duminică 26 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7461 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Parisul, cucerit de cel mai improbabil supererou de bandă desenată: Cioran, antieroul disperării care duce la fericire

Cioran, supereroul parizian de bandă desenată. O veste bună, poate singura din 2023 – astfel salută scriitorul Patrick Besson, laureat al Premiului Academiei Franceze pentru literatură, recenta apariție în librăriile din Franța a celui de-al doilea volum de bandă desenată, al cărui erou este nimeni altul decât filosoful român Emil Cioran, "Un homme heureux" (apărută pe 21 ianuarie la editura Payot & Rivages). Autorul, Patrice Reytier, profesor de matematică și desenator, a decis să continue periplul început în 2021, datorită succesului pe care l-a avut primul volum, "On ne peut vivre qu'a Paris" (Ed. Payot & Rivages). Cioran, supereroul parizian de bandă desenată Cum i-a venit, ideea de a-l transforma pe filosoful român, acest fundamentalist al scepticismului, într-un erou de bandă desenată? Intervievat de Grégory Rateau, ilustratorul povestește că, de-a lungul timpului, a publicat mai multe serii de bandă desenată atât în reviste din Franța, cât și din Belgia, Spania sau Quebec, menite a răspândi ideile filosofului: "La un moment dat, s-a strâns suficient material pentru a lua în considerare realizarea unei cărți. Cu toate acestea, editurile de bandă desenată nu erau deschise la un concept axat pe filosofie, ca să nu mai spun că acum era vorba și despre filosofia lui Cioran. Pe de altă parte, editurile care publicau cărți de filosofie nu vedeau cu ochi buni conceptul de bandă desenată. Părea, așadar, un proiect imposibil de realizat. Am apelat, în ultimă instanță, la Lidia Breda, pe care o cunoscusem cu câțiva ani în urmă, pentru a vorbi în special despre Cioran, pe care ea îl cunoscuse îndeaproape.". Citește și: Editorial dur al lui Boris Johnson, în sprijinul Ucrainei: „Ce dracu’ așteaptă Vestul?”. Fostul premier spune că nu crede o secundă în amenițarea lui Putin că va folosi arma nucleară Lidia Breda, editoare la Payot & Rivages, nu s-a limitat în a-l sfătui pe ilustrator în ce direcție să se îndrepte, ci i-a spus că este ea însăși interesată de acest proiect, drept urmare, cu susținerea ei, în 2021 a apărut primul volum de bandă desenată, care îl avea ca erou pe filosoful român. Despre titlu, "On ne peut vivre qu'à Paris", ilustratorul povestește că a fost ideea Lidiei Breda, care, fiind o apropiată a lui Cioran, și-a adus aminte că acesta repeta adesea: "Nu poți trăi decât la Paris, locul ideal în care să-ți ratezi viața.". "Un om fericit" Urmând ideea primului volum, "Un homme heureux" este și el construit pe marginea ideilor filosofice ale lui Cioran – unele, chiar în premieră, de vreme ce ilustratorul a avut acces la arhivele personale ale filosofului, descoperind notițe care nu au fost niciodată publicate. Iar aceste idei le putem descoperi în paginile volumului, urmând plimbările filosofului prin Paris, începând cu Grădina Luxemburg, în timpul cărora Cioran întâlnește un filosof mai profund decât el - căci nu vorbește decât cu animalele. Însoțindu-l prin muzee, vom putea afla despre reflecțiile sale asupra artei, o bună coechipieră filosofiei, despre nostalgiile și regretele filosofului legate de pictorul Nicolas de Staël, a cărui prietenie a ignorat-o din neatenție. Rătăcim mai apoi, alături de eroul Cioran, prin vechiul Antibes, orașul unde Graham Green și-a scris "cele mai proaste romane" ("Dr Fischer of Geneva" și "Monsignor Quixote"). Și încheiem acest periplu în cartierul Odeon, acel cartier unde filosoful și-a terminat "bizarul parcurs terestru, pe 20 iunie, 1995", după cum scrie Patrick Besson, în editorialul său de săptămâna aceasta, din Le Point - o cronică entuziasmată, prin care salută recenta lansare a cărții. Câtă disperare, atâta fericire „Ultima întrebare pe care românul o pune propriei cenuși: «Cine va scrie Odiseea modernă, această epopee a exilului lăuntric?» Cât de bine se potrivește această gândire violentă și sumbră eleganței desenului lui Reytier și culorilor vii imaginate de Piot! Filosofia în acțiune – filosoful devine un călător care avansează. Întorci cu bucurie paginile acestei epopei, modeste și unice: o viață dedicată gândirii. În această aventură spirituală, lui Cioran nu-i mai lipsește decât un cal, căci e un soi de Lucky Luke metafizic. Și e incitant să-l descoperi sub această formă: a eroului de bandă desenată. Prin imagini, redevenim copii. Și e trist că, o dată ce devenim adulți, ne privăm de această bucurie. Toate cărțile ar trebui să fie ilustrate, cum erau, pe vremuri, în secolul al XIX-lea, romanele lui Dickens și ale lui Balzac. Prin imagini, vedem mai clar intriga și chiar construcția psihologică a personajului. Și, ca să nu uit, trebuie să subliniez ironia titlului care esențializează întreaga filosofie a lui Cioran: fără disperare, e imposibil să fii fericit.", conchide Besson.

Parisul, cucerit de cel mai improbabil supererou de bandă desenată: Cioran, antieroul disperării care duce la fericire
Voluntarii germani din adăposturile canine din România, terifiați de uciderea a sute de câini fără stăpân lunar. Cazul Anei Oroș Daraban, relatat pe larg în presa de la Berlin
Mediu

Voluntarii germani din adăposturile canine din România, terifiați de uciderea a sute de câini fără stăpân lunar. Cazul Anei Oroș Daraban, relatat pe larg în presa de la Berlin

Voluntarii germani, terifiați de uciderea câinilor. Cazul Anei Oroș Daraban n-a trecut neobservat de presa din străinătate, relansând dezbaterea asupra situației animalelor fără stăpân din România. Astfel, cotidiene importante din Germania, precum Der Spiegel, sau Die Welt, dar și televiziuni, RTL News sau ZDF, au preluat știrea, atrăgând atenția asupra acestei probleme sociale din România, care trenează de prea mulți ani, amintind de cazul lui Ionuț Anghel, care a dus la adoptarea normelor privind eutanasierea animalelor din adăposturi, nerevendicate în timp de 14 zile, și readucând pe tapet drepturile animalelor. Der Spiegel: Câinii își apără teritoriile "Haitele de cîini vagabonzi din România își apară teritoriile. De zeci de ani, câinii fără stăpân sunt o problemă în orașele românești", arată cotidianul german Der Spiegel, afirmând că, pe străzile orașelor din România, mii de animale trăiesc în haite care "își apără agresiv teritoriile". Prin urmare, există în continuu cazuri de oameni mușcați. "Câinii vagabonzi au atacat și au omorât o femeie, în timp ce aceasta făcea jogging într-o zonă de agrement de la marginea Bucureștiului. Biologul și inginerul în vârstă de 43 de ani fusese atacat anterior de câinii străzii și rănit grav în aprilie trecut în aceeași zonă, la lacul de acumulare Morii din sectorul 6 al Bucureștiului. (...) Necrologurile au descris-o pe femeie ca fiind iubitoare de natură și de animale și sportivă (...), alpinist activ și implicată în diverse inițiative de conservare a mediului și a naturii. (...) Potrivit informațiilor, ea lasă în urmă un copil.", scrie Der Spiegel. Publicația citată amintește și de cazul lui Ionuț Anghel, copilul omorât de câini în 2013, care a dus la adoptarea de către Guven a normelor privind eutanasierea animalelor fără stăpân, capturate și nerevendicate în termen de 14 zile: "Organizațiile internaționale de protecție a animalelor s-au pronunțat împotriva capturării câinilor, fiind de părere că pentru rezolvarea problemei este suficientă castrarea animalelor, pentru a le reduce agresivitatea. Pe această temă s-a pronunțat și Brigitte Bardot, legendă a filmului francez și activistă vehementă pentru drepturile animalelor, care sprijină planurile de sterilizare a animalelor.". Die Welt și ZDF menționează ineficiența "Autoritățile României au luptat până acum cu problema, însă fără prea mult succes", scrie și Die Welt, comentând faptul că nici una dintre măsurile luate până acum, precum campaniile de sterilizare, masarea în adăposturi, care sunt supraaglomerate, sau eutanasierea ocazională a animalelor fără stăpân, nu au reușit să îmbunătățească situația în mod semnificativ. Potrivit televiziunii germane ZDF, România nu ține sub control problema câinilor de pe străzi. "Caz tragic din România: câinii vagabonzi au atacat și au omorât o femeie de 43 de ani, în timp ce aceasta făcea jogging la marginea Bucureștiului", a arătat ZDF, readucînd totodată în atenția publicului german un reportaj din 2021, făcut la adăpostul pentru câini din Pitești, Smeura. Intervievați, voluntarii germani care activează în cadrul adăpostului, s-au declarat revoltați și de lipsa de coerență a autorităților în a rezolva problema, dar și de legea care prevede eutanasierea câinilor fără stăpân, dacă în termen de 14 zile aceștia nu sunt revendicați. Voluntarii germani, terifiați de uciderea câinilor Matthias Schmidt, activist pentru drepturile animalelor, președintele organizației Tierhilfe Hoffnung, și voluntar la adăpostul Smeura, a declarat pentru ZDF: "Pot să admit că această situație nu are o rezolvare ușoară. Însă autoritățile decid că e mai la îndemână să captureze și să omoare aceste animale, în loc să le sterilizeze.". Cuplul de germani Anette și Norbert Müller, și ei voluntari la adăpostul Smeura, strâng donații pentru a susține adăpostul de la Pitești, făcând totodată cunoscută în Germania situația acestor animale, ajutând la adopția lor. Anette Müller povestește că a aflat despre adăpostul Smeura, dintr-un fluturaș găsit în cabinetul medicului veterinar și că imediat s-au hotărât să ajute. S-a declarat șocată de ceea ce a găsit în alte adăposturi pentru animale: "Este îngrozitor când mergi la un adăpost și vezi cum, o dată la câteva zile, câini sunt scoși de cuștile în care stau, ca să fie omorâți. Privindu-i, vezi în ochii lor că toți vor să fie salvați, însă oamenii ridică din umeri spunând că asta e situația.". RTL: Câinii nu sunt liberi, sunt în pericol "Groază în București", titrează și televiziunea RTL News știrea morții Anei Daraban. "Câinii străzii au atacat o femeie în timp ce aceasta făcea jogging într-o zonă turistică de la marginea Bucureștiului. Tragicul incident petrecut sâmbătă a șocat publicul din România.", a arătat RTL. În articol se face trimitere și la un reportaj, realizat în 2020, despre starea mizerabilă a adăposturile de animale din România - "Suferința câinilor fără stăpân din România: bătuți, otrăviți, uciși: maidanezii trăiesc în pericol constant". "În Occident, mulți oameni cred că pe străzile din Europa de Est câinii vagabonzi trăiesc în «libertate». În realitate, ei trăiesc în pericol constant. Sunt torturați, bătuți și otrăviți. Animalele capturate ajung adesea în adăposturii, unde mor, în condiții îngrozitoare.", potrivit reportajului menționat. Uciderea patrupedelor nu rezolvă problema Conform organizației de protecție a animalelor "Four Paws", în urma campaniei de amploare derulate în România între 2013 și 2015, sute de mii de câini au fost prinși și uciși de autoritățile române. "Pentru scurt timp a existat o diminuare a prezenței pe străzi a animalelor fără stăpân, însă problema nu a fost abordată structural. Doar uciderea câinilor nu rezolvă problema pe termen lung", a declarat pentru RTL Manuela Rowlings de la "Four Paws" din Europa". "Vedem că animalele sunt în continuare abandonate. Vedem că, și dacă sunt duse în adăposturi, în mod constant apar altele pe stradă, iar în România, numărul de câini vagabonzi s-a redus doar foarte puțin.", a mai spus aceasta. Citește și: EXCLUSIV Dosarul penal deschis în urma atacului câinilor de la Lacul Morii asupra Anei Oros Daraban în aprilie 2022, încă în faza urmăririi in rem (se investighează fapte, nu persoane) Soluții ar exista, potrivit Manuelei Rowlings - sterilizarea, dar și multiplicarea campaniilor de adopție și conștientizarea importanței acesteia: "Multe animale fără stăpân care provin din Europa de Est sunt adoptate în Occident, dar e important și ca această cultura a adopției să fie consolidată pe plan intern.".

"Venus din Piatra Neamț", o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani
Eveniment

"Venus din Piatra Neamț", o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani

"Venus din Piatra Neamț", paleodiva aventurieră. "Rocambolesca descoperire a unei Venus românești, veche de 17.000 de ani", își intitulează Le Point articolul entuziasmat scris după publicarea raportului "Une nouvelle figurine féminine paléolithique de Piatra Neamt, Roumanie", în cel mai recent număr al revistei "L'Anthropologie". "Cochilia" de după ploaie Descoperirea a fost făcută în 2019, de o echipă de arheologi români, condusă de Elena-Cristina Nițu și profesorul Marin Cârciumaru și este considerată a fi cea mai importantă din ultima vreme, fiind vorba despre cea mai veche statuetă de piatră, intactă, descoperită vreodată pe teritoriul României. Totuși, în țară, anunțul acestei descoperiri, făcut la finele anului 2019, n-a fost însoțit de aplauze, ci de acuzații de falsificare. Cauza e relatată pentru Le Point de către Jules Masson Mourey, profesor de preistorie la Universitatea din Aix-Marseille: "Pe 20 iunie 2019, se împlineau trei săptămâni de când o echipă de paleoantropologi români săpa în această râpă, situată într-o vale din Carpați. Brusc, torente de apă au lovit pământul. Munca nu putea continua. Situl trebuia părăsit în grabă. Cei doi conducători de lucrări, Elena-Cristina Nițu și Marin Cârciumaru, s-au întors acasă. Însă, înainte de a pleca, au rugat doi voluntari locali să meargă la fața locului, de îndată ce ploaia înceta. Ceea ce aceștia au și făcut, pe 21 iunie. Citește și: Putin, într-o dimensiune paralelă: Victoria noastră în Ucraina este inevitabilă, garantată. Producem de trei ori mai multe rachete decât SUA Unul dintre ei a văzut atunci, în pământ, o piatră «asemănătoare cu cochilia unui melc mare». Fiind instruit să nu atingă nimic, au făcut câteva fotografii, pe care le-au trimis imediat Elenei-Cristina Nițu. Emoționată, arheologul a sărit în mașină. Ajunsă la fața locului, a constat că acea cochilie s-a dovedit a fi, de fapt, capul unei figurine antropomorfe de zece centimetri lungime. Îndepărtând pământul, a scos la iveală o statuetă magnifică. O înscenare "stângace" Ce să facă? S-o lase la locul ei, până a doua zi dimineață, pentru constatările oficiale? Sau s-o ia, pentru a nu risca s-o vadă distrusă de ploaie?" Jules Masson Mourey a explicat astfel de ce a decis Nițu s-o ia la hotel ca, mai apoi, a doua zi, să facă o reconstituire, "redezgropând statueta în fața unui cameraman care să filmeze descoperirea". Însă această punere în scenă, pe care Mourey o etichetează drept "stângace", a fost descoperită de presă, jurnaliștii de la Libertatea publicând, la foc automat, o serie de articole, cu titluri incendiare, care au aruncat o umbră de îndoială asupra autenticității statuetei și au dus, în cele din urmă, la excluderea Elenei Cristina-Nițu din Registrul Arheologilor pentru o perioadă de un an. "Înscenarea lui Venus! Cum s-a regizat în 2019 cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României", "Venus de la Piatra Neamț trebuie considerată un fals, până la certificarea de către specialiști independenți!", "O nouă reacție în cazul Venus de Piatra Neamț. Sorin Nemeti, cercetător clujean: Este un fals grosolan și asta poate demonstra orice arheolog" - erau titlurile din cotidianul citat. "Venus din Piatra Neamț", paleodiva aventurieră Din fericire, drumul statuetei nu s-a oprit aici, căci a fost examinată nu de orice arheolog, ci de un reputat expert american, Randall White, profesor de antropologie la Universitatea din New York, unul dintre cei mai mari specialiști din lume în studiul artei paleolitice. White a confirmat, dincolo de orice dubiu, atât autenticitatea ei, cât și originea sa paleolitică, expertiza sa fiind, de altfel, inclusă în capitolele cercetării publicate în decembrie, anul trecut, în "L'Anthropologie". Iar astăzi, după un lung și controversat drum, Venus din Piatra Neamț, expusă la Muzeul Evoluției Umane și Tehnologiei Paleolitice din Târgoviște, este salutată de o întreagă comunitate științifică internațională.

Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE
Internațional

Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

Ucrainencele fug de soldații ruși și dau de traficanții de persoane. Exploatarea prin muncă și abuzurile sexuale, pericole pe care Europa nu le poate elimina
Internațional

Ucrainencele fug de soldații ruși și dau de traficanții de persoane. Exploatarea prin muncă și abuzurile sexuale, pericole pe care Europa nu le poate elimina

Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți. Mai mult de opt milioane de oameni au fugit de războiul din Ucraina. 90% dintre refugiați sunt femei și copii. Însă pericolul de care încearcă să scape nu se termină o dată ce părăsesc Ucraina, căci ajung să fie printre cele mai vizate ținte ale organizațiilor criminale. Vulnerabili, traumatizați de război, uneori necunoscând nici o altă limbă, fără bani, fără nici o perspectivă reală de sprijin, ajunși într-o țară străină, uneori doar cu hainele de pe ei, refugiații caută de lucru, dispuși să facă orice, sau gazde care să le adăpostească, fără să aibă timp să le verifice, expunându-se astfel riscului de a cădea pradă traficanților de persoane, exploatatorilor sexuali sau de muncă forțată. Dintre refugiați, cele mai expuse, fiind și cele mai vulnerabile, sunt femeile însărcinate. Într-un recent interviu acordat cotidianului Die Welt, Helga Schmid, secretarul general al OSCE, vorbește despre realitate cruntă cu care se confruntă refugiații ucraineni, explicând totodată de ce Rusia nu poate fi exclusă din OSCE. Ucrainence refugiate, exploatate crunt de traficanți Potrivit estimărilor OSCE, la nivel mondial, traficul de persoane a crescut dramatic, existând între 25 și 27 de milioane de victime pe an însă doar 10.000 dintre aceste cazuri ajung în fața justiției. Și mai puțin de un procent din victime poate fi identificat. „În traficul de persoane există, în mare măsură, impunitate pentru făptuitori”, a declarat, pentru Die Welt, Helga Schmid, adăugînd că una dintre marile probleme cu care se confruntă refugiații din Ucraina este vulnerabilitatea în fața traficanților. „Căutările online globale pentru servicii sexuale și reprezentări pornografice ale femeilor și copiilor ucraineni au crescut cu până la 600% de la începutul războiului. Traficul de femei însărcinate a crescut semnificativ de la începutul războiului. Victimele infracțiunilor sexuale sunt ademenite online cu promisiuni false, abuzate în locuințele private din țările gazdă sau interceptate direct la graniță de traficanții de persoane, sub acoperire. Crima organizată a intrat pe fir. Acești criminali fără scrupule vizează oameni vulnerabili, care au nevoie de ajutor, au nevoie să câștige bani, nu vorbesc limba în noua țară și sunt adesea traumatizați de război. Creșterea traficului de persoane, în timpul războiului, ne arată, într-adevăr, cît de adîncă este prăpastia.” OSCE & Reuters: "Be safe" Pe lângă exploatarea sexuală, a apărut, în traficul de persoane și o tendință crescândă a constrângerii către criminalitatate, cum ar fi cerșetoria forțată sau căsătoriile simulate. Profiturile anuale din traficul de persoane au explodat în ultimii 15 ani și sunt estimate la aproximativ 150 de miliarde de dolari pe an. Potrivit lui Schmidt, „dacă traficul de persoane ar fi o țară, aceasta s-ar situa pe locul 55 în lume în ceea ce privește producția economică.”. Alături de Thomson Reuters, OSCE a lansat campania „Be safe”, în care oamenii sunt avertizați, înainte de a-și părăsi țara, asupra tertipurilor traficanților (cum ar fi utilizarea femeilor pentru racolare), având la dispoziție și o linie telefonică, pentru cazurile de urgență. Citește și: O nouă umilință pentru România în dosarul Schengen: Suedia nu va pune subiectul în discuție la Bruxelles, premierul Kristersson evită și să-l menționeze Astfel, pe site-ul helpukrainians.info refugiații sînt îndrumați să parcurgă trei pași pentru a se păzi de prădători: să fie atenți la semne (oferta unui loc de muncă cu un salariu nerealist de mare, abordarea insistentă, reținerea pașaportului, controlul asupra libertății de mișcare), să reducă la minumum orice risc (să nu rămînă singuri, să nu-și înstrăineze actele, să nu accepte oferte nesolicitate de transport, să aibă contactele ambasadelor Ucrainei și telefonul mereu încărcat) și să aibă, în permanență, la îndemână, o soluție de ajutor. Misiuni OSCE suspendate în Ucraina Anul trecut OSCE a fost nevoită să suspende două misiuni în Ucraina – inclusiv o misiune de observare a încetării focului la Donbass – pentru că Rusia și-a retras sprijinul, o acțiune care contravine regulilor OSCE, conform cărora un stat participant ar trebui să primească asistență dacă o solicită. „2022 a fost un an foarte dificil pentru OSCE – și nu doar din cauza bugetului. Cu toate acestea, am reușit să mobilizăm mai multe fonduri extrabugetare din statele membre individuale, în special din Germania, ceea ce a asigurat capacitatea organizației de a-și continua misiunea”, a declarat Schmid. Aceasta a adăugat că, astfel, de la 1 noiembrie, anul trecut, peste 60 de membri ai personalului OSCE și un reprezentant special au activat din nou în Ucraina, supraveghind 23 de proiecte, ajutând inclusiv la acțiuni de deminare, consolidarea securității cibernetice și sprijinirea femeilor și copiilor care au fost victime ale violenței. Rusia nu poate fi exclusă Despre cerința ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care percepe OSCE ca fiind o „autostradă către iad”, de a exclude Rusia din organizație, Schmid a declarat: „Să ne înțelegem: este clar că Rusia a atacat Ucraina, iar Moscova este agresorul în acest război. Ministrul de externe ucrainean are dreptate când spune că principiile fundamentale ale OSCE – precum suveranitatea statului, integritatea teritorială și interzicerea violenței – au fost călcate în picioare. Totuși, spre deosebire de Consiliul Europei, OSCE nu are un mecanism de suspendare care ar putea fi folosit pentru a exclude Rusia. Acest lucru se datorează faptului că nu suntem o organizație similară UE sau NATO. (...) Menținerea canalelor diplomatice deschise nu înseamnă că aprobăm politica Moscovei, iar a sta alături la o masă nu înseamnă doar că facem schimb de plezanterii diplomatice. Dimpotrivă, încă din 3 martie, marea parte a țărilor au activat un mecanism OSCE pentru a investiga încălcările drepturilor omului ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Într-o zi vom avea nevoie din nou de canale de conversație. Și OSCE este singura organizație de securitate în care toți cei importanți pentru arhitectura europeană de securitate stau la aceeași masă.”. Întrebată dacă OSCE ar fi dispusă să monitorizeze încetarea focului între Rusia și Ucraina, Helga Schmid a răspuns: „Suntem gata să ne aducem contribuția când va veni momentul, așa cum am făcut și în trecut. Însă cum va arăta această contribuție în termeni concreti rămâne de văzut.”.

"Un țânc răzgâiat", un "miop care stă în centrul adevărului său" – cum a reușit prințul Harry cu cartea sa, "Spare", să împace moharhiștii cu republicanii în presa britanică
Internațional

"Un țânc răzgâiat", un "miop care stă în centrul adevărului său" – cum a reușit prințul Harry cu cartea sa, "Spare", să împace moharhiștii cu republicanii în presa britanică

Presa britanică distruge cartea lui Harry. S-a drogat. S-a bătut cu fratele său, William, care l-a pus la pământ. Și-a pierdut virginitatea, într-o seară, în spatele unei cîrciumi, făcând sex cu o femeie mai în vârstă. A omorât 25 de talibani, pe care nu-i consideră oameni, ci „piese de șah”. Presa britanică distruge cartea lui Harry Abia lansată, "Spare", biografia Ducelui de Sussex a provocat o explozie de indignare în presa din Marea Britanie, atât din partea conservatorilor, cât și a republicanilor. "Oh spare us", titrează prima pagină a cotidianului Daily Mail, în care Jan Moir îl descrie pe Ducele de Sussex ca pe un "țânc răzgâiat" care "și-a răsturnat jucăriile din căruciorul regal", iar acum plânge. Asemănare folosită și de cotidianul, puternic conservator, The Telegraph care susține că "în lumea cuplului Harry și Meghan, doar ei au întotdeauna dreptate și se prezintă drept victime ale unui atacator rău... Harry este doar un copil răsfățat care își dorește privilegiile regalității, refuzînd servitudinea", remarcînd, nu fără ironie, lipsa publicului la lansarea cărții în Marea Britanie: "Un singur cititor stă la coadă pentru lansarea Spare. Personalul de la librăriile londoneze a fost surprins când apariția așteptată a cumpărătorilor nu a avut loc.". BBC remarcă pierderea virginității și un penis înghețat BBC consideră Spare ca fiind "Cea mai ciudată carte scrisă vreodată de un membru al Casei Regale", în articolul semnat de Sean Coughlan: "Ce altă amintire regală ar acoperi pierderea virginității în spatele unui pub sau ar intra în detalii atât de prelungite despre un penis înghețat? Apendicele său regal ajunge să primească mai multă atenție decît multe dintre rudele sale.". The Sun preia, bineînțeles, senzaționalul de tip tabloid, titrînd alb pe negru, cu litere mari, pe prima pagină, "Harry, nazistul", referindu-se la declarația Ducelui de Sussex prin care acesta își acuză fratele și cumnata de scandalul la care a fost expus în 2005, când la o petrecere ar fi purtat o uniformă de ofițer nazist – William și Kate Middleton sînt de vină, căci ei l-ar fi încurajat să poarte acel costum. Pe cînd The Times afirmă, sobru, că felul cum Harry și-a expus secretele este cea mai devastatoare lovitură pe care Casa Regală o suferă de mai bine de un deceniu, sugerând, cu precauție, că ar putea "face permanentă" ruptura dintre Harry și fratele său William. The Daily Express lansează pe prima pagină o sentință categorică: "Împăcare? Dar, Harry, tu ți-ai vândut sufletul". "Nu facem crestături pe patul puștii" Însă nu doar presa care susține Casa Regală a criticat vehement autobiografia Ducelui de Sussex. The Guardian, publicație cu evidente înclinații republicane, care de altfel a încurajat din totdeauna viziunile feministe și discursurile woke ale lui Meghan, amendează acum, aspru, și din mai multe puncte de vedere recent lansata carte. Într-unul dintre articole, "Army veterans criticise Prince Harry’s claim he killed 25 Taliban in Afghanistan", veteranul în retragere al armatei, Col Tim Collins, cunoscut pentru discursul emoționant, ținut înainte de începerea războiului din Irak în 2003, a spus că atitudinea prințului privind numărul de ucideri este grobiană: "Nu facem crestături pe patul puștii". Este citat și colonelul Richard Kemp, fost comandant al armatei britanice în Afganistan, care a declarat că acele comentarii despre omorârea talibanilor ar putea chiar pune în pericol securitatea prințului, din cauza amintirilor care au fost "reînviate". Ironizat pentru ipocrizie Într-o cheie ironică, dar dură, Charlotte Higgins, redactorul șef al departamentului cultural al The Guardian, ia la puricat întreaga cartea, devastând-o. Potrivit lui Higgins, Harry se prezintă, de fapt, ca un om care, pur și simplu, nu știe ce vrea. E monarhist, dar e anti-monarhist, detestă presa tabloidă, dar e dependent de aceasta, se plânge de traume suferite în familie, dar se complace în beneficiile oferite de aceasta. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie "Prințul Harry declară că nu este un cititor împătimit. Dar se subestimează: căci devorează presa. Ani de zile s-a hrănit cu fiecare silabă a articolelor despre el, de la suplimentele London Review of Books până la Sun, scurgându-se în adîncurile pline de fecale ale postărilor social media. Spare este despre chinurile unui prinț în epoca smartphone și Instagram (...) iar Harry este miopul care stă în centrul adevărului său, detestând, dar și adorând tabloidele, în stilul cărora, de altfel, e scrisă și această autobiografie. «N-am avut nici o problemă cu conceptul monarhiei», scrie el. Însă, fie intenționat, fie nu, tocmai asta susține: că monarhia își bate joc de oameni.". Chiar dacă imaginea sa, așa cum reiese din autobiografie, este a unui om nehotărât, pus pe harță și răzgâiat, putem conchide, din reacțiile presei britanice, atât conservatoare, cât și republicane, că Ducele de Sussex a reușit totuși ceva pozitiv: să-i pună de acord, pentru prima oară, și pe cei care susțin monarhia, și pe opozanți.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră