Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen.
Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult.
UE vrea încă din mai 2022
Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate.
În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră.
În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă.
Averile rușilor, protejate de legile occidentale
Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale.
Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic.
Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde.
În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania.
Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora.
În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. „De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate”, a spus un purtător de cuvânt.
În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare.
Canada a confiscat de la Abramovici
Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale.
Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare – aplicată în cazul „încălcării grave a păcii și securității internaționale”, al „încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin” și în situația unor „acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin”.
Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate.
După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici.
Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri.
Germania are bază legală
Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există.
Potrivit raportului, „Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune”.
Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina.
Scholz invocă multe „întrebări juridice dificile”
Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv.
Ar fi o „măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile”, a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns „foarte curând” în legătură cu această problemă.
Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită.
„Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii”, a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor.
Iahturile rusești din Franța, sans souci
Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze.
Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze.
Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro.
Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice.
Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani.
Avocați francezi scumpi
În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev.
Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava.
Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: „Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată”. Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial.
Dezbatere în Elveția
Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă.
Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie „să servească unui interes public legitim și suficient”, argumentând că „din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate”.
Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar „contraveni în mod fundamental” principiului neutralității elvețiene.
Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că „ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale”.
Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea „fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar”.
Neutralitate: faceți bani, nu război
Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant.
Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: „Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.”.
Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești.
„Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală”, a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră