luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

917 articole
Economie

Bobonete, milionar din comedie, "Las Fierbinți"

Bobonete, milionar din comedie, "Las Fierbinți". Actorul Mihai Bobonete capitalizează cu mult succes cariera în comedie. Bobonete, milionar din comedie, "Las Fierbinți" Firma care i-a adus cei mai mulți bani în 2023 este Da Bravo Bro SRL. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Până la începutul acestui an, comediantul Bobonete împărțea firma cu fratele său, Marius-Adrian. Anul trecut, sereleul a avut venituri de aproape 3,6 milioane de lei. Iar profitul net a fost aproape un milion de lei: 964.877 lei. Bilanțul pe 2023 al Da Bravo Bro SRL (sursa: Ministerul de Finanțe) Potrivit Ministerului de Finanțe, principalul obiect de activitate al firmei este "activități ale agențiilor de publicitate". În ianuarie a.c., Mihai Bobonet a ieșit din firmă, care este acum deținută integral de fratele său, Marius-Adrian. Separarea de "Celentano" a produs datorii Până în iulie 2023, Mihai Bobonete era asociat și în Comedy Boys SRL. Partener în firmă îi era Adrian-Nicolae Văncică, "Celentano" din "Las Fierbinți", celebrul show de comedie de la Pro TV. În 2022, Comedy Boys SRL a avut venituri de de peste 1,1 milioane de lei. Profitul: 814.417 lei. Bilanțul pe 2022 al Comedy Boys SRL (sursa: Ministerul de Finanțe) Obiectul principal de activitate al firmei: "activități de interpretare artistică (spectacole)". În 2023, după ieșirea lui Bobonete din firmă, Comedy Boys SRL s-a ales cu o pierdere de aproape 150.000 de lei.

Bobonete, milionar din comedie, "Las Fierbinți" (sursa: Facebook/Bobonete Mihai)
Aurul s-a scumpit, arată datele BNR (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR. Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 2,06 lei (0,53%), atingând o valoare record de 387,6905 lei, conform cotației publicate de Banca Națională a României (BNR). Aurul s-a scumpit, arată datele BNR Comparativ, vineri, prețul gramului de aur era de 385,6265 lei. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această creștere reflectă tendințele pieței internaționale și creșterea cererii de aur în contextul instabilității economice. Deprecierea leului în raport cu euro și dolarul american Moneda națională a continuat să piardă teren în fața principalelor valute internaționale. Luni, cursul euro a fost calculat de BNR la 4,9770 lei, înregistrând o ușoară creștere de 0,04 bani (0,01%) comparativ cu cotația anterioară, de 4,9766 lei. Deși fluctuația este minoră, aceasta indică o depreciere constantă a leului în raport cu moneda unică europeană. În ceea ce privește dolarul american, leul s-a depreciat mai semnificativ, fiind cotat la 4,5425 lei. Aceasta reprezintă o creștere de 2,90 bani (0,64%) față de cotația de vineri, când dolarul era evaluat la 4,5135 lei. Această evoluție este influențată de contextul economic global și de întărirea dolarului pe piețele internaționale. Evoluția francului elvețian Leul a înregistrat o ușoară scădere și în fața francului elvețian, cotat de BNR la 5,2961 lei, în creștere cu 0,16 bani (0,03%) față de valoarea anterioară de 5,2945 lei. Această depreciere este semnificativă, având în vedere stabilitatea relativă a francului elvețian în raport cu alte valute, și subliniază vulnerabilitatea monedei naționale în fața fluctuațiilor pieței financiare internaționale. Context economic și perspective Evoluția cursului de schimb al leului în raport cu principalele valute internaționale este influențată de mai mulți factori, inclusiv de contextul geopolitic, fluctuațiile de pe piața petrolului și deciziile politice interne. Pe termen scurt, este posibil ca leul să rămână vulnerabil la aceste mișcări externe, în special dacă BNR nu intervine semnificativ pe piață. Cotațiile aurului și ale principalelor valute oferă un indicator al încrederii investitorilor în economia românească. Pe măsură ce cererea de aur crește, prețul acestuia urcă, ceea ce arată că investitorii caută plasamente sigure, în detrimentul monedelor volatile sau al altor active cu risc mai ridicat. Cotațiile publicate de Banca Națională a României indică o tendință de depreciere a leului în raport cu principalele valute, în timp ce aurul continuă să atingă valori record. Aceste fluctuații subliniază volatilitatea pieței financiare și reflectă incertitudinile economice atât la nivel intern, cât și internațional. Monitorizarea constantă a evoluției cursului valutar și a prețului aurului este esențială pentru a înțelege mai bine tendințele economice și a anticipa posibilele evoluții pe piața financiară din România.

Românii sunt mai bogați, spune INS (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Românii sunt mai bogați, spune INS

Românii sunt mai bogați, spune INS. Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2024, în termeni nominali, de 8.210 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.274 lei pe o persoană, în creştere cu 2% faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Românii sunt mai bogați, spune INS Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 18,8%, iar cele pe o persoană cu 18,2%. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie (2.760 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,3% din veniturile totale, în creştere cu 77 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,9%, iar cele pe o persoană cu 15,4%. Veniturile băneşti medii lunare au fost, în perioada menţionată, de 7.637 lei lunar pe o gospodărie (3.046 lei pe o persoană) în creştere cu 2,2% faţă de trimestrul I 2024, iar veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 0,5% faţă de precedentele trei luni. Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 5.567 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul I 2024 cu 1 punct procentual). Prestațiile sociale, contribuție însemnată La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.563 lei lunar pe o gospodărie (19% în trimestrul II 2024, respectiv, 19,3% în trimestrul I 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7% în trimestrul II 2024, respectiv, 7,2% în trimestrul I 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,7% în trimestrul II 2024, respectiv, 1,3% în trimestrul I 2024) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,3% în trimestrul II 2024, respectiv, 5,9% în trimestrul I 2024). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în perioada aprilie-iunie 2024 a fost de 9.202 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.868 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2024, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74%, mai mare cu 16,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 20,6%, mai mare cu 2,5 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,1% în mediul rural, de 3 ori mai mare faţă de cea din mediul urban. Cheltuielile lunare, mai mari Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul al doilea din 2024, de 6.486 lei pe o gospodărie (2.587 lei pe o persoană), mai mari cu 1,8% faţă de trimestrul I 2024. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 434 lei lunar pe o gospodărie (173 lei pe o persoană), în scădere cu 8,3% faţă de trimestrul I 2024. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4.142 lei lunar pe o gospodărie (59,8%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2308 lei pe o gospodărie (33,4%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 162 lei pe o gospodărie (2,3%). "Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.660 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.220 lei lunar, de 1,4 ori mai mult decât o persoană din mediul rural", se menţionează în comunicatul INS. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 37% în cheltuielile totale, cu 9,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban. Mâncarea și băuturile nealcoolice, pe primul loc Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, în valoare de 1.455 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (35,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili, în valoare de 530 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 12,8%, de cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 326 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, şi de cele pentru băuturile alcoolice, tutun, în valoare de 311 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,5% în cheltuielile totale de consum medii lunare. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie, de 26 lei pe o gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

Dedeman se extinde: închiriază spații comerciale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Dedeman se extinde: închiriază spații comerciale

Dedeman se extinde: închiriază spații comerciale. Compania intră, astfel, pe o nouă piață iar prima investiție este la Iași. Dedeman se extinde: închiriază spații comerciale Compania are în plan o investiție de amploare prin care va amenaja astfel de spații lângă Carrefour Felicia. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Proiectul este în fază incipientă, iar oficialii Dedeman au confirmat intenția de a derula investiția. Zona în care va fi construit ansamblul comercial se află într-un proces de reconfigurare urbanistică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE Foto: Facebook
Economie

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE

România a înregistrat cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul doi, arată datele publicate azi de Eurostat. În schimb, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 130,4 miliarde de euro (2,9% din PIB). Citește și: Ciolacu va acorda oamenilor lui Dan Voiculescu 6-7 locuri eligibile pe listele de candidați PSD România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE În trimestrul doi din acest an, 15 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (62,3 miliarde de euro), Irlanda (35,5 miliarde de euro), Ţările de Jos (24,3 miliarde de euro), Danemarca (13,7 miliarde de euro), Suedia (13,4 miliarde de euro), Spania (13 miliarde de euro) şi Italia (8,5 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficite de cont curent. Ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 7,7 miliarde de euro), Franţa (minus 6,1 miliarde de euro) şi Grecia (minus 4,5 miliarde de euro). În trimestrul doi din 2024, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (67,6 miliarde de euro), centrele financiare offshore (38,3 miliarde de euro), Elveţia (27,5 miliarde de euro), Hong Kong (11 miliarde de euro), Canada (10,1 miliarde de euro), Brazilia (8,7 miliarde de euro), SUA (8,6 miliarde de euro), Japonia (2,7 miliarde de euro) şi Rusia (1,4 miliarde de euro). Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 27,7 miliarde de euro) şi India (minus 3,3 miliarde de euro).

Cultivarea cartofului va dispărea din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cultivarea cartofului va dispărea din România

Cultivarea cartofului va dispărea din România. Cartoful, o legumă des întâlnită pe mesele românilor, este cultivată tot mai puțin de fermieri. Cultivarea cartofului va dispărea din România În ultimii zece ani, la nivel național, se observă o scădere drastică a suprafețele cultivate cu cartof, trend care a succedat și producții mult mai scăzute. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” La Iași, de exemplu, dacă în urmă cu zece ani se înregistra o producție totală de peste 141.000 tone de cartofi, anul acesta se estimează o recoltă de 25.600 de tone. Președintele OIPA trage un semnal de alarmă și avertizează că acest tip de cultură va dispărea cât de curând din România, iar cauzele sunt multiple. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Practici înșelătoare la Profi, amendă ANPC (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Practici înșelătoare la Profi, amendă ANPC

Practici înșelătoare la Profi, amendă ANPC. Prețurile mai mari la casă decât la raft și kilogramul de 900 de grame au dus la o amendă de 50.000 de lei aplicată SC Profi Rom Food SRL. Practici înșelătoare la Profi, amendă ANPC Firma care administrează supermarketurile Profi a încercat să obțină anularea ei în instanță, fără însă a reuși. Citește și: Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 15% într-un an, mult peste rata inflației, și a ajuns la 25.166 de lei. Unele sunt mai mari În cazul a două plase de lămâi și una de avocado, fiecare trebuind să aibă 500 de grame, cantitatea reală era cuprinsă între 432 grame și 478 grame. În cazul a 24 de produse din categoria detergenților, scutecelor sau a produselor de curățare, prețul la raft era mai mic decât cel perceput la casă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un șantier din România va construi primul portavion de drone Foto: Monitorul de Galați
Economie

Un șantier din România va construi primul portavion de drone

Un șantier din România va construi primul portavion de drone, o premieră în UE: Damen Galați a început punerea chiliei pentru o nouă navă de război care va fi achiziționată de Portugalia. Statul român nu a cumpărat nici o navă de la acest șantier, care însă exportă masiv. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună În plus, Șantierul Naval Mangalia, preluat de statul român în 2018, este în insolvență și are datorii de circa un milird de lei. Un număr de 692 de angajaţi din cei 1.453 au intrat în şomaj tehnic. Un șantier din România va construi primul portavion de drone Contractul pentru navă a fost semnat de Damen și guvernul de la Lisabona în noiembrie 2023. Proiectul este finanţat de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF) a Uniunii Europene, care face parte din NextGenerationEU. Portavionul de drone are 107 metri lungime și va avea o rampă pentru UUV (vehicule subacvatice fără pilot) şi USV (vehicule de suprafaţă fără pilot), precum şi o punte de zbor de 94x11 metri şi hangare pentru UAV (vehicule aeriene fără pilot). Pentru a facilita explorarea oceanelor şi cercetarea, nava va fi dotată cu facilităţi de laborator şi cazare pentru personalul ştiinţific. Portavionul de drone va fi denumit Dom Joao II și ar trebui să fie gata pentru livrare în 2026. Marina portugheză mai are două nave construite de Damen, fregate multifuncţionale cu o lungime de 122 de metri. Ambele nave au servit iniţial în Marina Regală Olandeză, iar apoi au fost modernizate de către Damen şi agenţia olandeză COMMIT (Command Materiel and IT). România nu e interesată de navele de la Galați Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile cer din Fondul de rezervă Foto: Realitatea.net
Economie

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot Fondul de rezervă

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro. Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă „Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR. Și CFR se află într-o situație asemănătoare cu compania de drumuri: a înregistrat facturi „fără alocație bugetară” în valoare totală de 101.907 mii lei pentru plata unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aceste facturi, pentru lucrările la proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria”, sunt scadente în octombrie. Și acești bani ar trebui scoși din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai rău, CFR SA are nevoie de 100 de milioane de lei pentru plata salariilor sau a curentului electric. Nu este clar de ce ministerul Transporturilor nu a cerut acești bani la rectificarea bugetară, care a fost efectuată acum zece zile prin ordonanță de urgență.

România are experți în dezvoltare durabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România are experți în dezvoltare durabilă

România are experți în dezvoltare durabilă. Țara noastră este lider regional în dezvoltare durabilă iar Iașiul este un centru puternic de la care se așteaptă soluții sustenabile pentru construcțiile viitorului. România are experți în dezvoltare durabilă Asta a spus la Iași László Borbely, consilier de stat al primului ministru și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Acesta a anunțat că, până la finalul anului viitor, România – singura țară din UE care are oficial meseria de expert în dezvoltare durabilă – va avea 2.000 de astfel de experți. Dintre aceștia, 50 vor fi din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Apa curentă și canalizarea, scumpiri importante (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Apa curentă și canalizarea, scumpiri importante

Apa curentă și canalizarea, scumpiri importante. Un proiect de hotărâre pus în dezbatere publică de primăria ieșeană vizează modificarea Planului de afaceri și a Strategiei de tarifare aferente serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare/epurare. Apa curentă și canalizarea, scumpiri importante Documentul prezintă volumul investițiilor, cheltuielile estimate, organigrama (cu angajații direct productivi și personalul general administrativ) – prognoze pe următorii cinci ani, dar și valorile anilor 2023 și 2024. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună La fel sunt prezentate ajustările prețurilor practicate de ApaVital. Astfel, un metru cub de apă potabilă produsă, transportată și distribuită care costă acum 8,10 lei (fără TVA), va fi cu 8,72 la sută mai scumpă de la 1 ianuarie 2025. Asta înseamnă 8,80 de lei, respectiv 9,60 lei/mc cu TVA inclus. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Podu Iloaiei: varianta ocolitoare, cost uriaș (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Podu Iloaiei: varianta ocolitoare, cost uriaș

Podu Iloaiei: varianta ocolitoare, cost uriaș. De la sfârșitul lunii iulie până la finalul lunii septembrie, varianta ocolitoare Podu Iloaiei s-a scumpit cu aproape 50 la sută. Podu Iloaiei: varianta ocolitoare, cost uriaș Studiul de fezabilitate a fost avizat de Comisia tehnico-economică a DRDP Iași în ultima zi a lunii trecute, documentația fiind trimisă apoi la București, la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Dacă aceasta este vestea bună, vestea mai puțin bună este că va costa aproximativ 130 de milioane de lei pentru cei cca. 4,5 km. Noua estimare este cu aproape 50 la sută mai mare decât cea întocmită pe baza memoriului de prezentare a proiectului depus la Agenția ieșeană de Protecție a Mediului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene (sursa: agro-tv.ro)
Economie

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene

Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene. Crescătorii de păsări din România solicită autorităţilor interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor. Se vrea interzicerea produselor avicole ucrainene Potrivit unui comunicat al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), măsura este necesară pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung. Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant "Importurile din ce în ce mai mari de ouă şi carne de pasăre din Ucraina pun fermierii într-o situaţie dificilă, creând tensiuni, diminuând competitivitatea lor, precum şi viabilitatea fermelor. Menţionăm că fermele joacă un rol important în lanţul alimentar garantând aprovizionarea populaţiei cu produse sigure şi de calitate superioară", se precizează în comunicat. În plus, sectorul de creştere a păsărilor, ca sector de producţie primară, este considerat motor al dezvoltării agriculturii şi economiei în general. "Un singur loc de muncă din sectorul de creştere a păsărilor creează alte 5 locuri de muncă în sectoare din amonte (producţie de cereale, furaje combinate, transporturi, alte servicii diverse) şi din aval (abatorizare, procesare, distribuţie - vânzare, servicii diverse)", se mai precizează în comunicat. Producătorii se tem de falimentarea fermelor Astfel, falimentarea fermelor din România nu va afecta doar lanţul intern de aprovizionare cu produse avicole ci şi numărul de locuri de muncă, bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele altor instituţii publice. "Deşi, prin acordul de asociere, Ucraina s-a angajat că va implementa întreaga legislaţie europeană, totuşi, până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, din cauza situaţiei socio-economice complicate din această ţară. Solicităm autorităţilor o supraveghere sporită a importurilor, mai ales din punct de vedere al protejării sănătăţii păsărilor şi a consumatorilor", precizează reprezentanţii UCPR. Fermierii reclamă faptul că unele produse avicole, dar şi material biologic (ouă de incubaţie sau păsări vii), ridică suspiciuni şi pot pune în pericol întreaga industrie avicolă prin răspândirea de zoonoze. "Din motivele menţionate mai sus, considerăm că Guvernul României trebuie să recunoască sectorul avicol ca fiind un sector sensibil şi să trateze cu mare atenţie importul de produse avicole din Ucraina. Importurile din Ucraina trebuie să respecte pe deplin toată legislaţia relevantă a UE pentru a nu concura neloial producţia internă care are costuri superioare rezultate din aplicarea acestei legislaţii. În lumina celor menţionate mai sus, pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung, solicităm autorităţilor statului să propună Comisiei măsuri de protecţie, conform Art. 4, paragraful 1, al Reglementării (UE) 2024/1392 a Parlamentului şi Consiliului European şi, mai concret, să interzică importul de ouă şi carne de pasăre din Ucraina. Până la o decizie la nivelul Comisiei UE, solicităm autorităţilor statului interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea Ucrainei", subliniază comunicatul citat. Destabilizarea piețelor românești Totodată, UCPR reiterează faptul că sprijină politicile României şi ale UE, menite să ajute cetăţenii ucraineni. Cu toate acestea, liberalizarea ulterioară a comerţului nu este un instrument relevant pentru atingerea acestor obiective, deoarece are un potenţial uriaş de a destabiliza pieţele României pentru sectoarele sensibile, în special pentru sectorul de carne de pasăre şi ouă consum. "Acest lucru este ilustrat de liberalizarea totală a importului de carne de pasăre şi ouă consum încă din anul 2022, care a dus la o creştere semnificativă a cantităţilor importate. Conform datelor Eurostat, importul total de ouă de găină proaspete pentru consum din Ucraina spre UE, în perioada ianuarie - iunie 2024, a crescut cu 42,7% anual", susţin reprezentanţii organizaţiei. Astfel, importul de ouă de consum proaspete în România din Ucraina, în primele şase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu preţuri de import sub cele ale ouălor româneşti, dar cu o tendinţă descrescătoare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocenţi pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,6 - 0,7 eurocenţi pe ouă în lunile iulie - august 2024, din informaţiile primite de la fermieri. Ouăle din Ucraina, calitate slabă Totodată, volumul în creştere al importurilor de ouă din Ucraina, la preţuri scăzute şi de calitate slabă, exercită presiuni grave asupra preţurilor la poarta fermei. În primele şapte luni din 2024, preţul mediu reprezentativ al ouălor din centrele de ambalare din România a scăzut cu 10%, la 179,20 euro/100 kg (circa 0,11 euro/ou) în iulie 2024 faţă de iulie 2023. Preţul în iulie 2024 este cu 9,4% mai mic decât media anuală pe 2023. Statisticile naţionale raportează o scădere a preţului la fermier cu aproape 14,7%, în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu acelaşi trimestru din 2023 şi cu uşor sub 8% comparativ cu preţul mediu pe 2023, în condiţiile în care preţul principalelor costuri de producţie (furaj, material biologic, combustibil) este în creştere. "Vânzarea în afara ţării a ouălor produse în România este, de asemenea dificilă, deoarece importul de ouă ucrainene în UE înlătură, în general, ouăle provenite din România pe pieţele tradiţionale. Menţionăm faptul că producţia de ouă consum în fermele din România este foarte fragmentată şi este nevoită să concureze cu ferme de dimensiuni uriaşe din Ucraina. Efectivul de găini deţinut de o singură companie în Ucraina este egal cu efectivul de găini deţinut de România în toate fermele existente. Este uşor de presupus că liberalizarea comerţului ajută 2-3 companii ucrainene, nicidecum populaţia ucraineană", se mai arată în comunicat. Tehnologie fără standarde europene Pe de altă parte, potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, importul de carne de pasăre, refrigerată şi congelată, în România din Ucraina, în primele 6 luni din anul 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, faţă de 78 tone importate în aceeaşi perioadă a anului 2021, cu potenţial de creştere semnificativă în semestrul II 2024. "Menţionăm că fermierii avicoli din Ucraina folosesc doar tehnologiile standard de creştere, fără implementarea tehnologiilor europene. Conform studiului realizat de RSK ADAS Ltd în luna Martie 2024 la solicitarea AVEC (Asociaţia Procesatorilor şi Comercianţilor de Carne de Pasăre din ţările UE), costul de producţie pe kg de carne de pasăre, în baza legislaţiei actuale şi viitoare privind protecţia mediului - Directiva IED, bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, duc la creşterea costului de producţie în UE cu 37,5% faţă de costul unui pui standard realizat în Ucraina. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la ouă consum. Ucraina creşte găini ouătoare doar în cuşti vechi neîmbunătăţite cu costuri de investiţie şi operaţionale mai mici cu cel puţin 30% faţă de producătorii români", precizează sursa citată. Din nefericire, măsurile de protecţie (taxe vamale) luate până acum la nivelul UE, prin adoptarea Reglementării Comisiei (UE) 2024/1827, din 1 iulie 2024, n-au avut efectul descurajant aşteptat şi nu sunt suficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa din România, iar tendinţa de creştere a importului de ouă şi carne de pasăre din Ucraina se adânceşte, susţine UCPR.

Două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit  Foto: Facebook
Economie

Două treimi antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit

După un an de guvernare Ciolacu, peste două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit, arată un barometru INSCOP publicat azi și citat de news.ro. Sondajul fost realizat de INSCOP Research, la comanda revistei NewMoney.ro. Eșantionul a fost de 1.450 de antreprenori, iar datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Citește și: Site-ul Betano a desființat, brusc, pariurile la prezidențialele, după ce Ciolacu lua bătaie constant Două treimi dintre antreprenori cred că situația economiei s-a înrăutățit Întrebaţi cum apreciază situaţia economiei României faţă de acum 1 an, 1% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că situaţia este mult mai bună, 12.7% că este mai bună, iar 15.8% că situaţia este la fel. 44.7% consideră că situaţia economiei naţionale este mai proastă faţă de acum 1 an, iar 24% că este mult mai proastă. 1.7% dintre participanţii la sondaj nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund la această întrebare. Peste 61% dintre cei chestionați cred că situația va fi și mai rea. Astfel, 0.8% dintre antreprenorii intervievaţi cred că situaţia economiei în următoarele 12 luni va fi mult mai bună, 13.4% că va fi mai bună şi 21.1% că va fi la fel. Pe de altă parte, 35.3% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că situaţia va fi mai proastă, iar 26.1% că situaţia va fi mult mai proastă. 3.2% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0% nu răspund la această întrebare.

Burduja reclamă prețul mare al energiei (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Burduja reclamă prețul mare al energiei

Burduja reclamă prețul mare al energiei. Nu este normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, şi de aceea am solicitat Comisiei Europene (CE) un tratament corect şi o uniunea energetică funcţională, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Burduja reclamă prețul mare al energiei "Aşa cum am promis pe 12 septembrie, am cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia şi Bulgaria, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională", a precizat Burduja. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria şi Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria şi Slovacia; şi cererea suplimentară de energie din Republica Moldova şi Ucraina, care pune o presiune adiţională pe preţurile din regiunea noastră. Am spus-o şi ieri la Varşovia, clar şi răspicat: respectăm obligaţiile europene comune ale pieţei unice, dar cerem drepturi egale. Fără energie sigură şi accesibilă nu poate exista dezvoltare. De preţul energiei depind bunăstarea cetăţenilor noştri şi competitivitatea economiei, salariile şi locurile de muncă. De aceea ne-am străduit în ultimii ani să menţinem preţurile plafonate pentru consumatori, cu toate eforturile, dar nici nu putem tolera inechităţile de pe piaţa europeană a energiei", a adăugat Burduja. Potrivit oficialului, la solicitarea României, Greciei şi Bulgariei, care a fost deja acceptată de Comisia Europeană, "vom prezenta situaţia şi vom cere măsuri la următoarea reuniune a miniştrilor Energiei, care va avea loc la Luxemburg, pe 15 octombrie", pentru că "adevărul trebuie spus, iar România nu va tăcea în faţa nedreptăţilor".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră