alt premier.  

Cum arată reforma în administrația locală: PSD și UDMR nu vor concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată reforma în administrația locală: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri

Cum arată reforma în administrația locală, dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe așa zisa lege „privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri, arată surse politice.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Cum arată reforma în administrația locală O altă variantă este de reducere a posturilor cu 48.000, din care doar 6.000 sunt ocupate.  PSD și UDMR se opun concedierilor.  În acetse condiții, la ora redactării acestei știri, era neclar dacă și când guvernul Bolojan va adopta legea care se referă la concedieri în administrația locală.  În nota de fundamentare a proiectului, așa cum a fost el prezentat Consiliului Economic și Social, se susține că economiile la cheltuieli de personal vor fi de circa 2,3 miliarde de lei.   

Sindicatele administrației locale resping tăierile financiare (sursa: fortalegii.ro)
Eveniment

Sindicatele din administrația locală resping vehement tăierile financiare: "un experiment periculos"

Sindicatele administrației locale resping tăierile financiare. Sindicatul Național „Forța Legii”, reprezentativ în sectorul administrației publice, critică dur pachetul doi de măsuri anunțat de premierul Ilie Bolojan, calificându-l drept un „experiment periculos” care atacă direct administrațiile locale și funcționarii publici. Sindicatele administrației locale resping tăierile financiare Organizația sindicală anunță că este pregătită să declanșeze proteste dacă măsurile vor fi impuse fără o dezbatere reală și transparentă. Citește și: În timp ce propovăduiește austeritatea, șeful Cancelariei locuiește în vilă de protocol în Primăverii Într-un comunicat transmis sâmbătă, sindicatul enumeră principalele motive de nemulțumire: Grile salariale impuse la nivel național pentru UAT-urile care nu-și acoperă cheltuielile din venituri proprii – transformând salarizarea într-un instrument de presiune politică și administrativă; Reducerea personalului din primării și poliția locală în funcție strictă de criterii numerice, fără să se țină cont de nevoile reale ale comunităților; Fragmentarea normei funcționarilor publici între mai multe UAT-uri, în lipsa unui cadru legal coerent; Reducerea personalului contractual fără o analiză clară a atribuțiilor posturilor afectate; Presiuni fiscale asupra UAT-urilor și cetățenilor, în paralel cu externalizarea colectării către firme private – ceea ce riscă să submineze încrederea în administrația publică locală. Solicitări clare „Forța Legii” cere Guvernului o consultarea reală a partenerilor sociali, în conformitate cu legislația și Constituția. Printre cereri se numără: Evaluarea impactului social și economic al măsurilor înainte de implementare; Respectarea drepturilor salariale și statutare ale funcționarilor și personalului contractual; Renunțarea la impunerea discreționară a grilelor de salarizare care riscă să adâncească discrepanțele între UAT-uri; Un cadru legal clar privind mobilitatea funcționarilor, care să nu afecteze calitatea actului administrativ și nici drepturile angajaților. Sindicatul amenință cu proteste Organizația sindicală avertizează că măsurile propuse de Guvern riscă să arunce administrația locală într-o criză profundă de personal și funcționalitate, generând abuzuri, inechități și discriminări salariale. „Suntem gata să apelăm la toate formele de acțiune sindicală, inclusiv proteste și sesizarea instituțiilor naționale și europene”, se arată în comunicat. Pachetul doi: măsuri pentru reducerea deficitului bugetar Premierul Ilie Bolojan a prezentat vineri pachetul al doilea de reforme, vizând reducerea cheltuielilor publice. Printre prevederi: Reducerea personalului din primării, consilii județene și poliții locale; Grilă unică de salarizare în localitățile care nu își acoperă cheltuielile din venituri proprii; Alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității administrației locale.

Numărul angajaților primăriilor a explodat Foto: Facebook
Eveniment

În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%

În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creșterea a fost de peste 20%, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă numărul angajaților primăriilor a explodat Astfel, în decembrie 2015 erau circa 234.000 de funcționari în administrația publică locală, fără cele câteva mii de persoane din învățământul preuniversitar. În martie 2025 erau, potrivit datelor prezentate de ministerul de Finanțe, circa 283.000. Creșterea numărului angajaților în adminsitrația locală a fost de aproape 50.000 de persoane. Ziarul Financiar arată că primăriile nu publică pe site numărul angajaților și nu se știe cum evoluează aceste date de la o administrație la alta. În ceea ce privește numărul total al bugetarilor, acesta a crescut în zece ani cu circa 10%, de la 1.187.217 la 1.306.241.  „Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2015, s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei”, scrie Ziarul Financiar.  În plus, în decembrie 2015, statul român cheltuise 7,4% din PIB cu personalul (salariile bugetarilor), respectiv 52 de miliarde de lei. În decembrie 2024, aceste cheltuieli erau de 164 miliarde de lei, respectiv 9,3% din PIB. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră