joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1343 articole
Economie

Încălzire și apă caldă pe hidrogen

Încălzire și apă caldă pe hidrogen. Centrala Electrică de Termoficare (CET) Iaşi, deţinută de Primăria Iaşi, a intrat în faliment în urmă cu un deceniu după ce a acumulat datorii de milioane de euro. Încălzire și apă caldă pe hidrogen Dar municipalitatea face pllanuri pentru investiţii şi spune că va ajunge ca în trei – patru ani să încălzească apartamentele din oraş doar cu ajutorul hidrogenului. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani La Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a fost înaintată documentaţia tehnică în vederea emiterii acordului de mediu pentru instalarea de noi echipamente de producere energie termică utilă în cogenerare. Asta ar permite utilizarea unui amestec de gaze naturale şi hidrogen pentru a furniza atât energie electrică, cât şi energie termică sub formă de apă caldă, care să fie distribuită în circuitul primar al sistemului de termoficare al Municipiului Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încălzire și apă caldă pe hidrogen la CET Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Oraşe, comune olandeze, administrate din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Oraşe, comune olandeze, administrate din România

Oraşe, comune olandeze, administrate din România. În birourile unei companii de IT din Iaşi se creează soluţii care simplifică viaţa olandezilor. Oraşe, comune olandeze, administrate din România Peste 300 de municipalităţi din Ţările de Jos folosesc produsele gândite aici, fie pentru serviciile de finanţe şi taxe. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Fie pentru a-i ajuta pe cetăţenii olandezi să parcurgă relaxaţi paşi pe care românii îi fac cu mult efort atunci când apelează la instituţiile statului pentru obţinerea unor documente. Gestionarea cimitirelor şi automatizarea întregului proces al unei înmormântări, sau soluţii prin care cetăţenii pot participa la proiecte urbanistice din faţa calculatorului, ori pentru serviciile sociale sau de administraţie publică – toate acestea şi multe altele sunt produse Centric IT. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări. Amazon Development Center, cel mai mare angajator din Iaşi, a înregistrat al doilea an consecutiv cu pierderi. Amazon România, pierderi mari și disponibilizări Potrivit bilanţului financiar declarat la Ministerul Finanţelor Publice, Amazon-ul ieşean a încheiat anul fiscal 2023 cu o pierdere de peste zece milioane de euro şi cu 464 de angajaţi mai puţin decât avea la finalul anului anterior. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Până la finalul anului 2022, Amazon Development Center a raportat câştiguri consistente, iar profiturile au crescut de la an la an. În 2022, Amazon surprindea cu o pierdere declarată de 8.220.876 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

Scad ratele creditelor bancare în 2023 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Scad ratele creditelor bancare în 2023

Scad ratele creditelor bancare în 2023. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 6,05% pe an, de la 6,06% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Scad ratele creditelor bancare în 2023 La începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,07% pe an, de la 6,08% vineri, 8%, iar ROBOR la 12 luni a rămas la valoarea de 6,08%. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,90% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2023, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,97%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Autostrada A8, noduri puține în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, noduri puține în Iași

Autostrada A8, noduri puține în Iași. Chiar şi stabilit, traseul Autostrăzii Unirii (A8) încă este subiect de discuţii aprinse. Autostrada A8, noduri puține în Iași Astfel, încă din vara trecută, Camera ieşeană de Comerţ a făcut un apel public în favoarea creşterii numărului de noduri şi drumuri de legătură, care, de la Moţca/Paşcani până la Prut ar fi mai puţin de zece puncte de pe traseul A8. Adică, în medie, un nod la 9 km. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri "Este revoltător şi de neînţeles ca, după 25 de ani de tergiversări, să se prezinte un proiect de autostradă în care practic să nu existe Iaşi, Ruginoasa, Valea Lupului, Popricani, să fie mai uşor de ajuns de pe autostradă la Sculeni decât în Iaşi, să nu existe o racordare directă la traversarea DN 24C care să permită accesul pe A8 a zonei Popricani – Vlădeni – Trifeşti – Bivolari – Şipote plus sud-estul judeţului Botoşani. Să nu existe o legătură directă cu Valea Lupului, să nu existe un nod de legătură amplasat direct pe cel mai aglomerat şi «ucigător» Drum European, E583, şi, culmea absurdului, să nu existe o legătură directă şi rapidă cu un aeroport internaţional de peste 1,5 milioane pasageri!", menţionează documentul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Puii galbeni din magazine - controversa toxicității (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Puii galbeni din magazine - controversa toxicității

Puii galbeni din magazine - controversa toxicității. Se susţine sau nu teoria "puiului vopsit", lansată de şeful ANPC, care între timp a demisionat din funcţia de conducere? Puii galbeni din magazine - controversa toxicității Mai multe voci din industria locală, dar şi din instituţiile cu atribuţii de control, au dezminţit acuzaţiile lui Horia Constantinescu şi le-au numit "aberaţii" şi "elucubraţii". Citește și: PSD, blat cu Piedone: candidat la Sectorul 5 va fi un obscur consilier social-democrat, remarcat prin atacuri împotriva primarului PNL Ciucu și prin faptul că deține patru apartamente Între timp, la Iaşi, la fel ca în mai toată ţara, ieri dimineaţă erau controale planificate în abatoarele de păsări şi s-au luat probe pentru Salmonella. Dar şefii de ferme nu-şi fac griji. Ei spun că problema este alta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marile orașe, sute de milioane datorii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Marile orașe, sute de milioane datorii

Marile orașe, sute de milioane datorii. Plenul Consiliului Local (CL) a aprobat un nou credit major. Marile orașe, sute de milioane datorii În mai puţin de doi ani, Primăria Iaşi a contractat trei împrumuturi cu o valoare cumulată de peste 550 milioane lei (110 mil. euro). Citește și: O contabilă de Primărie și-a făcut state de plată pe lângă salariu pe care și le-a și plătit, lunar, timp de cinci ani, fără să se prindă nici un șef Acest lucru va duce, în 2025, la un grad de îndatorare de 15%, cel mai mare nivel pe perioada de rambursare a celor trei credite, în condiţile în care, în februarie 2024, gradul era de aproape 5%. Limita impusă autorităţilor locale de către guvern este de 30%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate, azi, de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut, acum câteva zile, că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Aceste cheltuieli au crescut cu foarte puțin sub 20%, față de o planificare de 11%. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani „Cheltuielile de personal au însumat 24,19 mld lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, se arată în Nota privind execuția bugetului general consolidat. În notă nu se face nici o referire la cheltuielile pentru Apărare, așa cum susținea Ciolacu. Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat semnificativ, cu circa 25%, dar Finanțele arată de ce. „O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, se afirmă în nota privind execuția bugetară. „„S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% – 2015; 0,10% – 2016; 0,05% – 2017; 0,58% – 2018; 0,51% – 2019; 0,79% – 2020; 1,14% – 2021; 0,67% – 2022 și 1,07% – 2023.

PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei Foto: Inquam/Laszlo Beliczay
Economie

PIB-ul României, raportat puterea de cumpărare, depășit Ungariei

PIB-ul pe cap de locuitor al României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe cel al Ungariei, arată datele Eurostat publicate azi. România este locul șapte de la coada clasamentului, peste Grecia sau Croația. Bulgaria rămâne însă țara cea mai săracă din UE. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA PIB-ul României, raportat la puterea de cumpărare, l-a depășit pe al Ungariei „În 2023, s-au înregistrat diferențe substanțiale între țările UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare. Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri (140% și, respectiv, 112% peste media UE), cu mult înaintea Țărilor de Jos (30% peste media UE), Danemarcei (+28%) și Austriei (+23%). România se situează la 78% din media UE, în creștere față de anul trecut, și a depășit Ungaria la acest indicator, țara vecină fiind la doar 66%. Polonia este la 80% din media UE, chiar înaintea României. În schimb, Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, cu 36% sub media UE, urmată de Grecia (-33%) și Letonia (-29%)”, scrie Eurostat. PIB-ul ridicat pe cap de locuitor din Luxemburg se datorează în parte ponderii mari a lucrătorilor transfrontalieri în totalul ocupării forței de muncă din această țară. Deși contribuie la PIB, acești lucrători nu sunt luați în considerare ca făcând parte din populația rezidentă care este utilizată pentru a calcula PIB-ul pe cap de locuitor, mai explică statistica europeană.

Cizmarii online curăță și recondiționează încălțămintea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cizmarii online curăță și recondiționează încălțămintea

Cizmarii online curăță și recondiționează încălțămintea. În contextul economic actual, când atelierele de reparații încălțăminte se închid pe bandă rulantă, mulți clienți își îndreaptă atenția spre mediul online, unde comenzile sunt la ordinea zilei. Cizmarii online curăță și recondiționează încălțămintea Pentru că în urma celor care își închid atelierele, vin alții. Ei nu schimbă doar flecuri și fermoare, ci și postări în social media în care își arată iscusința. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Cum cererea e mare, profitul ține pasul, mai ales cu cei care ies din tipare și investesc în promovare, cum este și cazul lui Dan Filip, un tânâr antreprenor din Iași. Oferă servicii profesionale de curățare, recondiționare, revopsire și reparații perne de aer. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arsenie Boca, suveniruri made in China (sursa: adevarul.ro)
Economie

Arsenie Boca, suveniruri made in China

În jurul lui Arsenie Boca s-a creat o adevărată industrie. Arsenie Boca, suveniruri made in China în urma înfrățirii Hunedoarei cu un oraș din provincia Zhejiang. Turismul religios, strategia de dezvoltare a Hunedoarei Mediatizarea puternică a lui Arsenie Boca a început în 2014. Anul a coincis cu lansarea "Strategiei de dezvoltare socială și economică a judetului Hunedoara pentru perioada 2014-2020". Unul dintre obiectivele strategiei: dezvoltarea turismului religios prin valorificarea Mânăstirii Prislop. În 2013, numărul estimat al pelerinilor la Mânăstirea Prislop era de 15.000. La sfârșitul anului 2014, potrivit presei locale, acesta atinsese deja 40.000. În 2015, numărul crescuse la 95.000 de pelerini. Arsenie Boca, suveniruri made in China Tot în 2015, comerțul local fusese invadat de icoane și obiecte cu chipul lui Arsenie Boca made in China. Acestea erau produse la fabrici din provincia Zhejiang. Cu un an înainte, Consiliului Local Hunedoara decisese să se înfrățească cu orașul Kaihua din această provincie. În 2016, potrivit vicepreședintelui Federației Patronatelor din Turismul Românesc, Lucian Stanciu, pelerinajul religios devenise principalul motor de dezvoltare din județul Hunedoara.

România, investiții masive în energie regenerabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, investiții masive în energie regenerabilă

România, investiții masive în energie regenerabilă. Iașiul ar putea deveni un pol de producție a energiei regenerabile: mai mulți investitori așteaptă să primească undă verde de la mediu pentru construirea de parcuri eoliene și fotovoltaice în mai multe comune din județ. România, investiții masive în energie regenerabilă Proiectele sunt în diferite faze de pregătire și așteaptă aprobările necesare de la instituții pentru a demara construcția. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Aceste proiecte, o dată implementate, ar putea aduce în câțiva ani o capacitate energetică impresionantă în regiune, de peste 700 MW, adică s-ar produce energie în județul Iași aproape cât trei hidrocentrale de la Bicaz, care are o putere instalată de 210 MW. Sau cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, cu o putere instalată de producție de 700 MW. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Micșorarea ratelor bancare? Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici"

Creditele bancare sunt din ce în ce mai înrobitoare din cauza dobânzilor care au crescut masiv în ultimii ani. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici". Dobânzile, de trei ori mai mari decât creditul Dar există o metodă prin care povara financiară poate fi redusă substanțial cu investiții minime. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Să luăm drept exemplu cazul unui credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani, cu dobândă variabilă. Rata lunară pentru un astfel de credit (luând în calcul o valoare medie a ratelor din ultimii ani) este de aproximativ 2.000 de lei. Din suma lunară de 2.000 de lei care se plătește băncii, în primii ani de plată ai creditului "principalul", adică rata din suma împrumutată, este de doar câteva sute de lei. Restul de peste 1.500 de lei reprezintă dobânzile. În al cincilea an de plată a creditului, de exemplu, doar aproximativ 500 de lei este "principalul" iar 1.500 de lei reprezintă dobânzile. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" Cum se poate evita plata dobânzilor uriașe? Este vorba de rambursarea anticipată "cu pași mici" a "principalului". Iată un exemplu: să spunem că data de plată lunară a creditului este 10 ale lunii; astfel, suma datorată băncii (principal + dobândă) trebuie plătită până la acea dată; în cazul de mai sus, este vorba de un principal de 500 de lei și de dobânzi de 1.500 de lei; pe 11 ale lunii, poți alege să mai plătești încă o rată; de data aceasta, însă, nu vei mai plăti 2.000 de lei, adică un principal de 500 de lei și dobânzi de 1.500 de lei, ci un principal de 500 de lei plus dobândă numai pentru o zi din lună (prima zi de după scadență); cum dobânda pe 30 de zile este 1.500 de lei, dobânda pe o singură zi este de 50 de lei; așadar, dacă alegi să plătești o rată anticipată a doua zi după scadență, vei scăpa de plata unei dobânzi de 1.450 de lei; într-un an, dacă faci asta în fiecare lună, vei plăti mai puțină dobândă cu 17.400 de lei (1.450 de lei X 12 luni); la fel de adevărat, însă, vei plăti 24 de "principale" în loc de 12, adică 12.000 de lei în loc de 6.000 de lei; chiar și așa, plătind cu 6.000 de lei pe an mai mult "principal" vei scădea dobânda cu 17.400 de lei, deci în mod real economisești 11.400 de lei pe an (17.400 de lei minus 6.000 de lei). mai mult, nu doar că se economisesc 11.400 de lei pe an prin această metodă (aproximativ 2.300 de euro), dar scade și durata de rambursare a creditului la jumătate. Plata creditului în loc de dobândă Suma economisită folosind această rambursare anticipată "cu pași mici" scade în a doua jumătate a perioadei de plată a creditului. Motivul: din suma medie a plății lunare de 2.000 de lei, "principalul" se apropie și chiar depășește 50%, adică 1.000 de lei. În acest caz, plata anticipată poate fi mai greu de plătit: în loc de 12.000 de lei pe an ca "principal" (1.000 de lei X 12 luni), s-ar plăti 24.000 de lei pe an (două "principaluri" pe lună: cel la termen și cel anticipat). În acest caz, însă, cu dobânda pe un an economistă s-ar mai plăti un an de "principal". Primii 10-15 ani de plată, esențiali Rambursarea anticipată "cu pași mici" a unui credit bancar este cel mai ușor de realizat în primii 10-15 ani de plată a creditului. Când, în situația expusă mai sus, suma lunară de plată către bancă este de 2.000 de lei, dar "principalul" doar în jur de 500 de lei. O sumă care poate fi plătită de două ori pe lună și care aduce economii de aproximativ 2.300 de euro anual. Se economisesc 20.000-30.000 de euro din 120.000 de euro Cu alte cuvinte, se poate reduce un credit, în 10-15 ani de plată anticipată "cu pași mici", cu 20.000-30.000 de euro. Un credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani costă, în final, peste 600.000 de lei. Cu rambursarea anticipată "cu pași mici", suma totală de plată poate scădea cu 20.000-30.000 de euro, adică cu 100.000-150.000 de lei. Astfel, suma totală de plată nu va mai fi de 600.000 de lei, ci de 500.000 de lei sau chiar 450.000 de lei. În acest din urmă caz, este vorba de doar 100.000 de lei în plus față de "principal" (345.000 de lei).

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7% în 2024, iar investițiile finanțate prin PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult “Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a spus, azi, Celine Gauer, “Head of Task Force“ în cadrul “Recovery and Resilience Task Force“. Comisia Europeană arată dezastrul guvernării “Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Fiindcă, așa cum a menționat și domnul ministru, mai avem doar 29 de luni - un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane și ținte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon și țintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România și poate chiar returnare a anumitor fonduri“, a spus, azi Celine Gauer, considerată a fi “șefa PNRR“. Multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a mai spus Gauer. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră