sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: oligarhi

22 articole
Investigații

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte considerate false, cetățenia R. Moldova

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu și Cătălin Prisacariu Miliarde de euro ale oligarhilor ruși au fost înghețate în întreaga lume după invazia rusă asupra Ucrainei ca urmare a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Pentru a-și salva companiile din Europa, mulți oameni de afaceri ruși au căutat să devină cetățeni ai altor state: oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. De ce Republica Moldova O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale. În urma unei "analize de risc", însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni. O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil. Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova - majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace. Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși. În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive. Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană. Lobanov a depus dosarul la Chișinău în august 2022 Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi pe 25 august 2022. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP. Fotografia lui Mihail Lobanov din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) ____________________________________________ UPDATE (30 ianuarie 2025) Lobanov susține, prin avocați, că documentele depuse la ASP au fost certificate drept autentice de o instanță din Ucraina Potrivit sesizării Agenției Servicii Publice (ASP) de la Chișinău trimise Centrului Național Anticorupție (CNA) în 2024, "cet. Lobanov Mikhail (...), personal, în cadrul Secției cetățenie, a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova (...) prezentînd documente oficiale în care sunt înscrieri vădit false privind datele strămoșilor săi". Această sesizare a ASP a stat la baza inițierii unui "proces penal" la CNA, faza anterioară a unui dosar penal, potrivit procedurilor legale din Republica Moldova. La șase luni după publicarea de către DeFapt.ro a acestui articol, Mihail Lobanov a contactat redacția prin intermediul casei de avocatură Vernon David de la Chișinău. Potrivit acestei case de avocatură, documentele depuse de Lobanov ar fi fost certificate ca autentice de către o instanță ucraineană. Iată, mai jos, pasajul relevant din comunicarea casei de avocatură Vernon David: "Dl Mikhail Lobanov, la 25 august 2022, s-a adresat autorităților din Republica Moldova pentru a obține cetățenia în temeiul art. 12 alin. (2) lit. b), . Mai exact, ascendenții d-lui Lobanov au locuit pe teritoriile prevăzute de legea citată, până la 28.06.1940. (...) La data de 03.03.23, cererea i-a fost respinsă. De fapt, prin răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885 de respingere a cererii de dobândire prin recunoaștere a cetățeniei, se menționează doar faptul că o serie de acte de stare civilă eliberate de autorități competente din Ucraina și anexate de dl Lobanov la cererea din 25 august 2022 nu au putut fi identificate și nu figurează ca fiind eliberate de Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Această constatare a Agenției Servicii Publice corespunde pe deplin realității, deoarece însăși pe actele de stare civilă prezentate era indicat expres că autoritatea emitentă a actelor în cauză este Consiliul Satului Starokozatsk, Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa. Acest fapt, precum și existența și autenticitatea actelor de stare civilă vizate în răspunsul Agenției Servicii Publice din 03.03.2023, nr. 01/1885, au fost constatate prin Hotărârea Judecătoriei Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, din 11 ianuarie 2023, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 13 februarie 2023, prin care au fost constatate fapte care au valoare juridică. În partea motivată a hotărârii se menționează expres că la data emiterii actelor de stare civilă vizate, nu exista o astfel de autoritate precum Secția de Înregistrare de Stat a Actelor de Stare Civilă a Raionului Belgorod-Dnestrovsky, reg. Odesa, iar toate actele de stare civilă erau emise de consiliul sătesc. Mai mult, instanța a constatat autenticitatea actelor de stare civilă, care îi dau dreptul d-lui Mikhail Lobanov să dobândească prin recunoaștere cetățenia Republicii Moldova. Conținutul hotărârii judecătorești îl puteți găsi pe site-ul oficial al bazei de date a instanțelor judecătorești din Ucraina: https://reyestr.court.gov.ua/Review/108903425." Hotărârea indicată de către casa de avocatură Vernon David există, într-adevăr, pe portalul instanțelor judecătorești ucrainene, după cum se poate constata și accesând link-ul de mai sus. Potrivit acestui link, judecătorul care a emis decizia în cazul actelor lui Mihail Lobanov este Oleksandr Boyarskyi. Potrivit unei investigații a publicației ucrainene NGL Media, judecătorul Oleksandr Boyarskyi a emis sute de decizii prin care a salvat bărbați ucraineni de la mobilizarea pentru război. Mecanismul: contra mită, judecătorul acorda taților custodia minorilor după divorțul formal al bărbaților de soțiile lor. Astfel, aceștia scăpau de mobilizare. Conform publicației ucrainene Suspilne, judecătorul Boyarskyi a fost arestat pentru două luni în ianuarie 2024. NGL Media a mai arătat că judecătorul Oleksandr Boyarskyi nu este la primul dosar în care este suspectat de corupție. ____________________________________________ De la Target Ventures (Moscova) la Target Global Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global. Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail "Mike" Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom. Bani de la oligarhi ruși În 2015, Target a intrat pe piața internațională, cooptându-i pe investitorii israelieni Yaron Valler și Shmuel Chafets în calitate de cofondatori ai Target Global. Noul fond urma să aibă sediul la Berlin, fără ca legăturile cu oligarhii ruși să fie întrerupte. Lobanov, care lucrase anterior la administratorul de fonduri rusești Alfa Capital, a admis pentru Wall Street Journal în 2015 că ceea ce era atunci un capital de 300 de milioane de dolari al fondului provenea de la familii rusești bogate. Dar a negat că finanțatorii Target ar avea legături cu Putin. "Niciunul dintre LP-urile (Limited Partners - n.r.) noastre nu este legat de politica guvernamentală", a spus Lobanov. Lobanov, retras în Cipru După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Target Global pare să fi făcut demersuri pentru a se distanța de Rusia. Firma a declarat că și-a închis biroul din Moscova la scurt timp după invazie. În martie 2022, cofondatorul Valler a achiziționat acțiunile lui Frolov junior și ale lui Lobanov, potrivit unui e-mail al Target Global obținut de Forbes. Acum, dintre cofondatorii Target Global, au mai rămas doar Valler și Chafets. După ce Frolov jr a demisionat în noiembrie 2022, fostul său partener de afaceri Mike Lobanov a făcut și el un pas înapoi. Acum, este directorul general al The Alternative, un manager de fonduri desprins din una dintre companiile din Cipru ale Target. Abramovici a investit șase ani prin Lobanov În ciuda declarațiilor lui Lobanov că banii din fond nu aparțineau unor ruși conectați la Kremlin, faptele arată o altă realitate. Astfel, potrivit Forbes, fondul de capital de risc Target Global a gestionat zeci de milioane de dolari pentru Roman Abramovici și l-a ajutat pe oligarhul acum sancționat să acumuleze participații în unele dintre cele mai mari startup-uri din Europa. Abramovici a investit 63 de milioane de dolari într-o serie de startup-uri europene prin intermediul relației sale cu firma de capital de risc Target Global, cu sediul la Londra, potrivit unui set de documente analizate de Forbes. Fondul de capital de risc, care a strâns capital în valoare de peste 3,2 miliarde de dolari și a susținut cel puțin 15 unicorni europeni din domeniul tehnologiei, inclusiv Revolut și Cazoo, a contat pe Abramovici drept co-investitor și Limited Partner din 2015 până în 2021, arată documentele. Ulterior, Marea Britanie l-a sancționat pe oligarh, în martie 2022, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Fiul oligarhului Frolov, asociatul lui Lobanov Target Global are și alte legături cu oligarhi ruși. Cofondatorul și fostul director general Alex Frolov este fiul oligarhului Aleksandr Frolov, care a adunat o avere de 2,6 miliarde de dolari administrând cel mai mare producător de oțel din Rusia, Evraz. Frolov senior a fost sancționat după începerea războiului din Ucraina. Abramovici a deținut, de asemenea, o participație de 29% la producătorul rus de oțel Evraz, unde Frolov senior a fost director general, între 2007 și 2021, potrivit documentelor companiei. Nu e Moldova, e Kîrgîzstan Mihail Lobanov a știut foarte bine că cetățenia sa rusă era o piatră de moară pentru afacerile sale de pe piața de capital. Așa că, în paralel cu demersul de a obține cetățenia moldovenească, a încercat și alte variante. Iar cel puțin una se pare că i-ar fi reușit. Astfel, Target Global a declarat pentru publicația Sifted, la finalul lui 2023, că Lobanov este cetățean al Kîrgîzstanului, nu al Rusiei. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Mihail Lobanov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Serghei Lomakin, la Râșcani Serghei Lomakin este un alt oligarh rus care a încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova pentru sine și pentru trei fii în baza unor înscrieri vădit false privind datele unor așa-zis membri de familie. Conform actelor obținute de echipa noastră de investigație, Lomakin a depus personal dosarul pentru cetățenie pe 18 aprilie 2023, prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău. Fotografia lui Serghei Lomakin din dosarul depus la Chișinău pentru obținerea cetățeniei moldovenești (sursa: defapt.ro) Lomakin se află pe lista de sancțiuni a Ucrainei pentru "activități comerciale ce asigură venituri mari bugetului rus - o sursă semnificativă de venit pentru război". Potrivit ONG-ului ucrainean Mirotvoreț, Serghei Lomakin ar avea "legături strânse cu regimul (de la Kremlin – n.r.), care a pregătit și poartă un război de ocupație împotriva Ucrainei, în timpul căruia sunt comise crime împotriva umanității și are loc genocidul poporului ucrainean". "Subiectul este responsabil pentru susținerea materială sau financiară a acțiunilor ce subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei", mai precizează sursa citată. Kopeika și Monetka În luna mai 1998, Lomakin împreună cu oamenii de afaceri Artem Khachatryan și Aleksandr Samonov au deschis rețeaua de magazine Kopeika. În 2007, Lomakin și-a vândut cota-parte din rețeaua Kopeika și a înființat o altă rețea de magazine, Monetka. În 2008, apare ca membru în Consiliul de Administrație al companiei Centrobuvi (încălțăminte) și, tot în 2008, Lomakin și Khachatryan au cumpărat 7% din lanțul Modis (îmbrăcăminte). În 2015, Centrobuvi a încetat să mai plătească furnizorii. În mai 2016, datoriile companiei au ajuns la 30 de miliarde de ruble (peste 330 de milioane de dolari). Fraude cu banii Gazprombank Potrivit mai multor surse (aici și aici), în august 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Serghei Lomakin, iar în septembrie 2016 a ajuns în lista celor urmăriți la nivel federal. I s-a deschis un dosar penal în temeiul art. 159 din Codul penal al Federației Ruse (Fraude comise de un grup organizat sau în proporții deosebit de mari). Dosarul a fost deschis în baza rezultatelor unei inspecții inițiate de Gazprombank. Subdiviziunea pentru combaterea crimelor economice din cadrul MAI rus a constatat că fondurile împrumutate au fost transferate către companii terțe, contrar înțelegilor cu băncile. În 2017, Lomakin ar fi ajuns la o înțelegere cu creditorii și dosarul penal a fost clasat. Rezident în Cipru În 2023, Lomakin se retrage din Modis și Monetka și începe să dezvolte retailerul rus de reduceri Fix Price, pe care l-a creat în 2007 tot împreună cu Khachatryan. Lanțul a deschis peste 5.000 de magazine în Rusia, Kazahstan, Georgia, Belarus, Letonia, Kîrgîzstan și Uzbekistan. Lomakin este președinte al companiei. Cofondatorul Artem Khachatryan este, de asemenea, miliardar. În decembrie 2023, Lomakin a cumpărat aproape toată participația lui Khachatryan în companie cu 990 de milioane de dolari. Potrivit Forbes, Lomakin își are reședința în Paphos (Cipru), iar averea sa este evaluată la 1,7 miliarde de dolari. Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Serghei Lomakin, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Apare bancherul ruso-uzbec Tot prin intermediul Serviciului de eliberare a actelor de identitate Râșcani, municipiul Chișinău, pe 27 septembrie 2023 au depus dosarele pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova cetățenii ruși (din Uzbekistan) Kamo Tumasov și fiul lui Samvel Tumasov. Conform datelor de care dispun autoritățile moldovene, cei doi ar fi depus dosarele pentru cetățenie personal. Pe bancherul Kamo Tumasov Kamo îl regăsim în structura de proprietate a Grupului Asia Alliance (Uzbekistan) cu o cotă de 85%, care deține banca comercială Asia Alliance Bank. Numele lui mai apare ca asociat sau administrator în cinci firme și fonduri de investiții din Uzbekistan. Samvel Tumasov apare ca fiind director al Truck Avto Trading (care pare a fi lichidată) și ca asociat unic al Humoinvestgroup (Uzbekistan). Echipa de investigație i-a adresat mai multe întrebări, via e-mail (adrese personale și de companii, disponibile public), lui Kamo Tumasov, însă omul de afaceri nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. Corupție și fals în acte la ASP Un dosar de corupție și fals în acte publice pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova este în prezent în lucru la Centrul Național Anticorupție din Chișinău. Pe 3 iunie 2024, au fost efectuate zece percheziții, iar la finalul acestora șase angajați ai Agenției Servicii Publice au primit calitatea de suspecți. Conform informațiilor obținute de echipa noastră de investigații, mai mulți cetățeni ruși ar fi încercat să obțină pentru ei și unii membri ai familiilor lor cetățenia Republicii Moldova în baza unor documente false privind datele unor rude. Actele false au fost eliberate de către angajați ai Agenției Servicii Publice de la Chișinău și introduse în sistemele informaționale automatizate ale ASP în mod fraudulos. ____________________ Realizarea acestei investigații a beneficiat de susținere prin intermediul unui grant al Investigative Journalism for Europe (IJ4EU). IPI, EJC și oricare alți parteneri ai IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru utilizarea acestuia.

Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească. În imagine, Abramovici în 2005, când era guvernator de Chukotka (sursa: kremlin.ru)
Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averile rușilor, protejate de legile occidentale

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu mulțumește României și Bogdan Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, mulțumește, pe Twitter, României și lui Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, pentru promovarea sancțiunilor UE împotriva oligarhilor care destabilizează Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La 24 aprilie, Consiliul pentru Afaceri Generale al UE a ajuns la un „acord larg” cu privire la un nou cadru de sancțiuni împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. Aceste măsuri au fost cerute insistent de România. Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu „Salut adoptarea de către UE a sancțiunilor pentru a contracara acțiunile de destabilizare a Moldovei. Decizia transmite un mesaj puternic că ingerința malignă nu va fi tolerată. Mulțumesc @BogdanAurescu pentru că a condus această inițiativă cheie”, a scris Maia Sandu pe Twitter. I welcome EU's adoption of sanctions to counter actions destabilising Moldova.The decision sends a strong message that malign interference will not be tolerated.Grateful to @BogdanAurescu for driving this key initiative. https://t.co/eVTcA1xArq— Maia Sandu (@sandumaiamd) April 28, 2023 Vineri, președintele Republicii Moldova a salutat trei măsuri luate de UE în favoarea țării pe care o conduce: sancționarea oligarhilor care destabilizează Republica Moldova o misiune civilă a UE, condusă de Cosmin Dinescu din România, va ajuta Republica Moldova să consolideze rezistența la amenințările hibride UE va oferi 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacității de apărare a Republicii Moldova UE urmează să stabilească lista oligarhilor din Republica Moldova care vor fi sancționați, dar cel mai probabil pe ea se vor afla Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană

România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc Foto: Facebook
Eveniment

România sancționarea UE oligarhilor Șor și Plahotniuc

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj critic către China, după ce ambasadorul acestei țări în Franța a contestat suveranitatea republicilor ex-sovietice. „Asemenea declaraţii sunt inacceptabile şi contrazic Carta ONU”, a spus Aurescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a făcut aceste afirmații înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg. Însă, la această reuniune, România vrea să obțină sancționarea, și de către UE, a oligarhilor din Republica Moldova, tip Șor și Plahotniuc. România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc „Astăzi vom avea de luat decizii foarte importante în ceea ce privește Republica Moldova și sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Prima decizie va fi acordul politic, la care sunt convins că se va ajunge astăzi, privind crearea unui nou regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea țării și împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova. Este o propunere pe care am făcut-o în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie și sunt foarte bucuros că, într-o perioadă atât de scurtă de timp, a fost creat acest regim de sancțiuni. Cred că acesta este cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”, a spus șeful diplomației române. Primele propuneri privind sancționarea unor persoane vor fi făcute la scurt timp după adoptarea formală. MAE român lucrează deja cu autoritățile Republicii Moldova pentru a întocmi aceste propuneri, însoțite de dovezile aferente. Regimul de sancțiuni reglementează măsuri vizând înghețarea de fonduri și interdicții de călătorie în cazul persoanelor responsabile de sprijinirea sau implementarea de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea Republicii Moldova, precum și persoane sau entități asociate cu acestea. De exemplu, protestele împotriva Guvernului pro-occidental din Republica Moldova au fost sponsorizate pe diverse canale, inclusiv social-media, de Ilan Șor, unul dintre cei care pot fi vizați de aceste sancțiuni. Regimul de sancțiuni vine în completarea măsurilor restrictive implementate deja de SUA (din octombrie 2022) și Marea Britanie (din decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022. Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 152 de miliarde de dolari la avuţia lor pe parcursul anului trecut, profitând de preţurile ridicate la resursele naturale, ceea ce înseamnă că şi-au revenit după diminuarea semnificativă a averilor înregistrată imediat după ce a izbucnit războiul din Ucraina, susţine revista Forbes. Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022 Potrivit ediţiei ruseşti a revistei Forbes, în prezent Rusia are, în mod oficial, 110 miliardari, cu 22 mai mulţi decât anul trecut, iar averea lor combinată a crescut până la 505 miliarde de dolari, de la 353 miliarde de dolari conform listei anterioare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plus, Forbes subliniază că lista miliardarilor ruşi ar fi putut fi cu cinci persoane mai mare, dacă fondatorul DST Global, Yuri Milner, fondatorul Revolut, Nikolay Storonsky, fondatorul Freedom Finance, Timur Turlov, şi cei doi fondatori ai JetBrains, Sergei Dmitriev şi Valentin Kipyatkov, nu ar fi renunţat la cetăţenia rusă. "Clasamentul de anul trecut a fost influenţat şi de predicţiile apocaliptice cu privire la economia rusească", subliniază editorii Forbes, precizând că în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia aveau o avere combinată de 606 miliarde de dolari. Petrol și îngrășăminte După ce preşedintele Vladimir Putin a declanşat o "operaţiune militară specială" în Ucraina, la data de 24 februarie 2022, Occidentul a impus ceea ce a numit cele mai severe sancţiuni din istoria modernă asupra economiei ruseşti, şi a unora dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, în încercarea de a-l pedepsi pe Putin pentru războiul din Ucraina. Economia rusească s-a contractat cu 2,1% în 2022, ca urmare a presiunilor create de sancţiunile occidentale, dar cu toate acestea a fost capabilă să îşi vândă petrolul, metalele şi celelalte resurse naturale pe pieţele globale, în special în China, India şi Orientul Mijlociu. În paralel, preţul mediu al ţiţeiului Urals, coloana vertebrală a economiei ruseşti, a fost de 76,09 dolari per baril în 2022, în creştere faţă de 69 de dolari în 2021. De asemenea, preţul îngrăşămintelor, un alt produs important exportat de Rusia, a crescut şi el anul trecut. Criza va veni abia în 2024 pentru Rusia Luna aceasta Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările privind ritmul de creştere a economiei ruseşti în acest an, de la 0,3% până la 0,7%, dar le-a revizuit în jos pentru anul viitor, de la 2,1% până la 1,3%, precizând că se aşteaptă ca criza de mână de lucru şi exodul companiilor occidentale să afecteze economia rusească în 2024. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Argumentele științifice pentru care navigația pe Bîstroe poate fi, dar numai pe termen limitat, acceptată. Toate miturile despre efectul dragării pe canal, demontate Andrei Melnichenko, care şi-a construit averea în domeniul îngrăşămintelor, a fost plasat de Forbes pe prima poziţie în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, cu o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de averea sa estimată din 2021. Pe locul al doilea se situează Vladimir Potanin, preşedinte şi cel mai mare acţionar la Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel, cu o avere estimată la 23,7 miliarde de dolari. Podiumul este completat de Vladimir Lisin, care controlează producătorul de oţel NLMK, cu o avere de 22,1 miliarde de dolari potrivit Forbes Rusia. Pe lângă oligarhii care au făcut avere din privatizarea companiilor de stat, pe lista Forbes apar însă şi noi nume ale unor miliardari care au făcut avere din snacks-uri, supermarket-uri, chimicale, construcţii şi industria farmaceutică, ceea ce sugerează că cererea internă în Rusia a rămas una solidă în pofida sancţiunilor occidentale.

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum - a calculat agenția Bloomberg Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari

Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari, de la începutul războiului până acum, a calculat agenția Bloomberg. Potrivit agenției, pe 24 februarie, când s-a declanșat invazia, oamenii de afaceri ruși au pierdut 46,6 miliarde de dolari. În lunile care au urmat impunerii sancțiunilor occidentale, aceștia au pierdut încă 47 de miliarde de dolari. Oligarhii lui Putin au pierdut 93 de miliarde de dolari „Superyachturile sunt trase la mal, piața imobiliară ultralux din Londra se pregătește pentru o scădere, iar Roman Abramovici anunță că va vinde Chelsea FC din Premier League”, scrie Bloomberg. Agenția a calculat și pierderile suferite de miliardari din alte țări. În total, Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao și Mark Zuckerberg au pierdut în jur de 392 de miliarde de dolari. The world's richest people lost $1.4 trillion in 2022, led by Elon Musk, Jeff Bezos, Changpeng Zhao and Mark Zuckerberg https://t.co/K5nyezT1g2— Bloomberg Wealth (@wealth) December 29, 2022 Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai bogați 500 de oameni din lume au ajuns să piardă 1,4 trilioane de dolari în 2022. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Același indice indică faptul că Ghenadi Timchenko a pierdut 10,7 miliarde de dolari de la începutul anului, Leonid Mikhelson — 7,87 miliarde de dolari, Vladimir Potanin — 2,37 miliarde de dolari. Timchenko controlează o uriașă exploatare de gaze, Novatek, și este exportator de petrol. El este prieten cu Vladimir Putin. Mikhelson este, de asemenea, acționar la Novatek, fiind prieten cu Timchenko. Potanin este cel mai bogat om din Rusia și controlează producția de nichel și paladiu.

Musk, decizie în favoarea oligarhilor ruși (sursa: Twitter/@RUOligarchJets)
Internațional

Musk, decizie în favoarea oligarhilor ruși

Musk, decizie în favoarea oligarhilor ruși. Omul de afaceri care deține Tesla, SpaceX și Twitter a luat o nouă decizie controversată care aduce aminte că Musk a cerut și ca Ucraina să renunțe la teritorii și să accepte "pacea" Rusiei. Musk, decizie în favoarea oligarhilor ruși Twitter a suspendat contul @RUOligarchJets, care publica informații în timp real despre zborurile private ale unor oligarhi ruși. Mihailo Podoliak, consilierul prezidențial al lui Volodimir Zelenski, a semnalat suspendarea. Is the bird free? Looks like it has got into cage now. But not for Russian oligarchs. The real freedom of speech on Twitter explained in one screenshot. pic.twitter.com/61PTjauM3i— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) December 15, 2022 Podoliak a ironizat "pasărea" Twitter, întrebându-se dacă e liberă și spunând că "e în colivie acum". Consilierul lui Zelenski a adăugat și că libertatea de expresie promisă de Elon Musk nu este reală. Citește și: Twitter le-a refuzat ucrainenilor dreptul să își acceseze conturile prin intermediul numerelor de telefon cu prefix de Ucraina. După un val de critici, interdicția a fost ridicată Omul de afaceri a suspendat mai multe conturi de Twitter care îi urmăreau inclusiv lui zborurile private și a explicat într-un tweet că astfel de informații în timp real pun în pericol siguranța persoanelor. Any account doxxing real-time location info of anyone will be suspended, as it is a physical safety violation. This includes posting links to sites with real-time location info.Posting locations someone traveled to on a slightly delayed basis isn’t a safety problem, so is ok.— Elon Musk (@elonmusk) December 15, 2022 Pe de altă parte, este încă activ un alt cont care urmărește zborurile private ale oligarhilor ruși.

Moldova va avea propria lege Magnitsky Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Moldova va avea propria lege Magnitsky

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenko, a prezentat un proiect de lege prin care tuturor celor incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau pe liste similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova. În SUA, legea autorizează guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA. Inițial, ea viza pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Legi similare au mai fost adoptate de statele baltice, Marea Britanie și Canada. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Moldova va avea propria lege Magnitsky Acum, Moldova transpune legea Magnitski în propria sa variantă. Iată ce va conține această lege, potrivit newsmaker.md: toți cei care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora; va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor; față de persoanele vizate de sancțiuni internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor; posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate peroanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni; Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor Doi cetățeni moldoveni sunt sancționați atât de SUA, cât și de Marea Britanie: Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice Foto: Facebook
Eveniment

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice deținute de oligarhi. Autoritățile de la Kiev s-au folosit de puterile speciale pe care le dețin în caz de război. Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și a Pieței de Valori a emis duminică un ordin pentru securizarea acțiunilor la constructorul aeronautic Motor Sich PJSC și la producătorul de hidrocarburi Ukrnafta PJSC, care este susținut de miliardarul Igor Kolomoisky. Autoritățile au vizat, de asemenea, producătorul de camioane Avtokraz, compania industrială Zaporizhtransformator PJSC, care produce reactoare, și o companie de rafinare a petrolului, Ukrtatnafta. „«Începând de astăzi, activele specificate sunt gestionate în numele statului și în interesul întregului sector de securitate - pentru a satisface nevoile Forțelor Armate și ale întregului sector de apărare», a declarat ministrul Apărării, Oleksii Reznikov. Premierul Denys Shmyhal a declarat că guvernul deține această putere extraordinară în conformitate cu legislația de urgență adoptată ca răspuns la invazia Kremlinului, din 24 februarie. Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat că guvernul fie va returna bunurile după încetarea legii marțiale, fie va oferi despăgubiri”, scrie Bloomberg. Prim-ministrul Denis Şmîgal a subliniat că aceste întreprinderi fabrică "produse esenţiale pentru nevoile de apărare şi ale forţelor armate, precum şi pentru sectorul de energie". "Aceste întreprinderi trebuie să funcţioneze 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru nevoile de apărare ale statului", a dat el asigurări. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare Big news to watch on Ukraine's economic (deoligarchization?) front:https://t.co/46TE07qDj6— Dan Peleschuk (@dpeleschuk) November 7, 2022 Bătălie cu oligarhii Ucrainei Dincolo de nevoile de război ale Ucrainei, toate cele cinci companii au legături cu unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai Ucrainei. Kolomoisky este proprietarul beneficiar al unui pachet minoritar din Ukrnafta, în timp ce Kostyantin Zhevago controlează Avtokraz, mai explică Bloomberg. Coproprietarul Motor Sich, Vyacheslav Bohuslayev, a fost reținut luna trecută de serviciul de securitate de stat. Decizia guvernului este „aproape revoluționară” ca modalitate de a le deposeda de putere pe oligarhi, potrivit lui Volodymyr Fesenko, șeful institutului de cercetare Penta din Kiev. „Am remarcat anul trecut că adevărata deoligarhizare va începe după ce statul va recâștiga controlul asupra Ukrnaftei. Cu siguranță, logica războiului și a intereselor de securitate ale statului stă în primul rând în această decizie, iar acest lucru se face în funcție de normele legii marțiale”, a arătat Fesenko.

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Aici, oligarhii la întâlnirea cu Putin de pe 24 februarie 2022 (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Oligarhii ruși, sancționați blând în România

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Agenția Națională de Administrare Fiscală a înghețat bunurile și conturile unor companii controlate de oligarhii Viktor Rashnikov și Alisher Usmanov, dar și de Vitali Saveliev, ministrul Transporturilor din Rusia, ca efect al deciziei comune a UE și SUA de a sancționa entități rusești după invadarea Ucrainei. Sancțiunile românești, însă, au fost aplicate numai unor companii rusești. Ba chiar, în unele cazuri, au fost ridicate după puțin timp. Defapt.ro va publica în zilele următoare articole despre companiile rusești ratate de Fiscul de la București. Aeroflot, trei conturi blocate Rusia a invadat Ucraina la data de 24 februarie 2022. Ca efect, Uniunea Europeană și SUA au sancționat mai mulți politicieni de la Moscova, companii și oligarhi care sprijină regimul lui Vladimir Putin. România s-a alăturat efortului european de a bloca activele companiilor rusești controlate de oligarhii și politicienii ruși. La aproape trei săptămâni de la declanșarea războiului în Ucraina, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sub conducerea Mirelei Călugăreanu, a decis să blocheze trei conturi ale companiei rusești Aeroflot, controlată indirect de ministrul Transporturilor din Rusia, Vitali Saveliev, afaceristul rus Mihail Poluboiarinov și generalul KGB Serghei Chemezov, actualul director al Rostec Corporation – un grup de firme din industria de apărare a Rusiei. Spania a anunțat în martie 2022 că a confiscat un iaht de 153 de milioane de dolari înregistrat pe numele fiicei vitrege a lui Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Pumoianski (TMK), la Kremlin în ziua invaziei Pe 25 martie 2022, ANAF a anunțat că președintele Mirela Călugăreanu a emis trei ordine privind blocarea fondurilor și resurselor a companiilor TMK Artrom SA, TMK Assets SRL și TMK Europe Gmbh. Toate cele trei societăți sunt controlate în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de oligarhul rus Dmitri Alexandrovici Pumoianski. El a fost inclus pe lista de sancțiuni internaționale pentru că, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgic și al Grupului Sinara, lucrează îndeaproape cu companiile de stat rusești, în special Căile Ferate, Gazprom și Rosneft. Pe 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invadării Ucrainei de către Rusia, un grup de 37 de afaceriști, din care făcea parte și oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski, a fost convocat de președintele Vladimir Putin pentru a discuta despre impactul sancțiunilor occidentale. „Faptul că a fost invitat să participe la această întâlnire arată că el aparține celui mai apropiat cerc al lui Vladimir Putin și că sprijină sau implementează acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, precum și stabilitatea și securitatea în Ucraina. De asemenea, arată că se numără printre oamenii de afaceri influenți cu activitate în sectoare economice care constituie o sursă substanțială de venit pentru Guvernul Federației Ruse”, atragea atenția Uniunea Europeană. Oligarhii ruși, sancționați blând în România Compania TMK Artrom are în jur de 2.400 de angajați la Slatina și Reșița și este cel mai mare producător de țevi industriale din România. În urma blocării conturilor, sindicaliștii de la TMK s-au întâlnit cu reprezentanții Cancelariei Prim-ministrului și ai ANAF. „Reprezentanții sindicatelor au solicitat derogări pentru efectuarea de exporturi către SUA și Canada precum și livrări pe piața internă”, se menționează pe site-ul Guvernului. Între timp, oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski și-a transferat acțiunile pe numele unor persoane care nu intră sub incidența sancțiunilor. Mai mult, a renunțat la toate funcțiile de conducere. Ulterior, 650 de angajați au protestat în fața Guvernului față de impunerea sancțiunilor internaționale. În cele din urmă, Guvernul, aflat sub comanda premierului Nicolae Ciucă, a cedat. La fel și Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF, care a revocat ordinul de blocare a conturilor. Usmanov nu are ouă în România Oligarhul Alisher Usmanov, cu o avere estimată la 19,5 miliarde de dolari, a fost inclus pe lista neagră a Uniunii Europene în februarie 2022. I-au fost înghețate toate bunurile și a primit interdicție de a călători în statele UE. La fel a procedat și SUA câteva zile mai târziu. În ultima zi a lunii martie, ANAF a blocat acreditivul DTF/LCI/14315 pentru suma de 1,6 milioane de dolari emis de Eximbank, în beneficiul firmei Metaloinvest Traiding AG, controlată indirect de oligarhul Alisher Usmanov. Acum câteva zile, oligarhul Alisher Usmanov, considerat un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a fost luat la puricat de autoritățile germane. Polițiștii germani au efectuat 24 de percheziții în cadrul procedurii declanșate împotriva lui Alisher Usmanov, suspectat de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit publicației Der Spiegel, anchetatorii ar fi găsit într-un seif din vila lui Usmanov din Tegernsee, din Bavaria, patru ouă Fabergé. Rashnikov, identificat într-o firmă din Turcia Oligarhul Viktor Rashnikov, cu o avere estimată la 9,1 miliarde de dolari, proprietarului grupului MMK și unul dintre cei mai mari jucători din industria oțelului din lume, s-a trezit cu conturile blocate de ANAF. În data de 31 martie 2022, ANAF a blocat două acreditive (de 1,3 milioane euro, repectiv de 1,8 milioane euro) emise de Eximbank în beneficiul societății MMK Metalurji Sanayi Ticaret Ve Liman Isletmeciligi SA, controlată indirect de oligarhul Viktor Rashnikov. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Două săptămâni mai târziu, ANAF a blocat un alt acreditiv, pentru suma de aproximativ 1,2 milioane euro, emis de Banca Transilania pentru compania controlată de oligarh.

Oligarhii ruși vor plăti pentru război (sursa: Pexels)
Internațional

Oligarhii ruși vor plăti pentru război

Oligarhii ruși vor plăti pentru război. Peste 1 miliard de euro din activele rusești înghețate ar putea fi confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei, a declarat ministrul afacerilor externe Simon Coveney. Oligarhii ruși vor plăti pentru război Statul a înghețat deja 1,2 miliarde de euro în fonduri legate de Rusia în cadrul unui regim de sancțiuni extinse ale UE - dar, ca răspuns la o întrebare parlamentară, Coveney a indicat că statul ar fi deschis să facă un pas mai departe și să le confiște, potrivit Ukrinform. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Opoziția susține că aceste fonduri ar putea fi folosite și pentru a ajuta la plata ajutorului umanitar acordat refugiaților din Ucraina. Casa Albă propune joi să folosească averile confiscate oligarhilor ruşi, pentru a compensa pagubele provocate Ucrainei de către Rusia după invazie. O lichidare a acestor averi „cleprocratice” ar permite transferarea sumelor obţinute Kievului, ”în vederea compensării prejudiciului (cauzat Ucrainei) prin agresiunea rusă”, anunţă într-un comunicat Executivul american. Statele Unite au furnizat deja armament - în valoare de peste trei miliarde de dolari - Ucrainei, după invazia rusă, la 24 februarie. Casa Albă încearcă în prezent ă obţină o finanţare suficientă din partea Congresului, pentru a prelungi aceste ajutoare până în ocrtombrie.

Oligarhii ruși se sinucid pe bandă rulantă Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Oligarhii ruși se sinucid pe bandă rulantă

Oligarhii ruși se sinucid pe bandă rulantă: șase decese doar în acest an, scrie revista Fortune. Un vicepreședinte al Gazprom, care a fugit din Rusia și s-a alăturat Ucrainei, a afirmat, recent, că nu crede în aceste sinucideri. Igor Volobuev a apreciat că aceștia au murit fiindcă „știau prea mult”. Fortune amintește că, în 2017, USA Today a investigat moartea suspectă a 37 de oligarhi ruși, pe parcursul a doar trei ani. Oligarhii ruși se sinucid pe bandă rulantă Iată lista oligarhilor ruși care s-au sinucis în acest an, potrivit Fortune: Vladislav Avayev. Pe 18 aprilie, Avayev și soția și fiica sa au fost găsiți morți în apartamentul lor din Moscova, potrivit TASS. Avayev a fost găsit în apartamentul său, estimat la milioane de dolari, din Moscova, ținând un pistol, care probabil a fost folosit pentru a-și ucide soția și fiica de 13 ani. El a fost fostul vicepreședinte al Gazprombank, a treia bancă din Rusia, și care deservește Gazprom.Două zile după moartea lui Avayev, Serghei Protosenya, un fost director la Novatek – cel mai mare producător independent de gaze naturale din Rusia – a fost găsit spânzurat în fața vilei spaniole pe care el și familia sa o închiriau. Soția și fiica lui în vârstă de 18 ani au fost găsite înjunghiate în paturile lor, potrivit postului spaniol de știri Telecinco. Protosenya a vea 55 de ani, iar averea sa era estimată la 433 de milioane de dolari. ⚡️ In Spain, ex-top manager of #NOVATEK Sergey Protosenya was found dead along with his wife and daughter.The bodies of three people were found on Tuesday, April 19, in a house in the resort town of Lloret de Mar.Coincidence? I think not.#Ukraine #Europe #StopRussia pic.twitter.com/YeqcwWPvcF— Mattias — ??? (@MattiasSvea) April 21, 2022 Epidemie de sinucideri Luna trecută, miliardarul rus Vasily Melnikov a fost găsit mort și în apartamentul său de milioane de dolari din orașul rus Nijni Novgorod, alături de soția și cei doi fii ai săi. Cei trei au murit din cauza rănilor de cuțit. Potrivit Kommersant, poliția a stabilit că Melnikov și-a ucis soția și fiii înainte de a se sinucide. Acesta a fost director la firma medicală MedStom.La sfârșitul lunii februarie, la doar câteva zile după ce Rusia a invadat oficial Ucraina, Mikhail Watford a fost găsit spânzurat în garajul casei sale din Surrey, Marea Britanie. Soția și copiii lui erau acasă în acel moment, dar au fost nevătămați. Rus născut în Ucraina, în vârstă de 66 de ani, el a câștigat milioane ca magnat al petrolului și gazelor, după căderea Uniunii Sovietice, potrivit BBC. Născut cu numele de familie Tolstosheya, Watford și-a schimbat numele după ce s-a mutat în Marea Britanie. Moartea sa este investigată de poliția din Surrey, care a declarat pentru BBC la începutul lunii martie că „nu se considera, la momentul respectiv, că ar exista circumstanțe suspecte”.Pe 25 februarie, cu doar trei zile înainte de moartea lui Watford, fostul director al Gazprom, Alexander Tyulyakov, în vârstă de 61 de ani, a fost găsit spânzurat în garajul blocului său de lângă Sankt Petersburg. Poliția a declarat că a găsit un bilet lângă cadavrul lui, ceea ce i-a determinat pe anchetatori să creadă că s-a sinucis. Divizia de securitate a Gazprom investiga sinuciderea.Leonid Shulman era un director executiv la Gazprom când a fost găsit mort, aparent prin sinucidere, în ianuarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Epidemia suicida dei top manager russi legati a principali società di gas #Gazprom e #NOVATEK.1) 30.01. Leonid Shulman, capo del dipartimento di trasporto di Gazprom Invest è stato trovato morto in suo cottage in villaggio di Leninsky (era in congedo) lasciando biglietto d'addio pic.twitter.com/nhRR7RPEHi— Bielorussi di Roma / Belarusians in Rome (@BielorussiR) April 21, 2022 Volobuev: Știau prea multe Fostul vicepreședinte al Gazprom, Igor Volobuev a pus sub semnul întrebării explicațiile oficiale cu privire la sinuciderile în serie ale fostului vicepreședinte al Gazprombank Vladislav Avaev la Moscova și ale fostului manager al gigantului din energie Novatek, Serghei Protosenya, în Spania. Familiile acestora au fost ucise, în ceea ce părea o dramă de tip crimă/ sinucidere. „Nu cred că au fost sinucideri”, a spus el pentru liga.net, adăugând că moartea lui Avail ar fi fost „înscenată pentru că s-ar putea să fi știut prea multe”.

Refugiul de lux pentru iahturile oligarhilor ruși (sursa: Pixabay)
Internațional

Refugiul de lux pentru iahturile oligarhilor ruși

Refugiul de lux pentru iahturile oligarhilor ruși. La o zi după ce miliardarul din domeniul cărbunelui și al îngrășămintelor, Andrey Melnichenko, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, la 9 martie, superyacht-ul său Motor Yacht A a încetat să își mai transmită locația în timp ce se afla în apele Maldivelor, arată datele maritime, potrivit Reuters. Refugiul de lux pentru iahturile oligarhilor ruși În Italia, patru zile mai târziu, autoritățile au confiscat o altă navă a lui Melnichenko - cel mai mare iaht cu vele din lume, a cărui valoare este estimată de poliția financiară italiană la 578 de milioane de dolari. Oprirea dispozitivelor care permit autorităților să urmărească locația unei nave poate ajuta la menținerea iahturilor în afara vederii acestora. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Dar, în Maldive, șansele de a se lua măsuri împotriva proprietăților oligarhilor sancționați sunt în orice caz reduse, potrivit interviurilor cu o duzină de persoane familiare cu discuțiile interne despre cum să răspundă la sancțiunile financiare americane și europene, inclusiv miniștri guvernamentali, diplomați și experți din industria superyachturilor din țară. Abordarea prudentă a autorităților din Maldive în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor impuse după invazia Rusiei în Ucraina înseamnă că națiunea insulară din Oceanul Indian a apărut ca o destinație atractivă pentru oligarhii ruși proprietari de iahturi. Vasul lui Melnichenko este unul dintre cele șase iahturi legate de Rusia care au alunecat între atolii din Maldive, la sud-vest de India, de când națiunile occidentale au lovit unii oligarhi cu sancțiuni ca răspuns la invazia din 24 februarie. Trei dintre iahturi și-au ascuns locațiile în direct, și-au schimbat destinațiile raportate sau s-au mutat în apele internaționale, potrivit datelor furnizate de MarineTraffic, un furnizor de analiză marină. citiți mai departe Maldive nu confiscă iahturile rușilor sancționați Ideea de a confisca iahturi este "exagerată", deoarece sistemul juridic din Maldive nu este suficient de robust, a declarat procurorul șef al țării, Hussain Shameem, într-un interviu, adăugând că autoritățile nu ar putea confisca cu ușurință vasele vizitatoare decât dacă a fost comisă o infracțiune conform legislației locale. Solicitările de comentarii cu privire la dezactivarea dispozitivelor de localizare a Motor Yacht A și la statutul actual al proprietății sale, trimise purtătorului de cuvânt al lui Melnichenko, precum și fundației sale caritabile, producătorului de îngrășăminte EuroChem Group și companiei de cărbune SUEK - două companii de la care a demisionat în martie - au rămas fără răspuns.

Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume (sursa: npr.org)
Internațional

Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume

Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume. Timp de decenii, oligarhii ruși au mutat miliarde de dolari din banii obținuți în mod ilicit în străinătate - pentru a fi extrem de greu de urmărit, relatează BBC. Cât de mulți "bani negri" ruși există în întreaga lume De la invazia Rusiei în Ucraina, țările din întreaga lume au folosit sancțiuni și noi legi pentru a încerca să găsească acești "bani negri", în speranța de a-i afecta pe oligarhii apropiați de președintele Putin. Citește și: Manipulare de manual a oligarhului Deripaska, care are afaceri și în România: „O mobilizare ideologică diabolică se desfăşoară din toate părţile”. Deripaska, prieten cu Putin, sancționat Grupul de reflecție american Atlantic Council susține că rușii au aproximativ 1 miliard de dolari (750 de miliarde de lire sterline) din ceea ce numește "bani negri" ascunși în străinătate. Raportul său din 2020 a estimat că un sfert din această sumă este controlată de președintele rus Vladimir Putin și de apropiații săi - ruși bogați cunoscuți sub numele de "oligarhi". "Acești bani pot fi exploatați și dirijați de Kremlin pentru spionaj, terorism, spionaj industrial, mită, manipulare politică, dezinformare și multe alte scopuri nefaste", se arată în raport. Cum au fost făcuți banii negri? Un alt grup de reflecție american, National Endowment for Democracy, afirmă că Putin a încurajat apropiați "să fure din bugetul de stat, să extorcheze bani de la întreprinderi private și chiar să orchestreze confiscarea totală a unor întreprinderi profitabile". Acesta spune că, în acest fel, aceștia și-au construit averi personale de zeci de miliarde de euro. Liderii opoziției ruse Boris Nemțov și Vladimir Milov au afirmat că, între 2004 și 2007, 60 de miliarde de dolari au fost transferați din fondurile gigantului petrolier Gazprom către acoliții lui Putin. Documentele Pandora Papers, publicate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, arată că persoane apropiate lui Putin au devenit foarte bogate și ar putea să-l ajute pe acesta să-și transfere propria avere. Unde sunt ținuți banii? Din punct de vedere istoric, o mare parte din acești bani au fost plasați în Cipru, atrași de impozitele favorabile. Pentru unii, insula a devenit cunoscută drept "Moscova la Marea Mediterană". Potrivit Atlantic Council, numai în 2013, 36 miliarde de dolari (27 miliarde de lire sterline) din banii rușilor au ajuns acolo. O mare parte din ei au ajuns prin intermediul unor companii fantomă, care sunt folosite pentru a ascunde adevărații proprietari. În 2013, Fondul Monetar Internațional a convins Ciprul să închidă zeci de mii de conturi bancare deținute de societăți fantomă. Un raport al Global Witness a afirmat că, în 2018, oligarhii ruși dețineau aproximativ 45,5 miliarde de dolari (34 miliarde de lire sterline) în aceste paradisuri fiscale. O parte din acești bani ajung în capitale financiare precum New York și Londra, unde pot fi investiți și pot obține profituri. Organizația anticorupție Transparency International susține că cel puțin 2 miliarde de dolari (1,5 miliarde de lire sterline) din proprietățile britanice sunt deținute de ruși acuzați de infracțiuni financiare sau care au legături cu Kremlinul. Amploarea spălării banilor ruși a fost expusă și mai mult într-un raport din 2014 al Organized Crime and Corruption Reporting Project privind "Laundromatul rusesc". Potrivit acestuia, între 2011 și 2014, 19 bănci rusești au spălat 20,8 miliarde de dolari (15,6 miliarde de lire sterline) către 5 140 de companii din 96 de țări.

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia (sursa: Twitter/Mevlüt Çavuşoğlu)
Eveniment

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia

Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia. Aceștia pot continua să vină şi să facă afaceri în Turcia atât timp cât respectă legea turcă şi dreptul internaţional, a afirmat sâmbătă ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, citat de AFP. Oligarhii ruşi, fără sancțiuni în Turcia "Nu participăm la sancţiuni. Le aplicăm doar pe cele decise de Naţiunile Unite. Cu siguranţă, cetăţenii ruşi pot vizita ţara noastră", a răspuns Mevlüt Çavuşoğlu în cursul unui interviu în marja Forumului de la Doha, în Qatar, la o întrebare despre iahturile aparţinând miliardarului rus Roman Abramovici care au acostat în această săptămână în sud-vestul Turciei. Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite şi Uniunea Europeană, au impus sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, plasând oligarhi, printre care Roman Abramovici, şi apropiaţi ai preşedintelui rus, Vladimir Putin, pe lista ţintelor acestor măsuri de retorsiune. Citește și: Mega-yacht-ul „Solaris” al lui Abramovici, protejat de Turcia în portul Bodrum în ciuda sancțiunilor internaționale Turcia, membră a NATO, care are legături strânse cu Rusia şi Ucraina, nu s-a alăturat sancţiunilor vizând Moscova. "Dacă întrebaţi dacă oligarhii pot face afaceri în Turcia, putem evalua (aceste solicitări) dacă sunt conforme cu legea şi cu dreptul internaţional", a adăugat şeful diplomaţiei de la Ankara. Turcia și-a asumat rolul de mediator Câteva ţări au confiscat iahturi aparţinând celor mai bogaţi ruşi. "În ţara noastră, permitem tot ce este legal şi nu se poate face nimic ilegal. Răspunsul meu este foarte clar", a replicat Mevlüt Çavuşoğlu în faţa întrebărilor insistente privind posibila participare a Turciei la sancţiunile care vizează oligarhii ruşi. "Dar dacă este o situaţie contrară dreptului internaţional, este altceva", a precizat el. Turcia a calificat invazia Ucrainei ca "inacceptabilă" şi s-a poziţionat ca un mediator pentru a pune capăt războiului. "Trebuie să prezentăm o soluţie care să permită ambelor părţi să găsească o ieşire onorabilă, astfel încât să-şi convingă opinia publică şi, în general, pe toată lumea", a spus ministrul de externe turc despre eforturile de a găsi un acord de încetare a focului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră