duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: daune

6 articole
Investigații

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune. Dezvoltatorul imobiliar One United Properties SA a dat în judecată DeFapt.ro pentru a obține ștergerea a trei articole, daune morale de 100.000 de euro și plata cheltuielilor de judecată. Cele trei articole incriminate One United Properties vrea ștergerea următoarelor articole: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de „finanțistul lui Putin” Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acţiuni One United Properties One United Properties nu neagă faptele Avocații One United Properties nu neagă că informațiile prezentate de către DeFapt.ro au o bază factuală solidă. Articolele "reiau o serie de informații publice, precum achiziția unor acțiuni ale societății ONE ori contractarea în trecuta unei finanțări, respectiv anunțul lansat de Asociația Salvați Bucureștiul cu privire la donațiile primite.", scriu avocații în cererea de chemare în judecată. Mai mult, adaugă avocații, "în cazul acestor articolele (sic!) însă nu se regăsesc judecăți de valoare ale Autorilor (sublinierea aparține avocaților One United Properties - n.r.), opinii sau critici la adresa subiectelor atinse". Cu toate acestea, mai arată avocații, autorii articolelor "se rezumă doar la a extrage și prezenta două concluzii complet false din aceste evenimente". În final, avocații opinează că "Autorii nu au fost de bună-credință și au vizat atingerea unui cu totul alt scop decât acela de a informa publicul în mod clar și corect", dar fără să precizeze care este acel "alt scop". One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune One United Properties nu cere doar eliminarea articolelor de pe DeFapt.ro, ci și daune morale de 100.000 de euro, întrucât ar încălca "drepturile la demnitate, reputație și imagine". Avocații One United Properties nu au explicat cum au calculat aceste daune morale, care au fost prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor invocate. One United Properties a inițiat și un al doilea proces, prin care a cerut ca instanța, prin ordonanță președințială, să dispună ștergerea articolelor menționate de pe site. În primă fază, One United Properties a pierdut acest proces, dar, cel mai probabil, a făcut apel la decizia instanței. Cazurile Miliția Spirituală și Asociația Salvați Bucureștiul Asociația Doar Fapte, publisher-ul DeFapt.ro, nu este singura asociație dată în judecată de către One United Properties. Cele mai cunoscute două cazuri sunt cele al Miliției Spirituale, respectiv al Asociației Salvați Bucureștiul. După ce Miliția Spirituală a dat în judecată Primăria Capitalei și Agenția de Mediu pentru a cere anularea unor autorizații de construire emise pe numele One United Properties, compania s-a îndreptat împotriva acestui ONG, dar și a altora (inclusiv Asociația Salvați Bucureștiul, ulterior). În final, instanța a dat dreptate companiei One United Properties, care a cerut cheltuieli de judecată de peste 300.000 de lei de la cele două organizații. Miliția Spirituală nu a putut plăti aceste sume, așa că instanța a decis dizolvarea ONG-ului. Asociația Salvați Bucureștiul a reușit să plătească după ce a primit donații de peste 130.000 de lei de la public. Detalii despre ambele spețe, aici și aici.

One cere DeFapt.ro 100.000 euro daune. În imagine, proprietarii companiei (sursa: Facebook/One United Properties)
Achitare DNA, daune grele plătite achitatului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului. Procurorii DNA ieşeni au reuşit să se facă de băcănie. Achitare DNA, daune grele plătite achitatului Au trimis în judecată un director în Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru o pagubă de 10.000 de euro. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Procesul l-a absolvit în cele din urmă pe funcţionar, constatându-se că nu fusese vorba de nicio infracţiune. Ulterior, acesta a cerut despăgubiri, iar Tribunalul i le-a aprobat parţial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Averile rușilor, protejate de legile occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averile rușilor, protejate de legile occidentale

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Ghid de recuperat daunele Wizz Air (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ghid de recuperat daunele Wizz Air

Ghid de recuperat daunele Wizz Air. Lăsat "cu ochii în soare" de Wizz Air, un ieşean s-a încăpăţânat să-şi ia înapoi şi ultimul leu cheltuit pentru biletul pe care nu l-a putut folosi. Ghid de recuperat daunele Wizz Air Reprezentanţii companiei aeriene nu au avut nimic de comentat în instanţă, firma fiind obligată să returneze banii. Dănuţ A. îşi făcuse rezervare pentru zborul Bucureşti – Santorini şi retur, plătind 1.041 lei. Zborul urma să aibă loc pe 28 aprilie anul trecut. Citește și: Directoarea spitalului care a refuzat gravida care a născut pe stradă, economistă fără nici o legătură cu activitatea medicală. Soțul a fost dat afară din ANPC după ce a fost prins băut la birou Orarul acestuia a fost însă modificat de Wizz Air iar ieşeanul a cerut banii înapoi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă

Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă. Două fetiţe au fost atacate de ciobăneştii germani ai unui consătean, cazul fiind pe rolul Curţii de Apel Iaşi. Copil mutilat de câini: daune, pedeapsă Atacul s-a produs în plină zi, chiar în faţa dispensarului sătesc. Doar intervenţia unui sătean, care a strigat la câini şi a aruncat cu pietre în ei a făcut ca incidentul să nu se sfârşească într-o tragedie. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Chiar şi aşa, una dintre fetiţe a fost grav rănită. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alexe Tablă, protejat de consilierii județeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni

Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni. În această cauză, anchetatorii au cerut CJ să se pronunţe dacă se constituie acum parte civilă în proces. Alexe "Tablă", protejat de consilierii județeni Ar fi vorba de obţinerea imediată a despăgubirilor, în cazul identificării definitive a unuia sau mai multor vinovaţi, sau într-o acţiune separată care va demara la instanţa civilă doar după finalizarea procesului penal. Aceeaşi solicitare a fost adresată într-un alt dosar. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane În acesta, o consilieră judeţeană de la PSD este acuzată că şi-a falsificat diploma de studii ca să poată fi angajată la cabinetul fostului preşedinte al CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră