sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: averi

11 articole
Eveniment

Program socialist al coaliției PSD-PNL-UDMR

Program socialist al coaliției PSD-PNL-UDMR: se trece la impozitarea progresivă, statul ca construi locuințe, nici o tăiere de cheltuieli cu bugetarii. Comunicatul privind aceste obiective nu menționează USR. În program nu se menționează nici reducerea numărului de parlamentari, nici reducerea subvenției pentru partide, cum a cerut Ilie Bolojan. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță PNRR - care este blocat de peste un an - este menționat tangențial în comunicat: „Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%”. Nu există referiri nici la consolidarea statului de drept sau la combaterea corupției. Program socialist al coaliției PSD-PNL-UDMR Ce angajamente socialiste își ia coaliția PSD-PNL-UDMR: „Impozitarea progresivă a marilor averi”. Nu sunt definite „marile averi”. Pe de altă parte, acest obiectiv contravine flagrant celui care este enunțat în același comunicat: „Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală”. „Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire” - un angajament asemănător a avut Kamala Harris, candidata democrată la președinția SUA, și a fost acuzată de „comunism” chiar în publicațiile care o susțineau. programul vorbește de comasări de insituții sau reducerea numărului de ministere, dar dacă angajații statului nu se reduc, numeric, nu se va realiza nici o economie semnificativă cu salariile „Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice”: nu se stabilește nici un termen pentru această măsură, nu se oferă nici un exemplu concret Coaliția se angajează să „mențină” datoria publică la sub 60% din PIB, dar aceasta este acum la circa 52%, deci probabil că așteptarea este ca în 2025 să crească masiv. Programul PSD-PNL-UDMR nu face nici o referire la numărul de parlamentari sau comasarea comunelor foarte mici, care trăiesc din subvenții.

Program socialist al coaliției PSD-PNL-UDMR Foto: Inquam/Octav Ganea
Arca lui Alexe, averea șefului CJ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Arca lui Alexe, averea șefului CJ

Arca lui Alexe, averea șefului CJ. Costel Alexe pare înglodat în credite, dar a câștigat anul trecut mai mult la Consiliul Județean decât a obținut Bogdan Cojocaru ca prefect. Arca lui Alexe, averea șefului CJ Singur, Alexe deține un teren și un apartament. Împreună cu soția, Cojocaru are două terenuri și două locuințe. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea prin ordonanță președințială ștergerea a trei articole. Urmează acum procesul pe fond Declarațiile de avere și interese ale actualului președinte al CJ, care candidează la încă un mandat, diferă într-o oarecare măsură de cele depuse anul trecut și mai ales de cele înregistrate înainte de alegerile locale din 2020. Binecunoscutul parc de agrement Arcaland, care atrage de altfel mulți clienți, este administrat de fosta soție a șefului CJ, în timp ce Costel Alexe este acționarul unic al firmei Domeniul Arca SRL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon Foto: Pro TV
Eveniment

Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon

Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile: majoritatea dețin mai multe apartamente și conduc BMW-uri, Volvo sau Mercedes. Însă unul dintre ei, bugetar, la fel ca și soția, are circa 45 de conturi în care a depozitat sume uriașe. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 Acuzațiile conform cărora au murit 17 pacienți la începutul lunii aprilie din cauza neadministrării de noradrenalină suficientă sunt acum anchetate de parchet. Conform presei, ei ar fi fost lăsați să moară pentru a „elibera paturile”. Dintre cei 17 pacienți decedați care erau grav bolnavi, cel mai tânăr avea 49 de ani, cu diabet și mai multe accidente vasculare ischemice, și era internat în spital din decembrie 2023. Corpul de Control al Ministerului Sănătății, poliștii și procurorii de la secția „Omoruri” de la Poliția Capitalei au ridicat vineri fișele pacienților decedați în perioada 4-7 aprilie la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Capitală. Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon Declarațiile de avere ale medicilor care conduc acest spital - unde au mai fost sesizări privind proasta administrare - arată că ei dețin averi uriașe și sunt plătiți foarte bine: Bogdan Socea, managerul spitalului: are în bancă echivalentul a peste un milion de lei, conduce un BMW, are un apartament în București, o casă de 200 mp în Pantelimon și o casă de vacanță, moștenită, în Brașov. A colectat bijuterii și tablouri evaluate de el la 20.000 de euro. În anul fiscal 2022, a încasat de la spital, net, în medie aproape 23.000 lei pe lună și de la Universitatea de Medicină București (UMF) încă circa 6.000 lei/lună, net. Stamate Costel, șef de secție: trei apartamente și o casă de 240 mp, toate în București. În anul fiscal 2022 a avut venituri nete de puțin sub 220.000 de lei, iar soția sa, care lucrează la Guvern, de 94.921 de lei. În conturi bancare, titluri de stat, plus un împrumut, are echivalentul a peste 2,2 milioane de lei. Deține un BMW și un Volvo XC90 Popescu Monica, șefă de secție: circa 1,8 milioane de lei în conturi bancare. În anul fiscal 2022 a luat, de la spital și de la UMF București circa 210.000 de lei, net, anual. Papacocea Marius, șef de secție: șase apartamente în București și o casă în Ilfov - dar nu declară venituri din chirii. A încasat circa 240.000 de lei în anul fiscal 2022, de la spital și UMF București. Deține circa 450.000 de lei în conturi. Constantin Vlad Denis, șef de secție: doar 1,5 milioane de lei în conturi și un apartament - pe care-l închiriază. În anul fiscal 2022 a încasat de la spital și UMF București circa 240.000 de lei. Cristea Ștefan, șef de secție: șase apartamente în București, din care unul de 169 mp achiziționat în 2019, trei mașini - din care un BMW - și circa 10 milioane de lei în aproximativ 45 de conturi bancare. El a câștigat, net, în anul fiscal 2022, circa 250.000 de lei, iar soția sa, medic și profesor la UMF, puțin sub 210.000 de lei. Alți 103.000 lei au provenit din „darea în folosință a bunurilor”. Ștefan Cristea este medic ortoped și profesor la UMF București. Patru anchete la Sf. Pantelimon La Spitalul „Sfântul Pantelimon” din Capitală au fost deschise patru anchete. Una este cea internă, din care fac parte medici din alte secții decât cea de Terapie Intensivă și a fost constituită de conducerea unității sanitare. Este o altă anchetă deschisă de Corpul de Control al Ministerului Sănătății. A treia este cea a Colegiului Medicilor București, unde specialiștii au cerut copii de pe dosarele medicale ale celor 17 pacienți care au murit în secția de ATI în perioada 4-7 aprilie și astfel trebuie să vadă dacă au fost nereguli în administrarea tratamentului numit noradrenalină, o perfuzie care are rolul de a crește și menține tensiunea arterial. Cea de-a patra anchetă este cea penală, deschisă de procurori și în cadrul căreia se fac verificări la Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.

Averile nu se pot impozita cu 70%, explică Horia Georgescu Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Averile nu se pot impozita cu 70

Un fost președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, scrie, pe Facebook, despre pachetul Ciolacu, respectiv prevederea privind impozitarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită: „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare”. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Horia Georgescu amintește că în Constituție este prevăzută prezumția privind caracterul licit al averii. Averile nu se pot impozita cu 70% „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare, iar asta are cu totul alt regim.Se pot citi câteva decizii ale Curții Constituționale și jurisprudența este clară. Cu «ilicitul» e și mai complicat . Tot în Constituție avem prezumția de dobândire licită (legală) a averii. Ar trebui inversată sarcina probei că să poți aplică noile prevederi și multe alte modificări legislative. Deci se schimbă Constituția așa înțeleg . Ultima observație…pentru «illicitul» ăsta de 70% toți cetățenii României, fie că lucrează în privat sau la stat, ar trebui să depună declarații de avere sau patrimoniu pentru a avea un T 0. Altfel nu se poate. Succes pe la instanțe și la CCR băieți ! ”, a scris Horia Georgescu. „Legea fiscală dispune doar pentru viitor. În text se vorbește despre «venituri», iar nu despre «avere», deci, pentru a impozita cu 70%, trebuie să se stabilească mai întâi momentul realizării respectivelor venituri”, l-a completat avocata Elenina Nicuț, într-un comentariu la postarea sa. „Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor”, prevede proiectul de lege pentru care Guvernul își va asuma răspunderea. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, se arartă în articolul 44 din Constituția României.

Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: Aura și Cristian Socol Foto: ZF
Eveniment

Bugetarii averi uriașe Ciolacu atace sectorul privat

Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Aura și Cristian Socol, pe vremuri finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat. Publicația Curs de Guvernare scrie, azi, că cei doi sunt în spatele măsurilor economice ale guvernării Ciolacu, după ce și în regimul Dragnea s-au bucurat de o influență uriașă. În decembrie 2018, el lăda performanța economică a guvernării Dragnea: „Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” De altfel, în 2020, Ciolacu spunea că Cristian Socol ar urma să fie ministru de finanțe, dacă PSD va prelua guvernarea. Presa arată că el l-a îndemnat pe actualul premier PSD să desființeze cota unică. Însă, în timp ce Socol a avut constant o atitudine de stânga, el a beneficiat constant de sinecuri excelent plătite și a acumulat o avere consistentă, inclusiv o vilă uriașă, de 656 mp, și un Mercedes C180, un adevărat simbol al prosperității capitaliste. Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat În decembrie 2021, imediat ce PSD a ajuns la putere, Cristian Socol a fost numit președinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, cu o indemnizație brută de 18.900 de lei pe lună. El mai câștigă circa 8.000 de lei pe lună de la ASE, unde este profesor. În total, el obține de la statul român aproape 4.000 de euro pe lună. Soția sa, Aura Socol, a fost plasată de PSD în conducerea ASF, de unde câștiga, în 2022, net, circa 7.000 de euro pe lună. De la ASE, unde predă, ea mai primește circa 1.400 euro pe lună. Familia Socol deține două case, una în București, de 173 mp, și alta în Voluntari, de 678 mp, terenuri intravilane în București, Voluntari, Urlați din Prahova și Albești, din Argeș, plus o jumătate de hectar de teren agricol în Argeș. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În regimul Dragnea, una dintre sinecurile de care a beneficiat Cristian Socol a fost plasarea sa în Consiliul de Administrație al Salrom. În perioada 2013-2015 a fost consilier al premierului Ponta.

Șefii bogați de spitale, fără conturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefii bogați de spitale, fără conturi

Șefii bogați de spitale, fără conturi. Salariile managerilor din Iași nu au crescut substanțial față de anul anterior, în multe cazuri diferențele fiind doar de câteva sute de lei lunar. Șefii bogați de spitale, fără conturi Zestrea acestora este însă consistentă, în materie de mașini, case sau terenuri, chiar și obiecte de artă sau bijuterii de zeci de mii de euro. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție Un aspect interesant este că majoritatea conducătorilor spitalelor din Iași fie nu vor să economisească banii în bănci, fie preferă să îi țină "la saltea". Sau nu au economii deloc. Conform legii, se declară toate conturile bancare care au soldul cumulat de peste 5.000 de euro, adică 25.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averile rușilor, protejate de legile occidentale

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Ce averi consistente au făcut judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Ursu  Foto: captură video
Eveniment

Ce averi consistente judecătorii achitat ucigașii Ursu

Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului: nici unul nu câștiga, în 2022, mai puțin de 24.000 de lei pe lună, au case și mașini occidentale de lux și vor beneficia de pensii speciale de 7-8 ori mai mari decât pensia medie a unui român obișnuit. Ce averi consistente au făcut judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Ursu Iată cine sunt și ce averi au judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au apreciat că Gheorghe Ursu n-a fost „opozant al regimului comunist” și, de fapt, a fost deținut de drept comun, întrucât deținea „mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”: judecătorul Alin Sorin Nicolescu deține 40.000 de euro și 30.000 de dolari în conturi bancare. Are patru mașini de lux: Audi, Mercedes, Honda și Infiniti. Deține două case și patru apartamente împrăștiate prințară: Gorj, București sau Mamaia. În medie, anul trecut a câștigat circa 24.000 de lei pe lună. Soția sa, avocat, a primit de la părinți o donație de 85.000 de euro. El încasează și o pensie privată, a cărei valoare a fost de 136.000 de lei în 2022. pensia este administrată de fondul olandez NN Pensii. Judecătorul Epure Constantin: deține o casă de 241 mp la Săcele, în Brașov, și un Volvo. Nu deține conturi în valută, dar deține investiții de 183.000 de lei la NN Pensii, fond administrat de un grup olandez. În medie a câștigat de la statul român, circa 27.500 lei/lună în 2022. Judecătorul Voica Valerica: singura deținătoare a unei mașini produse în România, o Dacie Logan. Are în conturi circa 90.000 de euro, pe lângă circa 100.000 de lei. A câștigat de la statul român circa 27.000 lei/lună în 2022. Ursu ar fi fost un banal deținut de drept comun, care deținea valută, apreciază ICCJ Cei trei au scris despre disidentul Gheorghe Ursu că „victima H nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului, atât timp cât opiniile sale și dezacordul față de politica și conducerea de stat nu au fost făcute publice”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 Ei au arătat că Ursu ar fi fost arestat pentru „o infracțiune de drept comun, respectiv operațiuni interzise cu mijloace de plată străine, infracțiune recunoscută de victimă, în condițiile în care, la percheziția domiciliară, au fost găsite la domiciliul său mijloace de plată străine, care erau interzise la deținere”. „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”, au mai filosofat cei trei.

Averile şefilor de spitale de stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Averile şefilor de spitale de stat

Averile şefilor de spitale de stat: o inventariere a declaraţiilor de avere depuse de managerii spitalelor din Iaşi pentru 2021 arată că veniturile nu sunt deloc mici. Averile şefilor de spitale de stat Cum au fost afectate veniturile medicilor în ultimul an, când nu au mai existat creşteri salariale în domeniul medical? Se observă de la început o diferenţiere între două categorii. Citește și: Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei Una e cea a celor care sunt doar manageri, fiind economişti sau de altă profesie din afara spectrului medical, dar compatibilă cu funcţia; cealaltă, a celor care sunt, pe lângă manager, şi medic în cadrul unităţii pe care o conduc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce averi au oligarhii lui Putin (sursa: theglobeandmail.com)
Internațional

Ce averi au oligarhii lui Putin

Ce averi au oligarhii lui Putin. O parte considerabilă din bogăția Rusiei a fost deturnată în străinătate de politicieni corupți și oameni de afaceri bine conectați, relatează OCCRP. Ce averi au oligarhii lui Putin Am vrut să știm unde s-a dus - așa că am început să vânăm. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare OCCRP și partenerii săi au căutat în evidențele funciare, în registrele corporative și în scurgerile de informații offshore pentru a crea această bază de date cu activele aparținând unor personalități cheie apropiate de Vladimir Putin. Nu este ușor să demonstrezi că ești proprietar de iahturi, vile și avioane, deoarece proprietarii lor se străduiesc adesea să le țină ascunse. Am inclus activele în această bază de date doar dacă cercetătorii noștri au descoperit dovezi clare ale proprietății acestora. Am inclus, de asemenea, activele deținute de membri ai familiei și de împuterniciți cunoscuți ai personalităților pe care le-am investigat. Cine sunt oligarhii? Oligarhii inițiali ai Rusiei au inclus unii dintre primii săi antreprenori din perioada în care Mihail Gorbaciov a slăbit rigorile controlului exercitat de Partidul Comunist la sfârșitul anilor 1980. Aceștia au făcut averi în anii 1990, pe măsură ce Rusia, sub conducerea lui Elțîn, s-a transformat din capitala Uniunii Sovietice într-un stat primitiv al capitalismului. Guvernul lui Elțîn a accelerat acest proces prin privatizarea activelor de stat cu discounturi mari, punând averi masive în mâinile câtorva persoane selecte - dintre care unele au încheiat apoi o înțelegere pentru a-și folosi averile și activele mediatice pentru a-l ajuta pe Elțîn să învingă un Partid Comunist reînviat și să câștige realegerea în 1996. Această afacere a ajuns să fie cunoscută sub numele de "împrumuturi pentru acțiuni", deoarece guvernul și-a plasat banii în băncile oligarhilor, a luat banii înapoi sub formă de împrumuturi și apoi nu i-a mai plătit. În esență, oligarhii au primit active ale statului în schimbul banilor statului. În mod semnificativ, acești oligarhi au exercitat, de asemenea, o influență asupra administrației lui Elțîn, influențând politica și, în unele cazuri, ocupând poziții guvernamentale oficiale.

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate (sursă: Facebook)
Internațional

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, potrivit unui proiect la Chișinău. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a trimis în Parlament un proiect de lege care va face posibilă punerea în practică a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupţie, informează IPN şi Radio Europa Liberă."Legea actuală conţine un obstacol care îngreunează procedura de confiscare a bunurilor celor care s-au îmbogăţit ilicit şi le dă posibilitate să-şi păstreze averile. De facto, aceştia rămân în posesia averilor prin transferul lor către persoane terţe. Proiectul de lege propus Parlamentului vine să elimine această lacună", a scris Maia Sandu marţi pe pagina sa de Facebook. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPotrivit preşedintei Republicii Moldova, eforturile de îmbunătăţire a normelor legislative pentru a combate corupţia vor continua. "Vor continua şi eforturile de reformare a justiţiei, pentru ca normele legale să fie aplicate în raport cu toţi, fără excepţie", a mai spus Maia Sandu, citată de agenţia IPN. Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, cere Maia Sandu În altă ordine de idei, Radio Chişinău a anunţat miercuri dimineaţa că procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, în colaborare cu ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, au descins la mai multe adrese ale unor foşti parlamentari.Percheziţiile sunt efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogăţire ilicită a 13 foşti deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile şi 13 autoturisme. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaCazurile de îmbogăţire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupţie în dosarul privind coruperea unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracţiunii parlamentare din care aceştia făceau parte.Conform rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cheltuielile foştilor deputaţi cercetaţi depăşesc veniturile legale ale acestora, în unele cazuri cu 350.000 lei (circa 17.500 de euro), iar în alte cazuri această diferenţă atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei (circa 230.000 de euro).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră