duminică 20 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1422 articole
Economie

Românii preferă Germania când se tratează în străinătate: aproape un euro din trei decontați de CNAS pe tratamente în alte țări se duce în spitale nemțești

Românii preferă tratamentul în spitale germane. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit 132,6 milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate în cursul anului 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la spitale din Germania, Italia, Franța, Spania și Austria. CNAS figurează cu datorii de aproape 266 de milioane de euro către spitale din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie. La schimb, casele de asigurări din România au de recuperat o datorie de peste 22 de milioane lei, echivalentul a 4,5 milioane de euro, pentru serviciile medicale oferite cetățenilor străini pe teritoriul țării noastre. 650 de milioane de lei în 2022 Casa Națională de Asigurări de Sănătate, condusă de președintele interimar Adela Cojan, a prezentat în raportul de activitate pe anul 2022 situația plăților făcute pentru tratamentul românilor în străinătate. Datele oficiale arată că, pentru asistența medicală acordată cetățenilor români în spitalele din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie, s-a plătit suma de peste 650 milioane lei (echivalentul a 132,6 milioane de euro). Suma de 643.063,19 mii lei (98,93% din buget) s-a plătit pentru efectuarea plăţii serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Suma de 6.215,46 mii lei (0,96% din buget) - pentru efectuarea plăţii către asiguraţii români care au beneficiat de servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de aceştia. Suma de 720,95 mii lei (0,11% din buget) a fost pentru achitarea sumelor câştigate în instanţă de persoanele îndreptăţite conform hotărârilor judecătoreşti, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Românii preferă tratamentul în spitale germane Din suma totală, peste 338 de milioane de lei s-au decontat pentru servicii medicale acordate românilor asiguraţi cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru. Pe locul secund se află serviciile medicale de care au beneficiat români aflați temporar în străinătate. Pentru tratamentul planificat autorizat s-au cheltuit aproape 58 de milioane lei. Cei mai mulți români au ales să se trateze în Germania. CNAS a plătit peste 200 de milioane lei, echivalentul a 40 de milioane de euro, pentru serviciile medicale de care au beneficiat românii în spitalele nemțești. Peste 107,8 milioane lei au fost plătiți pentru tratamentul românilor în Italia. Serviciile medicale acordate românilor în Spania au costat peste 85,5 milioane lei. Franța a încasat peste 82 de milioane lei, în timp ce Austria a primit peste 67 de milioane lei. Datoriile cele mai mari, tot către Germania Casa Națională de Asigurări de Sănătate a raportat la finalul anului trecut datorii de aproape 266 milioane de euro pentru tratamentele de care au beneficiat românii în străinătate. Termenul de plată al fiecărei facturi este de 18 luni de la data emiterii. În cazul în care furnizorul de servicii medicale dintr-o țară terță nu completează factura conform cerințelor, aceasta este returnată pentru a fi refăcută. În acest caz plata facturii poate ajunge până la 36 de luni. Citește și: VIDEO Incredibil: s-a dus cu Porsche de 150.000 de euro să șterpelească o găleată și un mop de la o spălătorie de mașini Datele oficiale arată că CNAS trebuie să plătească aproape 100 de milioane de euro Germaniei pentru serviciile medicale de care au beneficiat cetățenii asigurați în România. Italia are de primit peste 40,5 milioane de euro, Spania - peste 30 milioane de euro, Franța - 32,7 milioane de euro. Pe listat statelor care au de primit bani de la CNAS se mai află și Ungaria, cu peste 10 milioane de euro, Elveția, cu 4,2 milioane euro, și Marea Britanie, cu 4,27 milioane euro.

Românii preferă Germania când se tratează în străinătate: aproape un euro din trei decontați de CNAS pe tratamente în alte țări se duce în spitale nemțești
Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă: facturile nu se compensează, prosumatorul nu primește bani pe energia livrată. Explicația: are de plătit costurile cu transportul energiei și taxele
Economie

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă: facturile nu se compensează, prosumatorul nu primește bani pe energia livrată. Explicația: are de plătit costurile cu transportul energiei și taxele

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă. Să spunem că Ionel este prosumator. El a consumat într-o lună din reţea 100kWh şi a vărsat, în aceeaşi lună, 200kWh în reţea. Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă Ionel se aşteaptă să primească de la furnizorul său o factură de compensare cantitativă, ştiind că îi mai rămân încă 100kWh în reţea, de care se va folosi atunci când sistemul fotovoltaic propriu nu va produce suficient cât să-i acopere consumul. Ce nu ştie Ionel este că trebuie să plătească pentru energia pe care a dat-o în reţea o serie de tarife aplicate de furnizor: transport, distribuţie, certificate verzi, acciză şi TVA, astfel că el, unul dintre prosumatorii cu puteri instalate de sub 200kW, nu va primi factură zero. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Ionel nu ştie nici că furnizorul îi va plăti cantitatea de energie electrică livrată în reţea abia după 24 de luni, asta dacă Ionel va mai avea atunci surplus neconsumat, dar nici că regularizarea financiară este destinată doar celor cu putere instalată între 200 şi 400 kW. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firma arhitectului care actualizează Planul de Urbanism General al oraşului, profit de zece ori mai mare în ultimul an
Economie

Firma arhitectului care actualizează Planul de Urbanism General al oraşului, profit de zece ori mai mare în ultimul an

PUG pentru Primărie, profit crescut masiv. Firma Arc Design, administrată de arhitectul Paul Filip Ciobănaşu, a înregistrat în 2022 un profit net de peste zece ori mai mare faţă de ultimii trei ani. PUG pentru Primărie, profit crescut masiv Astfel, de la un profit net de peste 100.000 lei între 2019 și 2021, Arc Design a ajuns anul trecut la un câştig net de aproape 1,1 mil. lei (cca 225.000 euro). Pentru comparaţie, cu un an înainte, respectiv 2021, profitul net a fost de 124.000 lei (25.400 euro). Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Şi cifra de afaceri a firmei a crescut anul trecut faţă de anul anterior, fiind de două ori şi jumătate mai mare: 2,3 mil. lei (cca 470.000 euro) în 2022, comparativ cu afaceri de 900.000 lei (184.000 euro) în 2021. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Avertisment extrem de grav chiar din Guvern. Ministrul Boloș: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare
Economie

Avertisment extrem de grav chiar din Guvern. Ministrul Boloș: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Un monument istoric al stilului industrial este furat la bucată de persoane fizice, în ciuda riscului de prăbușire
Economie

Un monument istoric al stilului industrial este furat la bucată de persoane fizice, în ciuda riscului de prăbușire

Monument istoric industrial, furat la bucată. Cărămizile de Ciurea au ajuns la mare căutare: se iau direct din zidurile fabricii. Monument istoric industrial, furat la bucată Abandonată după "accidentul" de acum 15 ani, când o firmă - astăzi închisă - a cumpărat-o doar ca să îi oprească activitatea şi aşa redusă la minim, Fabrica de Cărămizi de la Ciurea, monument istoric, dispare încet. Zilele trecute a fost eliberat locul unde se afla ce mai rămăsese din cuptoarele fabricii. S-a furat "la bucată". Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Fabrica apare pe unele pagini de tranzacţii imobiliare, scoasă la mezat pentru o sumă consistentă: 3,28 milioane de euro cu tot cu terenul în suprafaţă de 7,6 hectare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bijuterii din lapte matern sau cordon ombilical, o afacere românească cu clienți în toată lumea
Economie

Bijuterii din lapte matern sau cordon ombilical, o afacere românească cu clienți în toată lumea

Bijuterii din lapte matern, cordon ombilical. Câteva linguri de lapte matern, o bucată de cordon ombilical sau o şuviţă de păr se pot transforma într-o bijuterie unică. Bijuterii din lapte matern, cordon ombilical O demonstrează la Iaşi o mamă - inginer chimist aflat în concediu de maternitate. În 2020, în timpul pandemiei de COVID, Andreea Fotică îşi alăpta cu greu cel de-al doilea copil, când a descoperit că poate îmbina emoţiile maternităţii şi profesia într-o nouă pasiune care avea să se transforme, cu ajutorul soţului ei, într-o afacere de tip Întreprindere Individuală. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Cei doi au înregistrat marca "Milk & Memories bijuterii cu lapte matern Iaşi" şi au început să producă bijuterii cu lapte. O afacere care a atras imediat clienţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lui mai. Cheltuielile cu dobânzile se apropie de trei miliarde euro. Din PNRR s-a cheltuit suma ridicolă de 133 de milioane EUR
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lui mai. Cheltuielile cu dobânzile se apropie de trei miliarde euro. Din PNRR s-a cheltuit suma ridicolă de 133 de milioane EUR

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

Românii comandă în special mâncare de la fast-food. Turcii și libanezii, afaceriștii cu cel mai mare succes pe piață
Economie

Românii comandă în special mâncare de la fast-food. Turcii și libanezii, afaceriștii cu cel mai mare succes pe piață

Românii comandă mâncare de la fast-food. Fie că ies în oraş sau îşi comandă mâncare acasă, ieşenii, de exemplu, par să aibă o preferinţă pentru fast-food. Românii comandă mâncare de la fast-food O demonstrează rulajul restaurantelor cu cele mai mari cifre de afaceri în 2022: mâncăm fast food sau comandăm "de la Palas". După cifrele de vânzări realizate anul trecut, nouă din primele zece restaurante cu cele mai mari cifre de afaceri din Iaşi şi-au crescut afacerile, iar şase au înregistrat şi creşteri ale profitului, după un an în care creşterea de preţ la mărfurile alimentare a fost de peste 22%. Citește și: EXCLUSIV Halucinant: 11 din BMW-urile electrice cu care se lăuda Firea la Primărie au fost abandonate prin oraș, alte patru au fost vândute pentru plata salariilor. Au costat peste 500.000 EUR dar nu a existat nici un plan de business Un turc şi doi libanezi sunt în topul oamenilor de afaceri care ne oferă mâncarea cea mai vândută la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR
Economie

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare. Dezastrul, în mediul rural
Economie

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare. Dezastrul, în mediul rural

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate azi, dar pentru anul 2022. Datele Eurostat arată că România este unică în UE din acest punct devedere, numărul uriaș al locuințelor care nu au canalizare. Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare Anul trecut, 11.276.660 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populaţia rezidentă a României, cu 264.473 persoane mai mult decât în anul 2021, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.062.432 persoane, reprezentând 58,1% din populaţia rezidentă a ţării, cu 269.782 persoane mai mult decât în anul 2021. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectată la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (99%), urmată de regiunea Centru (70,7%) şi Vest (68,4%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (37,9%), Sud-Muntenia (41,1%) şi Sud-Vest Oltenia (47,9%). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În anul 2022, în mediul urban populaţia conectată la canalizare a fost de 9.845.613 persoane, reprezentând 98,9% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.431.047 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 15,8% din populaţia rezidentă rurală a României. „Tot pentru a continua dezvoltarea locală şi pentru a reduce disparităţile dintre regiuni, una dintre priorităţile PNL este continuarea implementării cu succes a programului liberal ,,Anghel Saligny”, care va asigura fondurile necesare construcţiei a 10.000 de km de drumuri judeţene. Concomitent cu acestea, vom continua şi dezvoltarea reţelelor de apă-canal, dar şi extinderea reţelelor de gaze, finanţate atât prin fonduri europene, cât şi prin fonduri de la bugetul de stat”, a scris, azi, pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă.

Zeci de mii de lei lunar pentru șefii companiilor de apă din țară. La Iași, "proprietarul" companiei are salariul de trei ori mai mic decât directorul general
Economie

Zeci de mii de lei lunar pentru șefii companiilor de apă din țară. La Iași, "proprietarul" companiei are salariul de trei ori mai mic decât directorul general

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe. Costel Alexe, preşedintele Consiliului Județean Iași, a încasat anul trecut de la bugetul judeţului 13.500 lei/lună. Șefii companiilor de apă, salarii uriașe Nu este cel mai mare venit din administraţia judeţului, acesta fiind depăşit net de două şefe de direcţii din cadrul CJ, ambele făcând parte din Consiliul de Administraţie al ApaVital SA. Astfel, Elena Arvinte, de la Economică, a încasat anual de la ApaVital peste 54.000 de lei, iar Anca Muşcheru, de la Achiziţii Publice, aproape 63.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Așadar, veniturile lor lunare nete au ajuns la 16.500 de lei, respectiv 15.000 de lei. Adică încă aproximativ 5.000 de lei peste cele 10.000 de lei, salariu de la CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Misterul SAGA Festival: pierderi de zeci de milioane de lei, datorii și mai mari, haos în Aviației. Partea bună: la ediția din 2023 nu au fost supradoze letale
Economie

Misterul SAGA Festival: pierderi de zeci de milioane de lei, datorii și mai mari, haos în Aviației. Partea bună: la ediția din 2023 nu au fost supradoze letale

Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos. SAGA Festival, evenimentul care încearcă să concureze Untold, este un mister financiar. Cele mai recente date financiare ale companiei care organizează festivalul arată că afacerea este dezastruoasă. Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos SAGA Festival este organizat de firma Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. La finalul lui 2021, anul primei ediții a evenimentului, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Țeapa Saga Festival: 26,6 milioane lei – pierderi, 35,9 milioane lei – datorii. Terorizarea unui întreg cartier timp de trei nopți – neprețuită Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Deși multe companii au furnizat anul acesta date financiare pentru 2022, nu este și cazul Saga Festival SRL. Așadar, în acest moment nu există informații publice despre performanța financiară a evenimentului în 2022. Ce se știe este că a doua ediție a festivalului a fost organizată pe Arena Națională. Evenimentul a fost autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care a acoperit tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Reacțiile bucureștenilor care locuiesc în zonă au fost extrem de critice.

Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, este un lucru total anormal
Economie

Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, este un lucru total anormal

Premierul Marcel Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, este un lucru total anormal! Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: excepţii la Codul Fiscal ”PNRR prevede să începem să scoatem din excepţii. Da, cred că în viitor vor trebui scoase anumite execepţii, asta nu înseamnă că din analiza noastră preliminară vom umbla la excepţiile din IT, în acest moment. Sunt excepţii de aproape 20 de ani din câte ştiu eu şi au adus un lucru benefic, un hub important în România, această excepţie”, a spus Ciolacu. Premierul a precizat că ”sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde”. ”Este un lucru total anormal şi o recomandare venită de la toate organismele financiare internaţionale. Cu alte cuvinte, trebuie să revenim la un climat concurenţial egal în România. S-a terminat perioada excepţiilor peste excepţii”, a arătat şeful Executivului. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? ”Nu vom lua nicio decizie, avem recomandările internaţionale, în acest moment se face o analiză la Ministerul de Finanţe dar nu vom lua nicio decizie până când nu vom sta de vorbă cu toţi actorii implicaţi”, a subliniat premierul.

Deşi este cerere imensă, trenul de Iaşi pentru litoral rămâne cu un singur vagon-cuşetă. Explicaţia CFR
Economie

Deşi este cerere imensă, trenul de Iaşi pentru litoral rămâne cu un singur vagon-cuşetă. Explicaţia CFR

CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral. Sezonul estival a început iar plecările în vacanţele planificate din timp sunt tot mai numeroase. CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral Trenurile sunt una dintre opţiunile celor care pleacă în vacanţă. De la Iaşi, garnitura care merge spre litoral a fost dintotdeauna cursă de noapte. De câţiva ani, trenul interregio IRN 1962/1960 are şi un vagon cuşetă, însă biletele se vând imediat ce devin disponibile. Primele se dau cele de la cuşetele cu patru paturi, apoi de la cele cu şase locuri. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Locurile sunt insuficiente, însă, iar călătorii au solicitat pe bună dreptate suplimentarea trenului cu încă un vagon cuşetă sau unul de dormit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ChatGPT a devenit angajat cu normă întreagă al unei firme din România, ba chiar lucrează în mai multe departamente
Economie

ChatGPT a devenit angajat cu normă întreagă al unei firme din România, ba chiar lucrează în mai multe departamente

ChatGPT, angajat al unei firme românești. Aplicația munceşte cu normă întreagă la o firmă din Iaşi. ChatGPT, angajat al unei firme românești Administratorul companiei ieşene a rămas ca fermecat: iniţial l-a testat în departamentul de design, dar când a văzut câte poate face, l-a pus la treabă şi în cadrul altor departamente: juridic, vânzări şi tehnic. "Rezultatele nu sunt perfecte, dar sunt încurajatoare. Clar ni se pare interesantă această «jucărie»", susţine Tiberiu Stoian, fondatorul Exonia. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Acesta anunţa în urmă cu câteva zile că a inclus inteligenţa artificială (AI) în proiectarea ambalajelor biodegradabile din hârtie şi le-a crescut eficienţa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră