sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: confiscare

17 articole
Politică

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP după ce a participat recent la o întâlnire "cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș", după cum a scris chiar primarul pe Facebook. Consiliul, o inițiativă a PMB și UNICEF Iată postarea integrală a lui Nicușor Dan: Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB " Am avut astăzi o întâlnire extraordinar de agreabilă cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș. Am fost plăcut surprins să observ cât de conectați sunt copiii la problemele reale ale Capitalei. M-au întrebat despre transportul în comun, despre trenul metropolitan, despre starea școlilor și prioritățile Municipalității, dar și despre familie și copilăria mea. La finalul întrevederii le-am arătat sala de Consiliu și biroul meu și am stabilit că aștept propunerile lor pe care le voi supune în viitor votului Consiliului General. Îmi doresc ca acest consiliu să devină vocea copiilor bucureșteni, iar propunerile lor să fie luate în considerare, mai ales când este vorba despre proiecte care impactează viața tinerilor. Primăria Municipiului București și UNICEF au semnat la sfârșitul anului 2022 un memorandum de înțelegere pe o perioadă de trei ani, pentru participarea municipalității la Inițiativa Localități Prietene ale Copiilor, un concept dezvoltat de UNICEF la nivel global și din care fac parte peste 5.600 de localități din 48 de țări, implicând 30 de milioane de copii. Cei 20 de membri ai Consiliului au vârste cuprinse între 11 și 17 ani și au fost selectați din peste 200 de elevi care s-au înscris. #PMB#UNICEF#ConsiliulCopiilor#orasprietenalcopiilor DAN NICUȘOR-DANIEL - candidat independent CMF24240137" Nicușor Dan, bani confiscați de AEP Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a vizionat imaginile postate de Nicușor Dan și a concluzionat că "e total ilegal ce a făcut" acesta. Totodată, a precizat că, la finalul campaniei electorale, atunci când actualul candidat va veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, va fi amendat pentru folosirea imaginilor cu copii. Mai mult, Greblă a spus că banii cheltuiți pentru realizarea acestora vor fi confiscați de către AEP. Argumentul șefului AEP a fost că legea 272/2004 care reglementează Drepturile Copilului prevede la articolul 27 alin. 4 prevede că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice".

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Statul român apără azi Miliția comunistă (sursa: TVR)
Eveniment

Statul român apără azi Miliția comunistă

Statul român apără azi Miliția comunistă. La aproape 35 de ani de la Revoluție, un ieșean a reușit în sfârșit să-și recâștige în instanță o statuetă confiscată ilegal de fosta Miliție. Statul român apără azi Miliția comunistă În primă instanță, reprezentanții statului au admis că statuia nu ar fi trebuit confiscată și s-au declarat de acord cu restituirea. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Au mers însă ulterior până în pânzele albe, agățându-se de orice chichiță juridică. Procesul s-a prelungit timp de cinci ani, până când Curtea de Apel de Iași și-a pronunțat ultimul cuvânt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată

Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată. Justiția ieșeană este chemată să decidă în privința confiscării averii unui consilier al ministrului Agriculturii. Consilier al Ministrului Agriculturii, avere nejustificată Cazul, rarisim, pleacă de la constatările Agenției Naționale de Integritate, care a verificat averea lui Mihai Amarandei în perioada 2017-2019, pe când era consilier al ministrului Petre Daea. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) ANI a găsit o diferență de 188.200 euro între veniturile și cheltuielile declarate de Amarandei în acea perioadă. Comisa de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel a refăcut calculele, ajungând la o sumă rotundă de un milion de lei. Dosarul a fost înaintat instanței pentru soluționarea cauzei, ceea ce reprezintă ultima șansă a lui Amarandei de a demonstra că totul este în regulă. Dacă milionul de lei nu va fi găsit, el poate fi confiscat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate. Rusia va examina săptămâna viitoare un proiect de lege ce vizează confiscarea banilor, bunurilor şi obiectelor de valoare ale oricărei persoane declarate vinovată de difuzarea de "informaţii false" cu privire la armata rusă, a anunţat sâmbătă un înalt responsabil rus. Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate Moscova a declarat ilegale criticile la adresa armatei sale la scurt timp după ce şi-a lansat ofensiva asupra Ucrainei, în februarie 2022. Mii de persoane care se opun conflictului au fost de atunci trimişi la închisoare. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Proiectul de lege care, potrivit media de stat, beneficiază de sprijinul tuturor principalelor grupuri parlamentare, va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat preşedintele acesteia, Viaceslav Volodin. "Oricine încearcă să distrugă Rusia şi să o trădeze trebuie să-şi primească pedeapsa pe care o merită şi să compenseze daunele cauzate cu preţul bunurilor sale", a scrie el pe Telegram. Această măsură, a adăugat Volodin, este menită să pedepsească "ticăloşii" care "denigrează ţara noastră, pe soldaţii şi ofiţerii ce participă la operaţiunea militară specială". 15 ani de închisoare Inculparea pentru difuzare de "informaţii false" cu privire la armata rusă este deja pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare şi a fost folosită de autorităţile ruse pentru a înăbuşi orice formă de disidenţă. În virtutea legii, informaţiile asupra ofensivei asupra Ucrainei care nu provin dintr-o sursă guvernamentală oficială pot fi considerate "false", iar difuzarea lor poate face obiectul unor urmăriri penale. Un militant rus pentru apărarea drepturilor omului a fost condamnat joi la trei ani de închisoare de un tribunal care l-a declarat vinovat de "discreditarea" armatei Rusiei într-un comentariu publicat pe reţele sociale.

Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averile rușilor, protejate de legile occidentale

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari. Biserica Armeană din Iaşi încearcă să obţină măcar despăgubiri de pe urma unor imobile care i-au aparţinut şi peste care s-a construit actuala Hală Centrală. Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari Culmea, a ajuns să se judece tocmai cu Comisia Specială de Retrocedare, cea care ar fi trebuit să soluţioneze dosarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Comisia insistă ca biserica să demonstreze că imobilele i-au fost confiscate "cu japca", deşi legea cere statului să demonstreze că preluarea a fost legală. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice Poziţia Comisiei este cu atât mai ciudată cu cât CCR a decis acum câţiva ani că decretul în baza căruia fuseseră confiscate imobilele este neconstituţional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina (sursa: justice.gov)
Internațional

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina. Procurorul general al SUA a anunţat miercuri că a finalizat primul transfer al unor fonduri ruseşti confiscate, pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei, transmite AFP. Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina În luna februarie, Merrick Garland a autorizat ca suma de 5,3 milioane de dolari, confiscaţi din conturile oligarhului rus Konstantin Malofeev, să fie destinată Ucrainei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Am autorizat transferul acestor fonduri (...) pentru a remedia răul războiului nedrept" iniţiat de Moscova în Ucraina, conform unui comunicat de presă. Suma "a fost transferată Departamentului de Stat şi va fi dedicată acestei cauze", adaugă el. "Acesta este primul transfer de către Statele Unite ale unor fonduri ruseşti confiscate pentru a reconstrui Ucraina, dar nu şi ultimul", potrivit lui Merrick Garland. Statele Unite au anunţat în martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei, crearea unei celule dedicate urmăririi penale a "oligarhilor ruşi corupţi" şi a tuturor celor care încalcă sancţiunile adoptate de Washington împotriva Moscovei. Ușor de blocat, greu de confiscat De atunci, americanii au sancţionat şi blocat nave şi avioane în valoare de peste un miliard de dolari şi au îngheţat sute de milioane de active deţinute de membri ai elitei ruse în conturi americane. Citește și: Kremlinul admite că are dificultăți mari în Ucraina, dar anunță că va continua „operațiunea militară specială” În aprilie 2022, SUA au confiscat fonduri aparţinând miliardarului rus Konstantin Malofeev, care este considerat una dintre principalele surse de finanţare pentru separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. În paralel, justiţia americană l-a pus sub acuzare pentru că a încercat să achiziţioneze şi să gestioneze în secret instituţii mass-media din întreaga Europă, încălcând sancţiunile care îl privesc. Preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat intenţia încă de la începutul conflictului ca bunurile confiscate să fie destinate acordării de asistenţă Ucrainei. Însă pentru a face acest lucru, autorităţile trebuie să demonstreze că bunurile în cauză au legătură cu activităţi ilegale, ceea ce nu este întotdeauna uşor.

Bunurile rusești înghețate, greu de confiscat. Cum ar fi yacht-ul "Solaris" al lui Abramovici (sursa: TASS)
Internațional

Bunurile rusești "înghețate", greu de confiscat

Bunurile rusești "înghețate", greu de confiscat. Uniunea Europeană intenţionează să acorde prioritate unor active ruseşti în valoare de sute de miliarde de euro, în cadrul unui proiect fără precedent de confiscare, a explicat vineri agenţiei France Presse coordonatorul operaţiunii, înaltul funcţionar suedez Anders Ahnlid. Bunurile rusești "înghețate", greu de confiscat Într-un dialog cu AFP la Stockholm, oficialul a recunoscut că "nimic nu este simplu" însă privinţa planului, însă Europa intenţionează să fie "inovatoare". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Averile ruseşti sunt peste tot, de la iahturi luxoase la rezervele din străinătate ale băncii centrale, însă confiscarea lor legală nu este uşoară. "Mijloacele legale acceptabile sunt greu de găsit", a explicat şeful grupului de lucru al UE reunit pentru prima dată săptămâna trecută. Cetăţenii ruşi vizaţi de sancţiuni după ce Rusia a invadat Ucraina contestă în prezent în justiţie motivele măsurilor luate împotriva lor. Unul din cazurile reprezentantive este cel în care Tribunalul Uniunii Europene a suspendat la începutul lui martie o parte din sancţiunile împotriva pilotului rus de Formula 1 Nikita Mazepin, fiul proprietarului şi directorului general al producătorului de chimicale Uralchem. "Asta dovedeşte că Uniunea noastră europeană este bazată pe statul de drept", a subliniat Ahnlid în privinţa demersului respectiv. Mondial, precedente puține AFP observă că este pentru prima dată în istorie când UE nu doar îngheaţă active, ci intenţionează să le confişte şi să redistribuie capitalul sau cel puţin dobânzile. Chiar şi la nivel mondial există puţine precedente în acest sens, cum ar fi confiscarea activelor irakiene de către Statele Unite, în timp ce Irakul era condus de dictatorul Saddam Hussein. Ahnlid a fost numit luna trecută şi nu riscă să anunţe o dată la care Ucraina va primi primii bani luaţi de la ruşi. "Sperăm să obţinem rezultate în timpul preşedinţiei noastre", a spus el, referindu-se la preşedinţia UE, asigurată de Suedia până la sfârşitul lui iunie. "Sunt însă dosare complicate. Vor fi aspecte pe termen scurt şi pe termen lung", a insistat diplomatul suedez, care a lucrat şi la primele pachete de sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei în 2014. "Trebuie să fim puţin mai inovatori dacă dorim să progresăm", a adăugat el. Banii Rusiei, mai ușor de confiscat Juriştii fac distincţii între averile private îngheţate de guvernele occidentale, cum ar fi un iaht al unui oligarh, şi bunurile publice, cum ar fi rezervele valutare ale băncii centrale ruse. Acestea din urmă sunt mai mari - aproape 300 de miliarde de dolari, potrivit Uniunii Europene - şi totodată mai uşor de confiscat din punct de vedere legal. În cazul activelor private, măsurile de protecţie juridică din statele occidentale permit confiscarea permanentă doar cu condiţii foarte stricte, cum ar fi cazurile în care provin din infracţiuni. În Statele Unite, Congresul încearcă să stabilească cum ar putea fi modificată legislaţia pentru a permite confiscarea permanentă, însă puterea executivă condusă de preşedintele Joe Biden este în continuare prudentă. Firmele-paravan îngreunează situația Ahnlid a arătat că una din opţiuni ar fi confiscarea doar a veniturilor sau dobânzilor, nu a activelor în sine. Grupul său de lucru precizează că UE nu a identificat încă averile respective, însă speră că se vor face progrese în acest sens până la sfârşitul lui mai. "Despre ce active vorbim şi unde se află? Încă nu este totul atât de clar cât ar trebui", a spus oficialul suedez. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” Confiscările sunt îngreunate şi de numărul mare de bunuri private implicate, care sunt în multe cazuri protejate de firme-paravan. Cu toate dificultăţile, diplomatul consideră că "este firesc" ca agresorii să plătească pentru "repararea distrugerii brutale a Ucrainei", care continuă şi în prezent.

După 33 de ani, fără pământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

După 33 de ani, fără pământ

După 33 de ani, fără pământ. După mai bine de 30 de ani de aşteptare, un ieşean mai are un pas până la a obţine despăgubiri pentru gospodăria mamei sale. După 33 de ani, fără pământ Aceasta a avut un hectar de teren în apropiere de Platoul Însorit (unde si-au construit casele mai multe oficialităţi, printre care fostul primar Constantin Simirad şi fostul prefect Florin Vitan), dar nu a primit nicio palmă de pământ înapoi în baza legilor fondului funciar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În schimb, pe platou au fost puşi în posesie la începutul anilor ’90 numeroşi aşa-zişi „specialişti în agricultură” pe loturi de câte 5.000 mp. Citește și: Trei zile la Moscova în care se decide cum va arăta lumea în următorii ani: Xi Jinping îl ajută pe Putin să pară iar lider global contra oricărui ajutor pentru ocuparea Taiwanului Nu a mai fost loc şi pentru vechii proprietari, iar drumul prin instanţe după despăgubiri pare nesfârşit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marile active rusești, greu de confiscat (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

Marile active rusești, greu de confiscat

Marile active rusești, greu de confiscat. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen (foto), a declarat luni că Rusia ar trebui să suporte costurile pagubelor provocate de invazia ei în Ucraina, dar există "obstacole legale semnificative" în calea confiscării activelor majore îngheţate ale Rusiei, relatează Reuters. Bunuri confiscate la scară mică Vorbind cu reporterii la telefon în timpul unei vizite-surpriză la Kiev, Yellen a mai spus că Statele Unite vor studia apelurile Ucrainei de a impune sancţiuni sectorului energetic nuclear al Rusiei, dar că trebuie să fii "conştient" de potenţialele consecinţe ale unei astfel de acţiuni asupra aliaţilor occidentali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Yellen a mai declarat că Statele Unite şi aliaţii lor discută strategii pentru a se asigura că Rusia plăteşte pentru devastările războiului său, acum în al doilea an, estimate la sute de miliarde de dolari şi în creştere în fiecare zi. Washingtonul a confiscat bunuri folosite în activităţi criminale, dar activele băncii centrale şi alte fonduri mari de bunuri îngheţate prin sancţiuni sunt o altă chestiune. "Avem, la scară mică, bunuri confiscate, dar există cu siguranţă provocări legale în a face mai mult decât atât", a spus ea. Marile active rusești, greu de confiscat Statele Unite şi aliaţii occidentali au sechestrat mai mult de 300 de miliarde de dolari active în valută străină ale băncii centrale ruse îngheţate prin sancţiuni. Activele sunt deţinute în străinătate, o parte semnificativă la Federal Reserve Bank din New York, dar rămân în proprietatea Rusiei. Unii oficiali europeni au cerut confiscarea lor integrală şi prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că el şi Yellen au discutat despre această problemă luni mai devreme. Sectorul energiei nucleare a Rusiei a scăpat până acum de mai multe runde de sancţiuni, parţial din cauză că un număr de ţări, inclusiv Franţa, se bazează pe Rosatom din Rusia pentru aprovizionarea cu uraniu. "Vrem să privăm Rusia de venituri. Trebuie să ne uităm de asemenea la potenţialele consecinţe ale sancţiunilor pentru noi şi partenerii noştri", a declarat Yellen reporterilor. SUA promit consecințe grave pentru China Ea a repetat de asemenea că Statele Unite au avertizat China asupra unor "consecinţe cu adevărat grave" dacă guvernul de la Beijing, firme sau instituţiile financiare chineze oferă sprijin material efortului de război al Rusiei sau pentru a ajuta Moscova să evite sancţiunile SUA. "Este ceva ce nu am tolera", a adăugat ea. Citește și: SUA nu au capacitatea să apere Taiwanul – studiu Pacific Forum. Dacă Taiwanul cade, lumea va fi dominată de China comunistă Întrebată despre ce asigurări a primit că Ucraina foloseşte în mod responsabil peste 14 miliarde de dolari de ajutor economic şi bugetar direct al Statelor Unite, Yellen a spus că există controale puternice asupra fondurilor distribuite prin Banca Mondială, dar este important pentru Ucraina să-şi continue eforturile de combatere a corupţiei şi de guvernare. "Preşedintele Zelenski s-a angajat să abordeze această problemă şi este în curs de a pune în aplicare de exemplu numirea independentă a directorilor în unele dintre cele mai mari firme de stat", a declarat ea.

Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale

Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale. Preşedintele Dumei ruse a ameninţat joi că va confisca proprietăţile germane dacă Berlinul face uz de activele Rusiei pentru reconstrucţie în Ucraina. Rusia amenință cu confiscarea proprietăților occidentale "În momentul în care se va lua această decizie, vom avea dreptul la acţiuni similare legate de proprietatea Germaniei şi a altor state", a scris Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe canalul său de Telegram. Companiile germane au făcut investiţii directe mari în Rusia în trecut. Volodin a acuzat Germania şi Franţa pentru declanşarea războiului, acuzându-i pe liderii german şi francez de la acea vreme, Angela Merkel şi Francois Hollande, că au semnat Acordul de la Minsk din 2015 pentru a înşela Rusia şi comunitatea internaţională. Acordul de la Minsk Acordul, cunoscut sub numele de Minsk II, prevedea încetarea focului, retragerea armelor grele şi reforme ale constituţiei ucrainene. Puterile europene nu au avut niciodată intenţia ca acordul să fie îndeplinit, a spus preşedintele Dumei. "Guvernul german a decis acum să schimbe problemele pe care predecesorii săi le-au creat asupra ţării noastre", aceasta include confiscarea bunurilor ruseşti, a mai scris Volodin. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Rusia a interzis companiilor occidentale să vândă activele blocate în ţară după ce companiile s-au retras fără permisiune specială ca răspuns invadarea Ucrainei în februarie. Există o discuţie în Germania şi în alte ţări de ceva timp în legătură cu utilizarea activelor ruseşti pentru a reconstrui Ucraina.

CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată

CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată. Prins la Rediu cu maşina ticsită de ţigări, alcool şi bidoane cu motorină, un moldovean a scăpat de acuzaţiile de contrabandă, pentru că procurorii nu şi-au mai bătut capul cu el. CCR returnează traficanților marfa ilegală confiscată Încercarea Direcţiei Vamale de a obţine măcar confiscarea bunurilor deţinute evident ilegal a eşuat, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. Ţigările, băutura şi motorina sechestrate îi vor fi restituite. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent Direcţia Vamală are la dispoziţie trei zile de la comunicarea deciziei pentru a depune o eventuală contestaţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate

UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate. Activele aparţinând cetăţenilor ruşi şi belaruşi confiscate de Ucraina ar putea fi folosite pentru efortul masiv de reconstrucţie după război, a indicat vineri ministrul de finanţe Serhii Marcenko. În Ucraina, bunuri de 44 miliarde de grivne Guvernul ucrainean a îngheţat active ruse şi belaruse în valoare de circa 44 miliarde de grivne (1,21 miliarde de dolari) de la debutul invaziei ruse, potrivit Biroului pentru Securitate Economică, o agenţie de stat. "Căutăm în prezent resursele necesare pentru refacerea critică", a declarat Marcenko pentru postul public Suspilne, propunând crearea unui fond special ca unică sursă bugetară pentru reconstrucţie. "Banii confiscaţi pe teritoriul Ucrainei de la cetăţeni ruşi şi belaruşi pot fi implicaţi în acest fond", a adăugat el, fără a da alte detalii. Oficiali ucraineni spun că guvernul va avea nevoie să cheltuiască în jur de 38 miliarde de dolari pentru reconstrucţie doar în 2023. Costurile totale ale reconstrucţiei au fost estimate la 750 miliarde de dolari. UE: Bunurile rusești înghețate, posibil confiscate Uniunea Europeană încearcă de asemenea să folosească pentru reconstrucţia post-război activele ruse îngheţate sub sancţiunile impuse de Occident Moscovei, a arătat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la un summit UE săptămâna trecută. Prim-ministrul eston Kaja Kallas a spus că este vorba despre aproximativ 300 miliarde de euro, deşi Berlinul şi alţii au avertizat că o confiscare a activelor ar putea fi ilegală. Citește și: Un miliardar rus și-a recuperat iahtul sechestrat de statul francez. Aleksei Kuzmicev a fost sancționat de UE pentru legături cu Putin Moscova a declarat joi că va reacţiona dacă UE va face demersuri pentru a confisca proprietăţi ale statului rus sau ale cetăţenilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că orice astfel de măsură ar însemna "furt".

Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat (sursa: Darya Krotova)
Eveniment

Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat

Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat. Un tribunal de la Moscova a dispus vineri confiscarea birourilor în capitala rusă ale organizaţiei neguvernamentale ruse Memorial, interzisă în Rusia, la câteva ore după ce ONG-ul a câştigat Premiul Nobel pentru Pace alături de un militant belarus şi un ONG ucrainean, relatează AFP. Frustrare patologică la Kremlin: Memorial, confiscat Principalele spații ale Memorial în Rusia "au fost transformate în bunuri publice", a declarat tribunalul Tverskoi agenţiei de presă Interfax, la încheierea unui proces împotriva ONG-ului. Birourile Memorial din centrul Moscovei au găzduit în special serviciile administrative ale organizaţiei şi în acelaşi timp expoziţii deschise publicului. Un reprezentant al tribunalului Tverskoi a afirmat că Memorial "şi-a marcat implicarea în reabilitarea criminalilor nazişti, a discreditat autorităţile şi a creat o imagine falsă a URSS", potrivit agenţiei de presă Ria Novosti. Interzisă în Rusia din decembrie 2021, Memorial este o referinţă în lupta pentru libertăţi şi memoria represiunilor politice din ţară şi din fosta URSS. Dreptul de a critica puterea Comitetul Nobel din Norvegia a anunţat vineri că militantul belarus Ales Beliaţki, organizaţia rusă pentru apărarea drepturilor omului Memorial şi organizaţia ucraineană Centrul pentru Libertăţi Civile sunt laureaţii Premiului Nobel pentru Pace din 2022, pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului. Acest Premiu Nobel pentru Pace, acordat unor organizaţii care au cercetat abuzurile asupra drepturilor omului, survine în contextul în care Ucraina luptă împotriva unei invazii ruse ce a atras acuzaţii că au fost comise numeroase crime de război. "Laureaţii Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din ţările lor de origine. Ei promovează de mulţi ani dreptul de a critica puterea şi de a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor", a explicat Comitetul Nobel din Norvegia în motivaţia sa. Legătura lui Putin cu premiul "Au depus eforturi remarcabile pentru a documenta crimele de război, abuzurile asupra drepturilor omului şi abuzul de putere. Împreună demonstrează importanţa societăţii civile pentru pace şi democraţie", se mai arată în motivaţie. "Comitetul Nobel din Norvegia vrea să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice între cele trei ţări vecine - Belarus, Rusia şi Ucraina", a declarat preşedinta sa, Berit Reiss-Andersen. Citește și: VIDEO Propagandistul rus, trist și fără răspunsuri. „Unde este armata? Ce o să facem?”, se întreabă Vladimir Soloviov Reprezentanţii Biroului Memorial din Berlin au mai precizat că premiul le întăreşte hotărârea de a-i sprijini pe colegii lor din Rusia. Preşedinta Comitetului Nobel din Norvegia a mai declarat că premiul "nu este îndreptat împotriva (preşedintelui rus Vladimir) Putin, de ziua sa (care este vineri - n.r.) sau de oricare altă zi, cu excepţia faptului că guvernul său, ca şi cel din Belarus, este unul autoritar şi îi atacă pe activiştii pentru drepturile omului". În Rusia, "societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului sunt reprimaţi, iar asta vrem să transmitem prin acest premiu".

Trump, document despre dotări nucleare străine (sursa: washingtonpost.com)
Internațional

Trump, document despre dotări nucleare străine

Trump, document despre dotări nucleare străine. Informaţii despre armele nucleare ale unei ţări străine au fost descoperite printre documentele confiscate de FBI din reşedinţa lui Donald Trump la începutul lunii august, arată cotidianul Washington Post, citând surse apropiate dosarului. Trump, document despre dotări nucleare străine "Un document descriind forţele militare ale unei ţări străine, inclusiv capacităţile sale nucleare", a fost găsit printre numeroasele documente clasificate recuperate de poliţia federală în timpul percheziţiei efectuate la domiciliul fostului preşedinte american, scrie publicația. Washington Post nu oferă detalii suplimentare şi indică faptul că sursele sale nu au dezvăluit despre ce ţară este vorba. La 8 august, FBI-ul a făcut o percheziţie la Mar-a-Lago, reşedinţa lui Donald Trump din Florida, şi a confiscat cutii cu documente confidenţiale pe care republicanul nu le-a returnat după ce a părăsit Casa Albă, în ciuda multiplelor solicitări. La câteva zile după percheziţie, Washington Post anunţase că FBI-ul caută documente legate de arme nucleare. Un expert independent va analiza documentele De la această operaţiune poliţienească spectaculoasă şi fără precedent pentru un fost şef de stat american, Donald Trump, care intenţionează, după cum singur a declarat, să candideze la preşedinţie în 2024, denunţă un act pe care îl consideră "ilegal şi neconstituţional" şi repetă că a fost vizat din motive politice. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov Luni, o judecătoare a decis desemnarea unui expert independent care să examineze documentele confiscate la 8 august. Această decizie interzice temporar anchetatorilor federali să le folosească în ancheta lor penală. Printre textele confiscate în cursul operaţiunii poliţieneşti se numără 18 documente clasificate "top secret", peste 50 "secrete" şi 31 "confidenţiale".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră