miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Datoria externă a administrației publice din România a crescut cu circa 20% în șase luni - datele Băncii Naționale

Datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 20% în șase luni, de la 57.636 miliarde de euro la 71.022 miliarde de euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). În termeni nominali, creșterea este de 13.386 miliarde de euro. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% În perioada ianuarie - iunie 2023, datoria externă totală (publică și privată) a crescut cu 14 672 milioane euro, arată un comunicat al BNR. „Datoria externă pe termen lung a însumat 112.591 milioane euro la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46 642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022”, se mai arată în acest comunicat. Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. În schimb, investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2022.

Datoria externă a administrației publice din România a crescut cu circa 20% în șase luni - datele Băncii Naționale
Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% în primele şase luni din 2023 în timp ce banii din PNRR nu prea vin iar Ciolacu vrea noi taxe pentru micile firme românești
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% în primele şase luni din 2023 în timp ce banii din PNRR nu prea vin iar Ciolacu vrea noi taxe pentru micile firme românești

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

Spălarea autobuzelor și tramvaielor, afacere foarte bănoasă, cu profit garantat. O firmă are monopol de un deceniu
Economie

Spălarea autobuzelor și tramvaielor, afacere foarte bănoasă, cu profit garantat. O firmă are monopol de un deceniu

Spălarea autobuzelor și tramvaielor, profit garantat. CFI Solution este singurul ofertant la licitaţia organizată de operatorul de transport public (CTP) pentru spălarea autobuzelor şi tramvaielor. Spălarea autobuzelor și tramvaielor, profit garantat Valoarea contractului se ridică la 5,2 milioane lei (fără TVA), iar atribuirea nu va fi marcată de surprize. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. CFI Solution pare o firmă care a fost înfiinţată special pentru curăţenia şi igienizarea vehiculelor CTP: operatorul de transport contribuie masiv la cifra de afaceri a societăţii încă de la înfiinţarea companiei private, în 2013. De zece ani, fără nicio excepţie, contractele curg pe bandă rulantă, iar profitul firmei nu este de neglijat: 1,8 milioane lei pentru perioada 2013 – 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cel mai mare județ din țară, Iași, investiții la jumătate față de Cluj și cu o treime mai mici față de Bihor
Economie

Cel mai mare județ din țară, Iași, investiții la jumătate față de Cluj și cu o treime mai mici față de Bihor

Iașiul, bătut de Cluj și Bihor. Există administraţii locale românești atât de performante încât pun în umbră cel mai mare judeţ din ţară, cel cu mai mult de un milion de locuitori, Iaşiul. Iașiul, bătut de Cluj și Bihor Mesajele administraţiei ieșene despre investiţiile făcute din când în când nu vor face niciodată aluzie la ce se întâmplă în curtea altora. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nici măcar o vizită ministerială, cum a fost cea recentă a Ralucăi Turcan, de la Cultură, nu s-a lăsat cu vreun anunţ de alocare de cine ştie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai ştie câte sunt practic abandonate în Iaşi. S-a lăsat în schimb cu un mesaj nerostit de genul "poate că Guvernul sau autorităţile de management care gestionează fondurile europene îţi dau, dar nu-ţi şi bagă în traistă". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai
Economie

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai, arată datele de pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.999 locuri, după ce în luna mai creşterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi. Evoluţia numărului de posturi ocupate arată creşterea sau scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, nu numărul angajărilor din luna respectivă. Angajările au fost în număr mai mare, întrucât au acoperit plecările, prin pensionare, demisie, etc, şi au generat şi majorarea cu aproape 500 a numărului de posturi ocupate, precizează Profit.ro. Conform situaţiei numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, prezentată de Profit.ro, în iunie, acesta era de 1.284.199. În luna mai, numărul posturilor era 1.283.709. Creşterile numărului de posturi ocupate în sistemul public vin în contextul în care Guvernul încearcă să adopte măsuri de consolidare fiscală pe finalul anului, astfel încât depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an să nu fie una de amploare şi să nu ducă la suspendarea unor fonduri europene.

Compania Damen anunță că e decisă să lase statul român cu șantierul naval Mangalia în brațe: „E prea târziu”! Șantierul, preluat de statul român la inițiativa premierului PSD Mihai Tudose
Economie

Compania Damen anunță că e decisă să lase statul român cu șantierul naval Mangalia în brațe: „E prea târziu”! Șantierul, preluat de statul român la inițiativa premierului PSD Mihai Tudose

Compania Damen anunță că e decisă să lase statul român cu șantierul naval Mangalia în brațe: „Soluția nu este să se formeze comitete și comisii. Ceea ce este, în orice caz, prea puțin și prea târziu. Mai mult, Damen Holding nu a fost contactat de nicio autoritate și nu are discuții în prezent cu nicio comisie″, a transmis oficial compania olandeză, citată de Profit.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În 2018, Damen a transfert către statul român, prin ministerul Economiei, 2% din acțiunea pe care le avea la Șantierul Naval Mangalia. În schimb, compania urma să dețină managementul și controlul operațional. Dar, printr-o lege recentă, acest acord ar fi rupt și Damen ar pierde controlul asupra managementului șantierului. Damen, decisă să lase statul cu șantierul Mangalia în brațe „Nu există îndoială că Legea 187/2023 este aplicabilă și Damen este lipsit de controlul operațional și managerial, prin încălcarea totală a acordului inițial de către statul român, de unde și dreptul Damen de a înceta contractul de asociere. Acest lucru a fost recunoscut chiar și în documente oficiale ale Ministerului Economiei din România. Așa cum Damen a notificat toate autoritățile responsabile, încetarea contractului de asociere este deja în vigoare de la 03.08.2023. Damen așteaptă doar cooperarea părții române pentru o implementare eficientă a procedurii de retragere, cu cât mai puține perturbări posibile pentru toate părțile interesate″, se mai menționează în comunicatul Damen. „În 2018 când a fost preluat era un șantier fără comenzi, cu situații financiare negative, trebuia relansat pe cu totul altă piață. Damen a susținut relansarea șantierului”, spunea, acum câteva zile, Liana Constantin, Director Corporate Affairs la Damen România. Conform celor mai recente date de la Ministerul Finanțelor, Damen Shipyards Mangalia a avut în 2021 o cifră de afaceri de 552,48 milioane de lei și pierderi de 77,98 milioane, cu 1907 angajați. Șantierul Naval din Mangalia a fost preluat de statul român de la compania coreeană Daewoo la inițiativa premierului PSD Mihai Tudose. „Ne-am descoperit nişte deprinderi, cum poate statul român să cumpere, să avem şi noi un santier naval. Şi vă spun că îl luăm, vom avea un şantier naval al statului (...) Poate o să facem nişte fregate pentru Armată, să facem şi mentenanţa la ele tot acolo. Poate facem şi noi o bărcuţă, acolo. Nu e posibil ca o ţară cu atâta Dunăre, cu mare, să nu aibă un şantier care să facă o bărcuţă acolo”, declara Mihai Tudose la 10 ianuarie 2018.

Ciolacu se laudă cu inflația sub 10%: de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. Inflație-record în Ungaria, altă țară care a plafonat prețurile
Economie

Ciolacu se laudă cu inflația sub 10%: de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. Inflație-record în Ungaria, altă țară care a plafonat prețurile

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Magnatul ucrainean Rinat Ahmetov investește în comuna lui Cuza, la Ruginoasa, într-un parc eolian
Economie

Magnatul ucrainean Rinat Ahmetov investește în comuna lui Cuza, la Ruginoasa, într-un parc eolian

Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa. Iașiul devine un magnet pentru investiții în parcuri eoliene. Rinat Ahmetov, parc eolian la Ruginoasa Unul dintre cele mai importante proiecte, al miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov, este deja în construcție la Ruginoasa. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Pe listă urmează două investiții în care este implicată cea mai mare firmă de construcții din Israel: Shikun Binui. Grupul israelian, prin intermediul a două societăți din Constanța, ar urma să producă energie verde în Scobinți și Deleni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul firmelor dizolvate în primele șase luni din 2023, la un nivel record, neîntâlnit din 2008 - analiză Profit
Economie

Numărul firmelor dizolvate în primele șase luni din 2023, la un nivel record, neîntâlnit din 2008 - analiză Profit

Numărul firmelor dizolvate în primele șase luni din 2023, la un nivel record, neîntâlnit din 2008, arată o analiză Profit. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici „Numărul firmelor în dificultate, aflate în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate, a depășit 64.000, de asemenea un record al ultimilor 4 ani”, mai scrie această publicație. Numărul firmelor dizolvate, la un nivel record „19.442 de companii au fost dizolvate în perioada ianuarie-iunie 2023, în creștere cu 18,2% față de aceeași perioadă a anului trecut (16.447). Precedentul record fusese înregistrat în 2018, când 18.570 de firme fuseseră dizolvate (...) Pe ansamblul primei jumătăți a anului, statisticile indică un număr de 64.676 de firme în dificultate (aflate în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate), un record al ultimilor patru ani. Spre comparație, în 2020 erau contabilizate 42.549 de firme cu probleme iar anul trecut 62.474. Dincolo de recordul de firme dizolvate, primele șase luni din acest an au adus, conform Sierra Quadrant, și un număr foarte mare de firme cu activitatea suspendată. Datele Registrului Comerțului indică un număr de 7938 de firme cu activitatea suspendată, față de 7190 anul trecut (+10,4%) și 6043 în 2021”, arată acest site specializat în știri economice. Profit apreciază că, dacă Guvernul își va pune în aplicare proiectele de majorare a fiscalității, ar putea crește numărul firmelor radiate sau aflate în dificultate.

O nouă mărturie despre practicile Nordis, compania controlată de soțul Laurei Vicol, șefa PSD a Comisiei juridice din Camera Deputaților: "Intenția lor e să păcălească oamenii"
Economie

O nouă mărturie despre practicile Nordis, compania controlată de soțul Laurei Vicol, șefa PSD a Comisiei juridice din Camera Deputaților: "Intenția lor e să păcălească oamenii"

Clienții acuză practicile înșelătoare ale Nordis. Un client al grupului Nordis susține că politica firmei este să semneze cât mai multe contracte pentru a încasa avans în contul achizițiilor viitoare, dar să nu livreze imobilele promise. Clienții acuză practicile înșelătoare ale Nordis "Doresc să povestesc ce am pățit eu cu “MARELE DEZVOLTATOR NORDIS“, în speranța că voi ajuta și alte persoane să nu cadă în aceeași capcană. (...) Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea In 2020 am semnat o promisiune de vanzare cumparare pentru o camera de hotel fara contract de locatiune, in care era specificat ca termenul de predare va fi iunie 2021. Am inteles ca au fost situatii deosebite cu razboiul si pandemia asa ca am prelungit promisiunea prin act adițional pana la final de 2022, fara sa primesc vreo despagubire din partea celor de la Nordis. Am sperat ca macar vara aceasta sa deschida partial hotelul(au promis ca dau in folosinta primele 5 etaje din primul corp de hotel), pentru a primi proprietatea, dar de fapt abia acum am descoperit adevarata fata a lor. NU AU MAI VRUT SA SEMNEZE CONTRACTUL FINAL DE VANZARE CUMPARARE! Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere DeFapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei Intentia lor e sa pacaleasca oamenii, sa se folosească de banii acestora, in asa fel incat cei care nu vor sa semneze cu acel asa zis “contract de locatiune” pe care il impun, sa nu mai primeasca nimic. Colaboreaza cu avocati care sunt buni pe chichite legislative, iar ulterior semnarii antecontractului cu clientii, in cazul in care acestia isi cer drepturile, merg la intimidare, prin tot felul de notificari abuzive si ilegale, trimise oamenilor prin executor judecatoresc.", a scris clientul Nordis, potrivit publicației Săptămâna Financiară. Strategia semnării la biroul luxos "Au strategia de a chema potentialii clienti la biroul lor foarte luxos din București, in fata caruia isi inghesuie toate Bentley-urile si Rolls Royce-urile luate in leasing, astfel incat oamenii sa nu banuiasca ce probleme grave au ei cu banii si ca falimentul este iminent. Invoca tot felul de motive pentru a amana semnarile cu clientii, pentru ca, conform legii, daca trec 6 luni de cand a expirat data limita din promisiune, clientii nu mai pot cere in instanta perfectarea actului de vanzare cumparare in conformitate cu clauzele din promisiune, ramanand la decizia Nordis in cati ani si cu ce clauze abuzive semneaza. (este o gaselnita juridica) Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse Obliga clientii sa nu plateasca ultima transa din contract, pe care tot ei au stabilit o la un procent infim de 2% din valoarea imobilului, decat in momentul semnarii contractului final, ca mai apoi daca clientul nu semneaza cu toate clauzele abuzive propuse de ei, sa poate sa denunte unilateral promisiunea pentru neplata obligatiilor financiare, desi tot ei au intarziat ani de zile livrarile. In aceasta situatie clientul va primi doar jumatate din toata suma achitata inapoi. Din pacate cunosc mai multi clienti care au patit asa…", a mai relatat clientul, arată sursa citată. Țepe pe bandă rulantă Nu este prima oară când clienții Nordis denunță practici la limita legalității sau pe care le consideră chiar a încălca legea. Simion Apreutese se consideră unul dintre cei mai mari investitori al grupului de firme Nordis, după ce a contractat două apartamente în București și peste 100 de apartamente în proiectul de hotel din stațiunea Mamaia. Cele peste 100 de apartamente sunt echivalentul a trei etaje. Nemulțumirea afaceristului arădean a fost generată de faptul că grupul Nordis i-a pus gaj la bancă cele două apartamente din București pentru a obține o linie de credit. El a dezvăluit mai multe nereguli ale grupului Nordis pe un grup de Facebook, conform Newsweek România. Sub titlul "Nordis, apartamente cu livrare la Sfântul Așteaptă. Cum sunt păcăliți clienții care și-au plătit locuințele de ani buni", ziare.com a publicat o anchetă extinsă despre afacerea imobiliară. Grupul de firme Nordis a dezoltat mai multe proiecte imobiliare de lux în București și Constanța. Asociatul principal al grupului de firme este afaceristul Vladimir Ciorbă, actualul soț al deputatei Laura Vicol de la PSD. Vladimir Ciorbă deține 46% din părțile sociale ale firmei Nordis Management. Tot 46% deține MAPP Development SRL, firmă controlată de Emanuel Poștoacă, administratorul mai multor firme din grupul Nordis. În anul 2017, avocata Laura Vicol s-a căsătorit cu afaceristul Vladimir Răzvan Ciorbă

Se voia un UNTOLD ieșean, dar festivalul Afterhills a falimentat înainte să apuce să se facă cunoscut
Economie

Se voia un UNTOLD ieșean, dar festivalul Afterhills a falimentat înainte să apuce să se facă cunoscut

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean. În cele patru zile de concerte, Untold a adunat peste 420.000 de persoane, din peste 100 de ţări. Afterhills se voia un UNTOLD ieșean Ieşenii, rămaşi fără AfterHills, festivalul care la un moment dat ar fi putut concura cu Untold, au luat şi ei calea Ardealului. "Între 5-10% dintre spectatorii de la Untold au fost din Iaşi, iar cam 30%, din Bucureşti", apreciază ieşeanul Ovidiu Biber, unul dintre organizatorii festivalului AfterHills Iaşi. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici De ce nu a crescut Afterhills la fel ca Untold? Doi dintre organizatorii "defunctului" festival ieşean şi-au spus părerea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou de 50% din PIB. Prima oară când datoria publică a trecut acest prag a fost februarie 2023
Economie

Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou de 50% din PIB. Prima oară când datoria publică a trecut acest prag a fost februarie 2023

Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria României a depășit pentru prima oară pragul de 50% din PIB în februarie 2023. La acel moment, ea era de 706,524 miliarde lei. Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2023, la 731,28 miliarde lei, faţă de 712,12 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 50,1%, de la 48,7% în aprilie 2023. În a cincea lună a acestui an, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde lei, de la 32,248 miliarde de lei în luna precedentă. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 609,37 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 110,414 miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii mai 2023, de 712,509 miliarde de lei, în urcare de la 692,743 miliarde lei în aprilie, din care 679,102 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (327,674 miliarde de lei) şi în euro (308,266 miliarde de lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a scăzut Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 18,774 miliarde de lei, de la 19,376 miliarde de lei în aprilie 2023, din care 18,739 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Datoria internă a administraţiei publice era, în mai 2023, de 351,174 miliarde de lei (24% din PIB), din care 337,181 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,993 miliarde de lei datoria administraţiei locale. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 380,108 miliarde de lei (26% din PIB), din care 375,327 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,781 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Din ce în ce mai multe investiții comerciale lângă Iași. Cea mai recentă, un nou parc industrial
Economie

Din ce în ce mai multe investiții comerciale lângă Iași. Cea mai recentă, un nou parc industrial

Un nou parc industrial la Iași. Acesta va fi construit în zona Metro, cu acces la drumul european. Un nou parc industrial la Iași Investiţia vine la pachet cu un sens giratoriu care va fi amenajat în zona antenelor de telecomunicaţii. Proiectul este în fază avansată de avizare şi urmează să intre spre aprobare în Consiliul Local Miroslava (terenul se află în intravilanul satului Brătuleni). Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Demersurile pentru obţinerea autorizaţiei sunt făcute de firma Arinvest Holding (Suceava), patronată de fondatorii brandului Betty Ice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Companiile americane din România: schimbările fiscale propuse de guvernul Ciolacu vor dezavantaja această țară în raport cu alte state din regiune
Economie

Companiile americane din România: schimbările fiscale propuse de guvernul Ciolacu vor dezavantaja această țară în raport cu alte state din regiune

Companiile americane din România avertizează, printr-un comunicat al AmCham că schimbările fiscale propuse de guvernul Ciolacu vor dezavantaja această țară în raport cu alte state din regiune. Schimbările fiscale propuse de guvernul Ciolacu vor dezavantaja România „Îngrijorarea companiilor este că acest ajustor (similar cu un impozit pe cifra de afaceri) poate dezavantaja România în comparaţie cu alte ţări din regiune. Printre efectele lui poate fi limitarea capacităţii de a atrage investiţii de tip greenfield, o discriminare nejustificată între companii aparţinând unui grup şi cele care nu au asemenea apartenenţă, sau chiar blocarea planurilor de investiţii ale companiilor stabilite deja în România. La o primă vedere, se poate concluziona că ajutorul fiscal pune sub semnul întrebării anumite principii de taxare (de exemplu substanţa tranzacţiilor, preţul de piaţă etc.) Ne aşteptăm ca măsurile luate în calcul să ţină cont de prevederile Directivei pentru implementarea impozitului minim (Pilonul 2 BEPS) şi să se coreleze cu legislaţia preţurilor de transfer (de exemplu cu acordurile de preţ în avans emise si ce vor fi emise). Recomandăm analiza experienţei altor ţări care au implementat sau sunt în proces de implementare a unor sisteme similare, precum Polonia sau Australia", se spune în comunicat. AmCham critică și modificările privind sponsorizările. AmCham cere să nu fie afectat sprijinul pentru ONG-uri „Un alt aspect important pentru companii este păstrarea instrumentelor care le permit să susţină organizaţiile non-guvernamentale să suplinească servicii sociale în domenii critice pentru societate dar pentru care Statul nu are resurse şi capacitate, servicii a căror eficienţă şi necesitate sunt incontestabile. Modificările propuse, pe lângă reducerea avantajului fiscal, vor îngreuna şi accesul acestor organizaţii la fondurile necesare. Am sesizat modificări importante focusate pe anumite industrii, precum IT cu restrângerea facilităţilor, sectorul financiar cu limitarea deducerii provizioanelor, construcţii şi altele. Unele modificări au fost cunoscute din timp, altele apar în premieră, însă toate sunt de natură să afecteze imediat respectivele industrii", arată această organizație patronală. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Pentru a reduce efectele negative, organizaţia recomandă analizarea particularităţilor de implementare a tuturor modificărilor propuse şi un proces amplu de consultare. Aceasta reiterează necesitatea respectării termenului de 6 luni indicat în Codul Fiscal înaintea intrării în vigoare a modificărilor fiscale, mai ales ţinând cont de anvergura lor în acest pachet.

DISPERARE Guvernul vrea ca toate vânzările de legume, fructe, flori să fie făcute pe factură electronică începând cu 1 ianuarie 2024
Economie

DISPERARE Guvernul vrea ca toate vânzările de legume, fructe, flori să fie făcute pe factură electronică începând cu 1 ianuarie 2024

Guvernul vrea ca toate vânzările de legume, fructe, flori să fie făcute pe factură electronică începând cu 1 ianuarie 2024, susțin surse guvernamentale citate de Agerpres. Toate vânzările de legume, pe factură electronică „Toate vânzările de legume, fructe, flori vor fi făcute pe factură electronică începând cu 1 ianuarie anul viitor, au precizat surse guvernamentale. Potrivit aceloraşi surse, acelaşi regim se va aplica tot de la 1 ianuarie 2024 pentru vânzările la toate produsele accizate şi, respectiv, la toate vânzările de produse către bugetul de stat”, se arată într-o știre a agenției oficiale a statului român, citată de site-ul Știri pe surse. Nu se precizează cum va putea fi impusă această măsură și care ar fi impactul ei bugetar. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Guvernul a pregătit deja un proiect de orodonanță, de 59 de pagini, cu măsuri de majorare a taxelor și impozitelor, precum și de creștere a colectării veniturilor la buget. Printre altele, ar crește taxele microîntreprinderilor și impozitele pe case. Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, a desființat proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!”. Chef Adi Hădean, care a gătit și pentru un președinte al Franței, a fost șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern: „O să sfârșim cu toții angajați (dacă ne-o mai vrea cineva) sau emigranți”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră