Autor: Ramona Emilian

7247 articole

USR, deraiat de Barna și Drulă

USR, deraiat de Barna și Drulă, după ce fondatorul, Nicușor Dan, și-a dorit un partid "pentru toată lumea": pentru conservatori și pentru progresiști. Și a avut succes. Nicușor Dan nu a fost profet în partidul lui Nicușor Dan a fost primul președinte al USR. Citește și: Coldplay, încă o palmă pentru România: o singură postare, seacă, pe Facebook, cu numai o poză, doar despre al doilea concert. În cazul celorlalte țări – multiple postări, fotografii, video La doar câteva luni de la înființare, partidul devenea a treia putere politică din România. În decembrie, 2016, la alegerile parlamentare, USR s-a clasat pe locul trei, după PNL și PSD, obținând 30 de mandate în Camera Deputaţilor şi 13 în Senat. Însă, câteva luni mai târziu, în 2017, Nicușor Dan a demisionat de la conducerea partidului. Motivul: disensiunile apărute în partid în ce privește familia tradițională. Majoritatea membrilor voiau să militeze în chestiunea definirii familiei în Constituția României, promovând mariajul persoanelor de același sex. La vremea respectivă, Nicușor Dan declarase că România are probleme mai importante de rezolvat, precum corupția. În plus, Dan a reiterat ideea înființării acestui partid: USR trebuia să fie un partid "pentru toată lumea": atât pentru conservatori, cât și pentru progresiști. Dan avertizase că în viitor există riscul ca această dezbatere să devieze. Primele scandaluri interne de corupție În octombrie, 2017, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani. În vara anului 2019 în USR a izbucnit un scandal intern. Pe grupul privat de Facebook al partidului au apărut diferite acuzații între membri. De o parte, mai mulți membri USR, printre care Cristian Ghinea, susțineau că o agenție media administrată de Sorin Pavel, membru USR, ar fi încasat 8.000 euro pentru servicii de promovare în mass-media în campania pentru europarlamentare. Erau vizați și membri ai organizației din Giurgiu, acuzați că ar fi închiriat sediile de partid folosind ca intermediari propriile firme. De cealaltă parte, Ghinea era criticat că lansase acuzațiile pentru că intenționa să candideze pentru şefia filialei partidului din Sectorul 3. USR a anunțat că va dispune o investigație internă, iar lucrurile s-au oprit acolo. Investigația care i-a stricat imaginea lui Barna În noiembrie 2019, o investigație Rise Project arunca o umbră de îndoială și asupra integrității liderului USR, Dan Barna. Potrivit anchetei jurnalistice, o firmă de consultanță deținută de Barna ar fi fost implicată în mai multe fraude cu fonduri europene. Ancheta arăta că firma lui Barna ar fi direcţionat fondurile către membri ai familiei și prieteni. De asemenea, ar fi avizat și documente de plată către beneficiari incompatibili. Barna a fost investigat de DNA, însă nu a fost pus sub acuzare iar dosarele deschise au fost clasate. După ce Barna a obținut al doilea mandat de președinte (2019), au izbucnit noi scandaluri interne. Principala oponentă la conducerea partidului, Cosette Chichirău, a acuzat fraudarea alegerilor. Acuzații de fraudă a adus și Olimpia Arădean, membru USR Ilfov, câteva luni mai târziu. Aceasta a pus la îndoială veridicitatea semnăturilor din cadrul campaniei "Fără penali în funcții publice". A fost demisă, ceea ce a provocat un val de revoltă printre membri. Unii au demisionat, în semn de protest, alții au fost suspendați sau chiar excluși. USR-PLUS, un succes uriaș La începutul anului 2019, USR a format o alianță electorală cu PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai. În primă instanță, Alianța 2020 USR-PLUS, avându-i lideri pe Dan Barna și Dacian Cioloș, a înregistrat un succes electoral masiv la alegerile europene. Procentajul obținut la europarlamentare, de 22,4%, a situat Alianța foarte aproape de PSD (22,5%) și PNL (27%). În plus, Alianța a captat majoritatea voturilor din diaspora: 43,9%. Însă, câteva luni mai târziu, la alegerile prezidențiale, Dan Barna, candidatul Alianței, a obținut un rezultat dezastruos: 14,9%. Barna s-a situat după Viorica Dăncilă. Cioloș demisionează, Barna rezistă În aprilie, 2021, USR și PLUS au fuzionat, devenind un singur partid. În octombrie, Dacian Cioloș a fost ales ca președinte al partidului USR-PLUS, iar denumirea noului partid a fost schimbată: USR. Alegerile pentru președinția partidului n-au decurs lin: USR și PLUS s-au acuzat reciproc de fraudă electorală. Tensiunile au escaladat în lunile imediat următoare alegerilor. În februarie 2022, Dacian Cioloș critica Biroul Național al partidului, dominat de oamenii lui Dan Barna. Cioloș acuza faptul că inițiativele de reformare a partidului îi erau blocate și că statutul său de președinte este unul pur decorativ. La rândul său, Dan Barna îl acuza pe Cioloș că vrea să "golească de conținut USR, că e arogant și vrea partidul pe persoană fizică". Pe 7 febuarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia din conducere. Cătălin Drulă a devenit președintele interimar al USR. USR, deraiat de Barna și Drulă Scandalurile interne au continuat și sub interimatul lui Cătălin Drulă. În octombrie, 2022, deputatul Mihai Poliţeanu a acuzat în mod public conducerea USR că "măcelăreşte" opoziţia internă, favorizând loialitatea unei grupări din USR Prahova față de PNL. Într-o scrisoare deschisă, Polițeanu și-a anunțat demisia, alături de alți o sută de membri. Printre motive s-au numărat epurările din partid, precum demiterea viceprimarului USR din Ploiesti, Magdalena Trofin. Demiterea lui Trofin fusese susținută de trei consilieri municipali ai USR, care ar fi urmat directivele conducerii naționale USR. La alegerile locale tocmai desfășurate, Mihai Polițeanu a câștigat, ca independent, primăria orașului Ploiești. Cazul Lasconi În septembrie 2023, Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel, a fost propusă de USR în fruntea listei pentru alegerile europarlamentare. USR o prezenta ca pe un model de succes: "Elena Lasconi (…) a reușit în doar trei ani să dezvolte orașul cu ajutorul fondurilor europene - peste 400 de milioane de lei, adică bugetul orașului pe 40 de ani". Însă, în noiembrie 2023, după ce aceasta a declarat că a votat "Da" la referendumul din 2018 privind familia tradițională, USR a retras-o de pe listă. Afirmațiile Elenei Lasconi au fost aspru criticate de mai mulți colegi din USR. Președintele partidului, Cătălin Drulă, a declarat: "Am certitudinea că Elena a înțeles că întreaga discuție publică (…) afectează campania și concentrarea USR pe lupta cu monstrul PSD-PNL". Anul acesta, Lasconi a câștigat detașat alegerile locale, obținând un nou mandat de primar, cu 70% din voturi. Recent, Lasconi a criticat dur conducerea USR. "Ideea e că unora care ajung la conducere le ia Dumnezeu mințile", a declarat aceasta la Digi24.

Eveniment

Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie

Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie. Formația britanică Coldplay se implică în diverse cauze activiste. Însă joacă niște jocuri fără a cunoaște regulile. Apărători ai corectitudinii politice, au fost ei înșiși acuzați de apropriere culturală. Citește și: Și eu l-aș fi huiduit pe Babasha: m-am săturat de agresivitatea maneliștilor, neamuri proaste cu boxele în stradă. M-am săturat de manelizarea țării Fac politică, neluând în calcul implicațiile. Militând pentru ecologie, s-au trezit etichetați "idioți utili" ai companiilor care i-au folosit pentru "greenwhashing" (înșelarea publicului cu privire la proiecte ecologice). I-au supărat pe indieni cu clișee despre India Deși în cântece precum "Guns" sau "Trouble in Town", trupa face declarații de conștientizare socială, marșând pe curentul Black Lives Matter ("Ei l-au spânzurat pe fratele meu maro"), în 2016, Coldplay irita comunitatea indienilor din Marea Britanie. Videoclipul "Hymn for the Weekend", filmat în India, a provocat dezbateri ample în presa britanică. Acuzele nu au vizat hainele, bijuteriile sau vopseaua cu henna, ci distorsionarea realității sociale. India, au susținut criticii, apare în videoclip cu toate clișeele lumii vestice: un tărîm luxuriant, locuit de oameni care se joacă împrăștiind pulberi colorate. Or, această Indie idealizată ascunde realitățile unei națiuni complexe, plină de probleme, nu o "construcție mioapă" realizată de Coldplay. Și cu Palestina, și cu LGBTQ Coldplay și-a exprimat de multă vreme sprijinul pentru Palestina. În 2011, Coldplay a postat pe pagina de Facebook un link către melodia "Freedom for Palestine". Melodia, compusă la inițiativa organizației non-profit One World, este un manifest, cântată în grup, pe tiparul "We are the World". Refrenul a enervat fanii evrei: "Suntem poporul și acesta este timpul nostru, ridicați-vă, cântați pentru Palestina". După ce au apărut amenințări cu boicotul, linkul către videoclip a fost retras de pe Facebook. Motivul invocat: multele injurii primite. Solidaritatea Coldplay cu Palestina (discursuri publice și colaborarea cu artiști palestinieni) a rămas, însă, un subiect sensibil. În 2019, au apărut chiar câteva videoclipuri în care formația intonează imnul național al Israelului. Clipurile s-au dovedit a fi false și au fost șterse. În ciuda simpatiilor pro-Palestina, în 2023, Partidul Islamic din Malaezia a încercat să le anuleze concertul programat pe Stadionul Național Bukit Jalil. Motivul: Coldplay susține LGBTQ și promovează homosexualitatea. Prim-ministrul Anwar Ibrahim a justificat însă permisiunea concertului. "Coldplay susține, totuși, Palestina", a declarat acesta. Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie În 2019, Coldplay a decis să nu mai plece în turneu până când concertele lor nu vor deveni mai sustenabile. Fondul Mondial pentru Natură (WWF) a salutat cu entuziasm decizia, anunțată în timp ce trupa sărbătorea lansarea noului album cu două concerte, susținute în capitala Iordaniei, Amman. În 2022, Coldplay organizează un tur mondial, pentru promovarea albumului "Music Of The Spheres". Turneul a fost realizat în colaborarea cu BMW. Coldplay a susținut că BMW le-a oferit soluţia ecologică necesară: baterii cu energie regenerabilă. Critici pentru parteneriatul cu BMW Colaborarea cu compania germană a fost însă aspru criticată. Potrivit unui raport al "Influence Map", BMW este un lobbyist influent pentru industria auto germană. "Coldplay au fost înșelați", a declarat Eoin Dubsky, manager senior de campanie pentru grupul de susținere a consumatorilor "Sum Of Us". Potrivit lui Dubsky, "BMW s-a angajat să împiedice UE să stabilească un termen limită în 2035 pentru vehiculele cu emisii zero și au profitat de Coldplay pentru greenwashing". Confruntați cu acuzele, Coldplay au declarat: "Nu avem nici o legătură sau influență asupra politicilor lor corporative". Reduc emisiile luând bani de la petroliștii Neste Coldplay au fost etichetați drept "idioți utili", după ce a anunțat un parteneriat cu compania petrolieră finlandeză Neste. Colaborarea avea drept scop reducerea la jumătate a emisiilor de CO2 din turneele viitoare. După anunț, au apărut informații cu privire la cât de sustenabilă este compania cu adevărat. Neste este o rafinărie de petrol care s-a confruntat cu o serie de scandaluri și acuzații de defrișare masivă pentru producția uleiului de palmier. Potrivit unui studiu realizat de Friends of the Earth, furnizorii de ulei de palmier ai companiei au defrișat cel puțin 10.000 de hectare de pădure în țări precum Indonezia și Malaezia între 2019 și 2020. Compania însăși a admis că nu folosește doar uleiuri durabile. Carlos Calvo Ambel, director senior al organizației europene "Transport and Environment" a declarat: "Angajamentul Coldplay de a-și reduce emisiile este fără îndoială bine intenționat. Dar colaborarea cu o companie legată de defrișări îi transformă în idioți utili pentru greenwashing". Ambel a făcut un apel la Coldplay să renunțe la acest parteneriat. Formația a refuzat, susținând că fac și ei "ce pot" pentru a a-și continua turneul "în cel mai sustenabil mod posibil".

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană (sursa: Facebook/George Simion)

Politică

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană. Primele consecințe ale ascensiunii partidelor de extremă dreapta: în Franța, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul național și de a convoca alegeri legislative anticipate după votul pentru europarlamentare. În urma deciziei, moneda euro s-a depreciat. Kremlinul jubilează, declarând că urmărește "cu atenție" ascensiunea partidelor extremiste de dreapta în Uniune. PPE a salvat situația În urma rezultatelor obținute de partidele extremiste de dreapta la alegerile europarlamentare, unii comentatori au avertizat asupra consecințelor nefaste, vorbind chiar de "sfârșitului democrației". Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” Alții, din contră, susțin că este vorba despre o percepție distorsionată. Potrivit rezultatelor parțiale, partidele naționale afiliate Partidului Popular European (PPE) au ajuns pe primul loc într-un număr semnificativ de state. În Polonia, coaliția premierului Donald Tusk a ieșit învingătoare, la fel și în Spania, unde Partidul Popular Spaniol a câștigat 34,2%, din voturi sau în Grecia, unde formațiunea șefului guvernului grec Kyriákos Mitsotákis, Noua Democrație, a primit 28,31%. În cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), precum și în Finlanda, conservatorii au ieșit pe primul loc. AUR, scor sub extrema dreaptă europeană Presa franceză amintește și de ascensiunea slabă a extremismului în România. Jurnaliștii susțin că țara noastră a făcut pariul "câștigător pentru stabilitate: căsătoria de conveniență dintre stânga și dreapta a dat roade". În ce privește AUR, partidul de extremă dreapta, deși s-a situat pe locul al doilea, este departe de rezultatele preconizate: "Retorica beligerantă și declarat anti-europeană a liderului George Simion a înspăimântat o mare parte a electoratului român". Nici în Ungaria, victoria lui Viktor Orban nu este percepută ca un triumf răsunător: partidul lui Orban a câștigat alegerile, însă a înregistrat un declin net față de 2019 (52,6%). Germania, Italia și Austria, luate cu asalt Însă partidele de extrema dreaptă au înregistrat, într-adevăr, succese electorale în țări-cheie ale Uniunii Europene. În Germania, în ciuda scandalurilor de corupție și spionaj pro Rusia și pro-China, AfD a înregistrat o creștere extrem de puternică, clasându-se pe locul al doilea. În Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Fratelli d'Italia, ocupă primul loc. Meloni și-a declarat în trecut admirația pentru Mussolini. Într-un interviu, aceasta a afirmat că Mussolini a făcut mult bine Italiei, și că, de 50 de ani, nu a mai existat "un om politic atît de capabil". În Austria, rezultatele parțiale au plasat FPÖ pe primul loc. Partidul a fost și este implicat în mai multe scandaluri de spionaj în favoarea Rusiei. În Franța, o victorie zdrobitoare a avut partidul Marinei Le Pen, Rassemblement national (RN).Marine Le Pen este o apropiată a lui Putin, iar liderul partidului, Jordan Bardella, este adeptul teoriilor privind supremația rasei albe. Macron, decizie șocantă: anticipate În Hexagon, analiștii politici vorbesc despre un adevărat "cutremur politic". După anunțarea rezultatelor parțiale, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri legislative anticipate. Decizia este percepută nu doar ca un joc extrem de riscant, ci ca un pariu care se anunță perdant din start. Odată cu alegerile legislative din 30 iunie și 7 iulie, Emmanuel Macron va încerca să-și extindă majoritatea în Parlament. Însă partidul lui Le Pen este foarte bine cotat. Dacă RN va câștiga majoritatea absolută în Parlament, Macron va fi obligat să-l numească pe Bardella prim-ministru. Potrivit analiștilor, Macron speră, pe de o parte, că această numire va fi o avertizare pentru francezi, pe de alta, o demonstrație a faptului că Bardella și colegii săi de la RN sunt incapabili să conducă Franța. Potrivit lui Pascal Perrineau, politolog la Sciences Po, decizia lui Macron este însă "solitară, pripită și total irațională". Dacă va da greș, iar RN ajunge la putere, nu doar Franța, ci întreaga Europă va trebui să se împace cu ideea că un partid anti-european și pro-Putin conduce cea mai puternică forță armată a Europei. Piețele au reacționat: scăderi bruște După ce Macron a convocat alegeri anticipate, cursul Euro a scăzut brusc. La câteva ore de la anunțul lui Macron de a dizolva parlamentul, a avut loc cea mai puternică scădere a monedei euro din mai bine de o lună. Indicele acțiunilor CAC 40 din Paris a scăzut cu 2,4%, iar acțiunile la cele mai mari bănci franceze au scăzut cu până la 9%. Potrivit analiștilor economici, alegerile convocate de Macron ar putea provoca o nouă depreciere a monedei unice, dacă Franța continuă marșul către politica de extremă dreapta. "În cazul în care alegerile din Franța ar avea ca rezultat o victorie pentru Marine Le Pen și în cazul în care acest lucru se adaugă la conflictele din zona euro, (…) acest lucru va avea un impact negativ asupra euro", a declarat Sonja Marten, șeful departamentului de cercetare FX și politică monetară la DZ Bank. Putin a scos popcornul și vodca În acest timp Kremlinul jubilează. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că este urmărită "cu interes" ascensiunea partidelor de extremă dreapta, atât în Franța, cât și în Europa, pentru că acestea sunt adesea considerate mai favorabile Rusiei. "Majoritatea va fi pro-europeană și pro-ucraineană (…), dar putem vedea dinamica partidelor de dreapta câștigând popularitate. (…) Se pare că, în timp, partidele de dreapta ajung din urmă partidele pro-europene și urmărim acest proces cu atenție", a adăugat Peskov. În ceea ce privește situația din Franța, Dmitri Peskov a asigurat că, deși nu vrea să "intervină în treburile interne", Moscova urmărește îndeaproape situația: "Mai ales că se vede atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor francezi față de Rusia".

Eveniment

Băluță, o nouă pasiune: "primul teatru"

Băluță, o nouă pasiune: "primul teatru". Primarul de la Sectorul 4 promite construirea unei noi clădiri pentru o sală de spectacole de teatru, după ce a distrus chiar instituția care punea în scenă piese premiate. Băluță, o nouă pasiune: "primul teatru" Recent, primarul Daniel Băluță a promis alegătorilor că va construi "primul și singurul teatru" din sectorul 4. Lucrările vor dura aproximativ doi ani și vor costa în jur de zece milioane de euro. Promisiunea a mai fost făcută și în 2020, tot cu doar câteva zile înainte de alegeri. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți Comunicatul din mai 2024 este aproape copy & paste cu cel din septembrie 2020. Pe 23 septembrie 2020, Băluță anunța că Primăria Sectorului 4 a încheiat "procedura de proiectare a clădirii ce va găzdui primul centru multi-cultural construit vreodată în Sectorul 4" și că a lansat licitația publică pentru construirea "primului teatru amenajat vreodată în sudul Bucureștiului". În prezent, Băluță a anunțat că a fost emis ordinul de începere a lucrărilor de construire "a primului și singurului teatru din Sectorul 4". Nici singurul... În 2024, primarul Băluță pare că nu știe că în sectorul 4 există, de ani buni, un teatru emblematic pentru orice iubitor de teatru, "Centrul Replika". Este situat într-o zonă accesibilă, la doar câteva minute de stația de metrou Tineretului (Strada Lânăriei). A fost înființat în 2015 și reunește nume mari ale scenei românești, precum Radu Apostol, Mihaela Michailov, Mihaela Rădescu și Viorel Cojanu. De-a lungul timpului, spectacolele teatrului au primit premii prestigioase, precum cel al Consiliului Britanic. ... nici primul Primarul Băluță a distrus una dintre cele mai importante instituții teatrale din România: Centrul Cultural pentru Unesco "Nicolae Bălcescu" (CCUNB). A făcut-o în 2015, în calitate de primar intermediar, imediat după demisia lui Piedone. Atunci, l-a demis pe Cristian Şofron de la conducerea Centrului, motivând că vrea un "suflu nou". Ulterior, în locul acestuia, Băluță a numit-o directoare pe pupila PSD, Alexandra Dobre. Cristian Șofron câștigase postul prin concurs. În timpul mandatului său, CCUNB devenise un reper cultural atât în sectorul 4, cât și în țară. Şofron reușise să reunească o trupă de tineri actori, în jurul unor mari nume ale scenei românești: regizorul Victor Ioan Frunză şi scenografa Adriana Grand. Centrul crease în acea perioadă numeroase spectacole de excepție, invitate la festivaluri și multipremiate. În 2016, Băluță a decis schimbarea denumirii centrului în Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Bălcescu". Alexandra Dobre, pricepută la toate Tot în 2016, Băluță a numit-o directoare, fără concurs, pe Alexandra Dobre. Alexandra Dobre este o fostă consilieră a lui Gabriel Oprea care și-a făcut carieră fiind numită de primari ai PSD în mai multe poziții de conducere. A fost instalată de Firea director general al Centrului pentru Seniori al Municipiului București (înființat tot de fosta primăriță generală). A mai fost numită membru în Consiliul de Administrație la Spitalul de Copii Gomoiu și membru în CA la Societatea Service Ciclop SA, firmă deținută de Consiliul General al Municipiului București. Din 2016, sub conducerea Alexandrei Dobre, activitatea teatrală a Centrului s-a redus la minimum: au fost prezentate doar câteva producții ale altor teatre sau montate piese obscure. Activitatea Centrului s-a axat în special pe organizarea unor evenimente festiviste: Zilele Bucureștiului, Zilele Prieteniei Ziua Europei, Ziua Tinerilor Europeni etc. În 2018 Alexandra Dobre a părăsit conducerea Centrului. În 2019 a fost numită de Gabriela Firea președintele al Consiliului de Administrație al Spitalului Filantropia. În prezent, Centrul nu mai are nici o activitate culturală. Trolli și televiziuni plătite Dar închiderea de facto a Centrului teatral nu i-a afectat imaginea primarului Băluță, lăudat online de o armată de trolli și promovat pe bani publici de trei televiziuni de știri. În 2021, publicația Buletin de București a identificat peste o sută de conturi false care susțineau pe rețelele sociale activitatea primarului Băluță. Pe 9 martie 2022, Primăria Sectorului 4 anunța pe site că deschide o licitație pentru "servicii producție materiale de televiziune pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare ale Sectorului 4". Câștigătoare au fost toate cele trei televiziuni participante: RTV, Antena 3 și Realitatea Plus. Nelu Lupu, protecție pentru Clanul Sportivilor Lista personajelor controversate favorizate de Daniel Băluță este una lungă: oameni certați cu legea, care au strânse legături cu lumea interlopă. După demisia primarului Popescu Piedone în urma incendiului de la Colectiv, Daniel Băluță, devenit primar interimar, l-a numit consilier personal pe Nelu Lupu. Potrivit Rise Project, la începtul anilor 2000, Nelu Lupu fusese șeful Poliției sectorului 4. În această calitate, "finalizase" zeci de dosare penale, deschise pe numele unor membri din Clanul Sportivilor, prin "neînceperea urmăririi penale". În 2015, Lupu a fost pensionat forțat, în urma acuzelor că l-ar fi favorizat, în arest, pe Adrian Sârbu. În 2016, Băluță a scos Poliția Locală Sector 4 din subordinea Consiliului Local, și a subordonat-o primăriei. Pe Nelu Lupu l-a desemnat să "monitorizeze" activitatea acestei Direcții. În 2020, Nelu Lupu a îmbolnăvit de Covid zeci de persoane de la Spitalul Dimitrie Gerota, mințind în legătură cu o călătorie pe care o făcuse în străinătate.Dosarul a fost, însă, clasat. În urma scandalului, a fost mutat cu serviciul la ADP sector 4. Goleac, tatăl și fiul, plus aceiași Sportivi Marian Goleac, considerat un apropiat al Clanului Sportivilor, a fost director general adjunct la ADP sector 4, în iulie 2008. A fost propus pentru această funcție de către Cristian Popescu Piedone. A demisionat în 2010, când mass-media a vehiculat informația că diploma sa era falsă. În 2012 a revenit, însă, în funcție. A făcut din nou un pas în spate în noiembrie 2015, la puțin timp după Colectiv. În 2016, când Băluță a devenit primar, Goleac a fost numit director general al companiei ADP 4. Nici fiul acestuia, Antonio Goleac, nu a fost uitat. În 2020, Antonio Goleac a ajuns șef în Poliția Locală Sector 4, în urma unui concurs. Însă, potrivit Libertatea, la concurs a fost singurul participant. Jurnaliștii au publicat ulterior și fotografii cu Antonio Goleac în compania mai multor membri ai Clanului Sportivilor, printre care și liderul clanului, Robert Nica. Imobiliare, PUD-uri și un PUZ Presa a relatat din plin și despre relațiile dintre Daniel Băluță și mafia imobiliară. Potrivit Newsweek, Primăria Sectorului 4, condusă de Piedone, a emis ilegal cel puțin trei Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD) pentru construcția unor blocuri pe terenurile firmei Berser SA, patronată de Horia Culcescu, finul lui Gigi Becali. PUD-urile ilegale ale lui Piedone au fost "albite" printr-un Plan Urbanistic Zonal în mandatul primarului Daniel Băluță. Fostele sere din Berceni, privatizate de statul român, au fost achiziționate de Horia Culcescu, care a vândut o parte din teren mai multor dezvoltatori imobiliari pentru ansamblul de locuințe "Metalurgiei Park". Printre investitori: Robert Nica și Stelian Vintilă, doi lideri ai clanului Sportivilor. Borduri noi Primarul Daniel Băluță a realizat o serie de proiecte controversate. Printre cele "banale", clasicele înlocuiri ale bordurilor și reamenajarea unor spații verzi abia amenajate. Motivele lui Băluță: din cauza climei din România, bordurile nu rezistă nici un an și trebuie schimbate. În ce privește reamenajarea unor spaţii verzi, care fuseseră tocmai amenajate, primarul e explicat: pomii au fost plantaţi în pământ insuficient şi ieşeau din spaţiul amenajat. Trebuia să fie scoşi şi mutaţi în alte locuri. Pasajul Unirii, prea mic pentru ambiții așa mari În mai, 2022, Primăria sectorului 4 anunța demararea lucrărilor de reabilitare a pasajului Unirii. Investiția: 12 milioane de euro. În septembrie 2022, Daniel Băluță anunța redeschiderea circulației în pasaj. "În numai două luni, Sectorul 4 a pus în siguranţă cel mai important obiectiv de infrastructură din Capitală, care devine astfel cel mai tehnologizat şi modern tunel rutier din România!", susținea Băluță. În primele două zile de la inaugurare, două autocare s-au blocat în indicatorul pus înainte de intrarea în pasajul Unirii. Pe 8 septembrie, pasajul a fost blocat de un TIR care a acroșat limitatorul de înălțime. Pe 21 septembrie, un camion a rămas blocat în Pasajul Unirii din Bucureşti. În 23 decembrie, o persoană a murit, iar alte 21 de persoane au fost rănite după ce un autocar cu turiști greci a intrat în limitatorul de înălțime. Poarta Ero(r)ilor Unul dintre proiectele recente cu care se laudă primarul Băluță este transformarea urbană a zonei de la Eroii Revoluției. Proiectul, care a vizat înlocuirea diferitelor rețele de utilități și finalizarea lucrărilor la pasajul pietonal subteran, a costat 25,2 milioane de euro. Din această sumă, 5,3 milioane de euro au fost atribuiți construirii Porții Eroilor. Motivația primarului: poarta este inspirată din lucrările renumitului Santiago Calatrava. Doar că lucrarea arhitectului spaniol Calatrava, World Trade Center Oculus and Transportation Hub, are un rol funcțional. Poarta Eroilor este pur decorativă.

Eveniment

În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori

Rușii nu ne-au furat doar tezaurul. Convenția Armistițiului din 1944 a oficializat jaful, la nivelul statului. În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori. Neoficial, le-a transmis militarilor sovietici că au impunitate pentru jefuirea civililor. În ciuda adevărului istoric, a sutelor de mărturii păstrate în arhive, Rusia neagă atrocitățile militarilor Armatei Roșii în România. Neagă, în continuare, și masacrul de la Fântâna Albă. În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori Într-o postare pe Facebook, de acum câțiva ani, Ambasada Rusiei în România nega atrocitățile făcute de soldații sovietici în țara noastră. Citește și: Rusia a anunțat exerciții nucleare în apropierea granițelor ucrainene, ca răspuns la declarațiile unor lideri occidentali privind posibilitatea de a trimite soldați NATO în Ucraina "În presa occidentală și cea românească apar periodic diverse publicații menite să-i denigreze pe ostașii Armatei Roșii care au eliberat de fascism țările Europei de Est și Europei Centrale. În cadrul acestei perpetue campanii de propagandă, ostilii critici anti-sovietici și anti-ruși încearcă insistent să-i convingă pe oameni că Armata Roșie era o adunătură de tâlhari și violatori (…)", se susținea în postare. Pe de o parte, rușii susțin că e vorba de "mituri" fabricate de oponenții Kremlinului. Amintesc până și de Constantin Tănase: un individ cu "atitudinea antirusă" care a creat mitul "Davai ceas, davai palton". Pe de alta, vin cu ""argumente care demontează "miturile": acțiunile împotriva populației civile (violuri, jafuri) erau interzise în Armata Roșie și pedepsite prin executare. Sfatul Ambasadei Ruse: "Oamenii să analizeze informațiile care apar în mass-media și să le compare cu faptele istorice verificate". Jaful oficial: peste 300 de milioane de dolari Faptul istoric verificat este existența Convenției de Armistițiu, semnate în 12 februarie, 1944. Convenția a fost mai mult decât un act de capitulare, a fost oficializarea jafului, la nivel de stat. Printre prevederi, era stipulat ca Guvernul României să facă, în mod regulat, plăți cerute de către Înaltul Comandament Aliat (Sovietic), pentru îndeplinirea funcţiilor sale pe teritoriul românesc: "În caz de necesitate va asigura folosinţa întreprinderilor industriale şi de transport a mijloacelor de comunicaţie, staţiunilor generatoare de energie, întreprinderilor şi instalaţiilor de utilitate publică, depozitelor de combustibili, petrol, alimente şi alte materiale sau servicii, în acord cu instrucţiunile date de către Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)." Aceeași Convenție prevedea ca pierderile pricinuite de operațiunile militare române Uniunii Sovietice să fie despăgubite de România: 300 milioane de dolari americani, plătibili în curs de șase ani. Un alt punct al Convenției dădea liber la jaf militarilor sovietici: "Guvernul român se obligă (…) sa restituie Uniunii Sovietice (…) toate valorile materiale luate de pe teritoriile ei, în timpul războiului". Militarii sovietici s-au simțit astfel împuterniciți să fure din România tot ce le cădea în mâini, sub pretextul că luau "înapoi" lucrurile "furate" de români de la ei. Rușii furau orice, dar preferau ceasurile Atracția militarilor sovietici pentru ceasuri a fost consemnată de mai mulți scriitori ai vremii, din mai multe țări ocupate. La noi, Mihail Sebastian scria în "Jurna"l: "Sălbăticie, teamă, neîncredere. Soldații ruși violează femeile. (…) Soldații opresc mașinile, scot afară șoferul și pasagerii, se urcă la volan și demarează. Magazine jefuite. În după-amiaza aceasta, la Zaharia, trei dintre ei au spart magazinul și au furat ceasuri." Sebastian, despre apetența militarii sovietici pentru ceasuri: "Ceasurile sunt jucăriile care le plac cel mai mult." Furau și din biserici Jafurile, violențele, violurile, crimele comise de militarii ruși nu pot fi pe deplin cuantificate, însă în arhive au rămas mii de rapoarte depuse la Poliție de civilii agresați. Sute de astfel de plângeri există în Arhivele Naționale ale României. Din documentele consultate de jurnaliștii Europa Liberă, reiese că soldații ruși nu aveau nici o frică de pedepse. Dădeau buzna în casele oamenilor, la orice oră, le spărgeau geamurile, pentru distracție, le furau tot ce aveau, de la bijuterii, ceasuri și bani, la fețe de masă, căciuli și cratițe. Viorel Bozeșan din Orăștie declara pe 17 octombrie 1944: "M-am reîntors spre casă și am constatat că rușii mi-au devastat camera. (…) am constatat că îmi lipsește o căciulă, o flanea de lână, o pereche de pantaloni, un ceas Vecher și un brici". Arhivele vrâncene păstrează și ele nenumărate astfel de mărturii. Militarii ruși nu se abțineau nici cînd era vorba despre copii sau biserici. În Focşani, un raport semnat de trei insitutuții care aveau în grijă copii consemna: "Trupele sovietice poposesc aici şi adesea intră în local sau curte, jefuiesc, strică, sparg ce întâlnesc şi pleacă luând cu ei bunuri de care nu au nevoie; se urcă la etaj, scot ferestrele cu geamuri (…), le aruncă jos în maşină, încarcă cu braţele arhiva, cărţile, rup robinetele ciuşmelelor, inundând localul". Nici bisericile nu erau ferite. Parohul Bisericii Donie consemna, în 1944, într-un raport către poliție:"Poarta de la intrarea principală, distrusă, la Pridvor, 2 geamuri mari sparte, un Iconostas de stejar stricat, icoane de pe pereţi date jos şi profanate. În locuinţa paraclisierului, s-au găsit stricate o masă rotundă şi 3 scaune, pe care le-au stricat soldaţii ruşi, după ce au mâncat". Bețivi și violatori Femeile din România trăiau un coșmar. Din mărturia unei supraviețuitoare: "M-am ascuns o vreme cu celelalte lucrătoare din croitorie (…) într-o încăpere secretă (…) ieșeam numai noaptea să luăm apă și hrană. Tremuram toate să nu ne găsească. Copiii întrebau mereu de mine. Nu-i vedeam decât noaptea, când dormeau". Potrivit istoricului Tudor Roșu, într-o singură zi, 26-27 septembrie, 1944, în Alba au fost devastate 87 de magazine, 1.559 de locuințe, au fost furați 154 de cai, s-au înregistrat trei morți, doi răniți și 37 de femei au fost violate: "La Alba Iulia, rușii au căutat alcool, până au găsit «paradisul» în pivnițele Episcopiei Roman-Catolice. După ce se îmbătau, căutau «hăzăici» (femei)." În octombrie 1944, Comandamentul Sovietic de la Adjud a emis un ordin prin care femeile și fetele tinere trebuia luate să lucreze în Gara Adjud şi la spitalul de răniţi. Dintr-un raport înaintat Prefecturii judeţului Putna aflăm ce făceau militarii sovietici: "Profitând de acest ordin, soldaţii ruşi iau fete sub pretextul că le duc la lucru, depărtându-se cu ele la distanţă, mai pe câmp, unde le necinstesc". În public, Moscova atribuia violurile unor "diversionişti îmbrăcaţi în uniforme sovietice". Fântâna Albă, un masacru premeditat O cruzime fără margini a trupelor sovietice: mii de români omorâți, cu premeditare, în masacrul de la Fântâna Albă. În urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Basarabia este revendicată de sovietici. La 28 iunie 1940, Armata Roșie ocupă Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Pe 2 august, 1940, este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. De-a lungul anului, mulți români au încercat să treacă granița impusă, înapoi în țară. Sovieticii au găsit, însă, "soluția" pentru oprirea exodului. "Românii bucovineni au fost atraşi într-o cursă, ca să li se dea o lecţie exemplară tuturor celor care doreau să treacă graniţa în România", povestește istoricul Ion Varta. În primăvara anului 1941, NKVD (poliția secretă sovietică - n.r.) a lansat zvonuri că sovieticii ar fi permis trecerea înapoi în țară a românilor, printr-o anumită zonă. Românii au crezut, mai ales că pentru germani și polonezi granițele se deschiseseră. Mii de bucovineni fără apărare, mitraliați Pe 1 aprilie, într-o zi de Paști, un grup de aproximativ 7.000 de bucovineni din 43 de localități ale Văii Siretului s-au adunat în centrul orașului Hliboca. Aici, ofițerii NKVD le-au transmis că pot pleca liniștiți spre graniță, dându-le de înțeles că nu vor fi opriți de grăniceri. Traseul le-a fost transmis cu exactitate. La aproximativ trei km de graniță, la Fântâna Albă, au fost întâmpinați de grănicerii care au deschis focul asupra lor. I-au mitraliat din plin, omorând în jur de 3.000 de oameni. Unii s-au aruncat în Siret și au murit înecați, alții au fost vânați, în timp ce au fugit în pădure. Femei și copii au fost legați de cozile cailor. Răniții au fost aruncați, alături de morți, în gropi comune. Gropi săpate dinainte.

Politică

Firea reia promisiunile din 2016, neonorate

Firea reia promisiunile din 2016, neonorate. Campania electorală a Gabrielei Firea în 2024 pare copiată după cea din 2016: aceleași grupuri țintă, aceleași promisiuni. Noutatea: dezvoltarea şi extinderea reţelei de metrou. Însă Metrorex se află în subordinea Ministerului Transporturilor, nu a Primăriei Capitalei. Citește și: Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan. Firea: „Spitalul Metropolitan va fi deschis în trei ani”. Dan: „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii patru ani” O inițiativă care ar putea avea aceeași soartă cu proiectele grandioase, anunțate în campania din 2016, sau începute în timpul mandatului. Nefinalizate, multe dintre cele demarate i-au rămas moștenire lui Nicușor Dan. Gabriela Firea, care nu locuiește în București, și-a manifestat în repetate rânduri disprețul față de bucureșteni. La începutul mandatului trecut, a modificat Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General: a introdus restricții pentru participarea cetățenilor la ședințele Consiliului. În prezent, vrea iar să conducă Bucureștiul. Femeie de afaceri pe naivitatea unei bătrâne În 2002, Gabriela Firea afirma că e "mai bine casnică decât politician". În 2016, câștiga alegerile locale, devenind primar al Bucureștiului. În noiembrie, 2016, Gabriela Firea obținea și premiul "Femeia de afaceri a anului". O investigație Rise Project punea, însă, problema moralității sale în afaceri. În 1996, Gabriela Firea și primul ei soț, Răsvan Firea, au câștigat 23.700 de dolari, speculând naivitatea unei femei în vârstă de 90 de ani. Bătrâna se numea Lucia Rauwolf. Soții Firea au cumpărat de la aceasta un teren de 300 de mp, situat în cartierul Primăverii, pentru suma de 61.100 de dolari. O săptămână mai târziu, cei doi au vândut terenul cu 84.860 de dolari. Contactată de jurnaliști, Gabriela Firea a comentat: "Vă asigur că totul a fost legal". Firea reia promisiunile din 2016, neonorate În loc de finalizarea unor proiecte sociale importante (precum construirea de cămine pentru bătrâni, locuințe sociale, sau megaproiectul "Banca de alimente"), Firea a preferat să aloce stimulente financiare, vouchere sau premii pentru vârstă sau căsătorii. Până în 2019, Primăria a acordat stimulente financiare și vouchere în valoare de 153 de milioane de euro. Minciuna centrelor de îngrijire pentru seniori În campania electorală din 2016, Gabriela Firea declara că prioritatea sa este înființarea centrelor de îngrijire pentru seniori. Doi ani mai târziu, nici un centru nu era înființat. După scandalul excursiilor în Grecia pentru pensionari, plătite de Primărie, Firea anunța înființarea Reţelei metropolitane "Asistenţă pentru seniori - respect pentru vârsta a treia". Din declarațiile sale, proiectul părea aproape finalizat: şase cămine pentru persoane vârstnice, câte unul în fiecare sector al Municipiului Bucureşti. Proiectul a murit în fașă. Până la finalul mandatului său, nici un nou cămin nu a fost construit. Vouchere, excursii, premii În 2024, Gabriela Firea se laudă cu ce a realizat pentru pensionari în patru ani de mandat: înființarea Centrului pentru Seniori al Municipiului București (CS-MB). În timpul mandatului ei, CS-MB a derulat programe culturale și artistice, precum "Romanța ne unește", "Întâlniri cu Cezara Dafinescu", "Deprinderi sănătoase" sau "Remember Cenaclul Flacăra". CS-MB a fost instrumentul Gabrielei Firea de a înlocui proiectele sociale cu excursii, premii și diferite vouchere. În 2019, a organizat mai multe excursii de o zi, prin țară. Costul nu e menționat în raport. Pentru aniversarea căsătoriei, a alocat premii între o mie și trei mii de euro. Nu există o estimare de buget sau criterii sociale. A oferit vouchere pentru ochelari: 50.000.000 de lei. A premiat vieți centenare: 170.000 de lei. Persoanele cu dizabilități, trasformate în cerșetori Recent, Gabriela Firea a declarat: "Le promit celor aproape 80.000 de bucureşteni cu dizabilităţi, adulţi şi copii, că le voi fi din nou alături ca primar general". În timpul mandatului, Gabriela Firea nu a implementat nici un proiect notabil pentru persoanele cu dizabilități. Nici accesibilizarea orașului, nici infrastructură medico-socială destinată persoanelor cu dizabilități. În cei patru ani de mandat la Primărie, cel mai promovat "proiect" social al Gabrielei Firea a fost acordarea unui stimulent financiar persoanelor cu dizabilități. În 2019, chiar în luna decembrie, stimulentul de 500 lei a fost înjumătățit. Primăria a invocat atunci situația financiară grea prin care trece municipalitatea. Persoanele cu dizabilități au avut din nou de suferit, în 2020, în luna când Firea a pierdut alegerile. Primăria Capitalei, pe care aceasta încă o gestiona, a anunțat că plata stimulentului pentru persoanele adulte cu handicap e amânată, din lipsă de bani. La vremea respectivă Vlad Voiculescu a acuzat-o pe Gabriela Firea că "lovește în adulții cu handicap ca o răzbunare politică". Nicușor Dan, primarul ales al Bucureștiului, a anunțat că imediat ce își va prelua mandatul va vira banii. "Banca de alimente", o gogoriță În august, 2018, Gabriela Firea anunța un proiect grandios: "Banca de alimente". Firea anunța crearea unui complex, în sectorul 5, care să cuprindă o bancă de alimente, o cantină socială, cu capacitatea de aproximativ 200 locuri, precum și un Centru de formare profesională destinat persoanelor defavorizate. Valoarea totala a investitiei era de 72,4 milioane lei, iar termenul de finalizare, 12 luni. După un an, când "Banca de alimente" ar fi trebuit să fie finalizată, Gabriela Firea anunța că proiectul "prinde contur". De fapt, lucrările abia începeau. Nu a finalizat proiectul-mamut în timpul mandatului I l-a lăsat moștenire lui Nicușor Dan. În 2024, acesta este încă în faza de șantier. Locuințele sociale, încă o promisiune încălcată Pe 31 ianuarie 2017, PMB anunța înființarea societății Trustul de Clădiri Metropolitane București SA. Obiectivul principal: construirea de locuințe sociale. Proiectul inițial a fost un complex de opt blocuri destinate tinerilor. Construcția primului bloc a început în 2019. În iunie 2020, construcția ajunsese la etajul 1. În iulie 2020, Gabriela Firea oferă altă estimare: lucrările se vor încheia în iarnă. Adică după alegerile locale. În decembrie 2020, Compania anunța un nou termen de finalizare: 31 ianuarie 2021. În martie 2021, lucrările se opriseră cu totul, în așteptarea bugetului. Și acest proiect a fost lăsat în seama lui Nicușor Dan. Dispreț față de bucureșteni "Mutați-vă din București, dacă nu vă place în București!", i-a spus Gabriela Firea, în 2020, ministrului Mediului de atunci, Costel Alexe. Acesta îi reproșase calitatea proastă a aerului din Capitală. Gabriela Firea, deși primar al Bucureștiului, nu locuiește în București și nici nu-i prea are la inimă pe bucureșteni. Încă de la începutul mandatului său de primar, a introdus un articol în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General, care prevedea restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului. Deși ședințele sunt publice, articolul introdus de Firea impunea oricui dorea să participe să facă, mai întâi, o solicitare. Dacă mai voia și să ia cuvântul, trebuia să se înscrie la registratură, cu 48 de ore înainte, dându-și datele personale. Și doar cei care primeau aprobare de la comisiile din primărie aveau dreptul să asiste la ședință și să se exprime. În ciuda faptului că articolul a fost anulat în instanță, până la finalul mandatului de primar, acesta nu a fost modificat și transpus în conformitate cu decizia instanței de judecată.

Eveniment

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu. Domnitorul nu era chiar un iubitor de pace și de vecini, luptându-se cu toți. Nu a luptat doar cu turcii, ci și cu muntenii, ungurii și polonezii. A fost aproape la fel de sângeros ca Vlad Țepeș. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români A fost aliat cu turcii și a pierdut bătălii importante. Multe dintre mănăstirile despre care s-a spus că le-a ctitorit, precum Putna, au fost doar reabilitate. La sfârșitul vieții, și-a sfătuit urmașii să aibă mai multă încredere în turci, decât în creștini. Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu În comunism, manualele școlare îl descriau pe Ștefan cel Mare în termenii propagandei de partid. Un "conducător strălucit" care voia să "ridice țara pe culmile cele mai înalte ale gloriei". Portretul lui Ștefan-Vodă era construit, în lecțiile de istorie, în conformitate cu cultul lui Ceaușescu: domnitorul îndemna oamenii să muncească pentru binele țării, mai presus de propriile nevoi. Voievodul îndemna țăranii să cultive mai multe grâne și să crească vite, pentru țară. Și bineînțeles, țăranii îl iubeau și îi erau devotați. Potrivit propagandei comuniste, oștirile erau compuse atât din boierii credincioși lui Vodă, cât și din țăranii liberi și târgoveți. Pe toți, voievodul îi înzestra cu arme de bună calitate. Dar nu pornea la război oricum, ci doar ca să-și apere țara. Bătăliile pierdute, cele de la Chilia și Cetatea albă, abia sunt amintite. Însă nu ca înfrângeri: teritoriile au fost "răpite" de dușmani. Potrivit propagandei comuniste Ștefan cel Mare nu voia războaie, era un iubitor de pace, de "înțelegere între oameni și popoare" și căuta să trăiască în "bună prietenie cu vecinii". Minciunile despre "oastea Măriei Sale" În fapt, Ștefan cel Mare a luptat împotriva tuturor vecinilor, fie că a fost vorba despre Imperiul Otoman, Ungaria, Polonia, Ţara Românească sau hanatele tătare. În cartea sa "Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare", istoricul Liviu Cîmpeanu susține că, deși în propaganda comunistă, Ștefan cel Mare apare ca o figură paternă, în mijlocul unei oști formate din răzeși și țărani moloveni, îmbrăcați în costume populare imaculate, înarmați cu coase și topoare, lucrurile stăteau cu totul altfel. În primul rând, în acea vreme nu existau încă răzeșii, iar țăranii medievali "erau foarte departe de a înțelege noțiuni abstracte precum «patrie», «onoare», sau «sacrificiu pentru binele comun»". În plus, atât Vodă, cât și boierii erau proprietari de pământ și nu și-ar fi sacrificat țăranii (forța de producție), într-un război. Ștefan cel Mare se baza, de fapt, pe o oaste nobiliară: marii boieri care trebuia să vină la oaste cu cetele lor formate din slujitori tot de origine nobilă, boieri mai mici, care erau mai săraci și care slujeau în casele marilor boieri. Toate categoriile ostășești care dădeau curs chemării la arme nu o făceau din patriotism, ci din obligație: ca urmare a jurământului de credință față de Voievod și a statutului de proprietari de pământ, condiționat de serviciul militar. În plus, aceștia trebuia să se înarmeze, să se echipeze și să-și asigure proviziile din bani proprii. Cum campaniile militare îi costau foarte mult, pierderile și le acopereau din prăzi de război. A ctitorit, dar a și renovat Ștefan cel Mare a rămas în imaginarul colectiv, drept un mare ctitor de biserici: după fiecare bătălie, ar fi înălţat câte una. În realitate, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie, însă inscripțiile păstrate din timpul său îl atestă ca fiind ctitor a doar 26 de biserici şi mănăstiri. Alte zece biserici îi sunt atribuite, însă nu există dovezi clare. În ce privește Mănăstirea Putna, povestea e mai complicată. Primul voievod moldovean, Dragoş Vodă, a construit o biserică din lemn la Volovăţ, pe care apoi a mutat-o la Putna. În jurul acestei bisericuţe, Bogdan I Întemeietorul a pus bazele Mânăstirii Putna. Ştefan cel Mare a fost cel care a refăcut-o şi a dezvoltat-o, ulterior, în perioada 1466-1469. A apărat creștinismul? În 1992, Ștefan cel Mare a fost canonizat. Argumentul Bisericii a fost că Ştefan cel Mare a luptat cu păgânii şi a ctitorit zeci de biserici. Ştefan cel Mare nu a luptat, însă, doar cu turcii şi tătarii, dar şi cu muntenii, cu ungurii şi cu polonezii. De fapt, până în 1470, Ştefan cel Mare nu a luptat deloc contra turcilor, ci le-a fost aliat în războaiele cu ungurii și muntenii. Când, în 1462, turcii se războiau cu muntenii, Ștefan cel Mare a atacat și el Muntenia, asaltând cetatea Chilia, luptând astfel de partea otomană. Războaiele cu muntenii au continuat şi pe timpul domniei lui Radu cel Frumos. În anul 1473, Ştefan atacă iar Muntenia, unde îl impune ca domnitor pe Laiotă Basarab. Voievodul s-a întors acasă și cu doua trofee de război: Maria şi Voichiţa, soţia și fiica lui Radu cel Frumos, pe care le-a răpit și le-a dus la Suceava. În ceea ce privește apărarea creștinismului în Europa, istoricul Marius Diaconescu a constatat că, de fapt, drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dunării. "Nici o oaste otomană nu a planificat vreodată să treacă Dunărea în Moldova, apoi să traverseze Carpaţii, ca să ajungă în Ungaria! Iar în privinţa Poloniei, cel puţin în timpul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova, era o pace trainică între polonezi şi turci, aşa că moldovenii nu aveau ce sau pe cine să mai apere.". Un voievod sângeros: îi plăceau decapitările Deși propaganda comunistă îl prezenta drept iubitor de oameni, Ștefan cel Mare a fost un conducător la fel de sângeros precum Vlad Țepeș. Fapt consemnat chiar de primul cornicar de seamă al Moldovei, Grigore Ureche: "Aprig la mânie" și "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovatu". Cronicarul amintește că Ștefan-Vodă omora, de multe ori, în timpul ospețelor, fără nici o judecată. În Letopiseţul Ţării Moldovei, Ureche relatează și nenumărate episoade ale decapitărilor. În războiul de la Soci, unde Ştefan Vodă s-a bătut cu armata lui Radu Vodă, cronicarul spune că "Radu Vodă pierdu războiul cu multă pagubă de ai săi, că pe toţi i-au tăiatu (…) şi pre mulţi viteji i-au prinsu vii şi pre toţi i-au tăiatu…". În războiul de la Râmnic, căpetenia muntenilor a fost capturată și i s-a tăiat capul: "Pre Ţepăluşi vodă l-au prinsu viu şi i-au tăiat capul". În războiul cu Petru Hronda, pretendent la tronul Moldovei, finalul a fost asemănător: "pierdu Hroiot războiul şi oastea, mai apoi şi capul. (…), Hroiot, fiindu prinsu viu de Ştefan vodă i-au tăiat şi capul". Exemplele cronicarului Ureche privind decapitările comandate de Ştefan cel Mare continuă în majoritatea descrierilor luptelor din "Letopiseţul Ţării Moldovei". După răsunătoarea victorie a moldovenilor la Codrii Cosminului, contra polonilor, oamenii lui Ștefan au întreprins, alături de tătari, expediții de jaf în provinciile poloneze de dincolo de graniță, ajungând până la porțile Liovului. Bătăliile pierdute Pe 22 septembrie 1462, domnitorul a fost învins în timpul asediului de la cetatea Chiliei, luptă purtată împotriva muntenilor şi a lui Vlad Ţepeş. În iulie 1476, Ștefan cel Mare este înfrânt în lupta cu turcii de la Războieni-Pârâul Alb (jud. Neamţ). Pe 15 iulie 1484, pierde cetatea Chiliei în lupta cu turcii. Pe 9 august 1484 pierde, tot în faţa turcilor, şi Cetatea Albă. Pe 16 noiembrie 1485, când a încercat să recucerească Chilia, o nouă înfrângere în faţa turcilor. Încrederea în turci Ștefan cel Mare credea că poate avea mai mare încredere în turci decât în creștini În anul 1487, după lungi războaie purtate cu turcii, și după capturarea Chiliei și Cetății Albe de către turci, Ștefan cel Mare decide să încheie pace cu Imperiul Otoman, acceptând reluarea plății tributului în schimbul garantării de către aceștia a statalității și independenței Moldovei. În testamentul politic, Ştefan cel Mare și-a sfătuit urmaşii să păstreze raporturile bune cu turcii, pentru că în ei pot avea mai mare încredere decât în creştini.

Eveniment

Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic

Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic. Succesele sale militare s-au dovedit eșecuri. S-a evidențiat doar prin cruzime, ucigând și femei și copii. "Dracula" lui Bram Stoker versus filmul comunist În manualele școlare comuniste, Vlad Țepeș e descris ca un voievod dur, însă drept, care voia să organizeze cât mai bine țara și s-o scape de jugul turcesc. Citește și: GALERIE FOTO Circ istoric la lansarea candidaților AUR: scenetă cu Vlad Țepeș, un turc care lua bătaie și o domniță în albastru. George Simion, poze cu Vlad Țepeș În timp ce "curăța" țara de "hoți, leneși și netrebnici, pedepsindu-i cu tragerea în țeapă", voievodul i-ar fi ajutat pe negustorii și meșteșugarii harnici "să-și poată îndeplini cu folos munca lor". În țeapă îi trăgea doar pe "trădători". Propaganda comunistă a demarat puternic "reabilitarea" voievodului, în siajul Tezelor din iulie, mini-revoluția culturală a dictatorului Ceaușescu. Pentru regimul comunist, imaginea de vampir creată de scriitorul irlandez Bram Stoker era o rușine. În 1979, a fost lansat și filmul "Vlad Ţepeş", o suită de clișee propagandistice. În film, relaţia dintre Vlad Țepeș și Ştefan cel Mare este caldă și frățească, menită să dea uitării conflictul dur dintre cei doi. Relația dură cu Ștefan cel Mare În realitate, lucrurile au stat cu totul altfel. Între Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș au existat relații bazate în principal pe interese militare, administrative și economice. Ştefan cel Mare a urcat pe tron în 1457, ajutat fiind de Vlad Ţepeş. Relațiile s-au stricat în 1462, după celebra "Bătălie de la Târgovişte", când Vlad Țepeș i-a pus pe fugă pe otomani, dându-le foc corturilor, în noaptea dinaintea bătăliei. Ştefan cel Mare era atunci aliatul turcilor, fiindu-i promisă de către aceştia cetatea Chilia. Ştefan cel Mare a incendiat oraşele Târgul de Floci şi Brăila din Ţara Românească, condusă la acel moment de Vlad Ţepeş. Bătălia de la Târgoviște, un eșec spectaculos Atacul de noapte din 1462, condus de Vlad Ţepeş contra armatelor otomane, este considerat una dintre cele mai importante victorii împotriva sultanului. Despre atac se vorbește în termeni elogioși, voievodul muntean fiind un exemplu de îndrăzneală și ingeniozitate. Deși prezentat drept o mare victorie, atacul nu şi-a atins obiectivul (uciderea sultanului) și a dus la pierderea tronului de către Vlad Ţepeş. După atac, sultanul l-a lăsat în ţară pe Radu cel Frumos (fratele voievodului, care făcuse deja pact cu turcii). Radu cel Frumos primise de la sultan și contingente importante de armată pentru a-i lua tronul lui Vlad. Iar graniţa de nord era amenințată de armatele moldoveneşti care râvneau la cetatea Chilia. Între timp, mai mulţi boieri valahi au trecut de partea lui Radu cel Frumos. Vlad Ţepeş a rămas doar cu o mână de oameni și s-a refugiat în cetatea de la Poenari. Apoi a fugit în Transilvania, pierzând tronul. Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic Istoricii din perioada Junimii aveau o abordare extrem de critică față de Vlad Țepeș. Îl considerau un erou secundar, care și-a făcut faimă exclusiv din cruzime. Istoricul Ioan Bogdan a fost unul dintre criticii vehemenți ai voievodului. Vlad Țepeș nu era un "protector al celor săraci şi drepţi", ci "un crunt tiran şi monstru al omenirei". "Aureola de sânge care înconjoară acest nume a făcut din cel ce l-a purtat un domn legendar şi l-a încărcat cu virtuţi pe care nu le-a avut", afirma Bogdan. Istoricul amintește că, deşi i s-a atribuit un rol de mare administrator şi organizator al Ţării Româneşti, cronicile muntene nu au prea multe informații despre perioada de domnie şi îl prezintă ca pe un "domn oarecare". "Din întreaga domnie a acestui crunt tiran nu cunoaştem decât fapte de o bestială cruzime. Nimic nu ne arată solicitudinea lui pentru reforme interne, nimic nu ne atestează îngrijirea lui, fie pentru biserici şi mănăstiri, fie pentru propăşirea materială a ţării", spune istoricul în lucrarea sa "Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti asupra lui". Boia: Succesul, bazat pe servilismul popular Istoricul Lucian Boia e de părere că mitul creat în jurul lui Vlad Ţepeş, domnitorului aspru, dar bun, care îi taie pe boierii lacomi şi corupţi, este o consecință a societății noastre "încă tradițională": "Este paternalismul destul de caracteristic poporului român, care ţine de trăsăturile noastre de societate încă tradiţională. (…) e o atitudine de societate ţărănească, respectuoasă faţă de marele cârmuitor. (…) A avut succes pentru că, pe de o parte, este susţinut de un popor care, în bună măsură, încă nu are suficientă educaţie politică, şi pe de altă parte, la capătul celălalt, îl serveşte pe conducător, că e principe, că e rege sau că e preşedinte comunist sau postcomunist, asta dă o imagine care flatează funcţia conducătorului.". Ucigaș sadic de copii și femei În cronicile străine, Ţepeş apare că un conducător crud care trăgea în țeapă nu doar boieri trădători, ci și copii sau femei. Cronicarul bizantin Chalcocondil, care îl laudă pe Ţepeş pentru că i-a bătut pe turci, consemnează și cruzimile acestuia: "Chemând câte unul dintre boierii săi, despre care putea crede că ar fi în stare să ia parte la trădarea pentru schimbarea domnilor, îl sluţea şi-l trăgea în ţeapă, împreună cu toată casa, pe el, pe copii, femeie şi slujitori. (…) Pentru a-şi întări domnia pare să fi ucis în puţin timp ca la douăzeci de mii de bărbaţi, femei şi copii, căci înconjurându-se de un număr de ostaşi şi trabanţi aleşi şi devotaţi, le dăruia acestora banii şi averea cu toată bunăstarea şi situaţia celor ucişi.". Mărturia acestor cruzimi vine de la însuși Vlad Ţepeş într-o scrisoare către Matei Corvin, în care îl anunţă că a ucis 23.884 de oameni, inclusiv femei: "Şi am ucis oamenii şi femeile, mari şi mici, care locuiau de la Obluciţa şi Novo Selo, unde se varsă Dunărea în Mare, până la Rahova, care se află lângă Chilia, din jos, la mică depărtare, şi până la locurile Samovit şi Ghighen, în număr de 23 884 de turci şi de bulgari, în afară de cei ce au ars prin case sau ale căror capete n-au fost înfăţişate dregătorilor noştri.".

Eveniment

Patriot românești în Ucraina, strategie bună

Sistemele antiaeriene ucrainene sunt parțial distruse iar sisteme Patriot românești în Ucraina, strategie bună. Patriot românești în Ucraina, strategie bună Armata rusă atacă masiv, folosind rachete balistice tactice și din ce în ce mai mult bombe ghidate. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Aceastea pot fi combătute doar prin sisteme de rachete de apărare aeriană, precum sistemele Patriot sau S-300 de producție rusă. Însă pentru S-300 ucrainenii și-au epuizat aproape toate stocurile de rachete, iar posibilitățile de livrare a unora noi sunt foarte limitate. Kievul a cerut ajutor aliaților occidentali: are nevoie de încă șapte sisteme Patriot. În UE, există șapte state care au aceste sisteme. Dintre acestea, două țări sunt considerate vulnerabile, două sunt reticente la transfer, și două au refuzat categoric. O singură țară a promis că va trimite sistemul. România încă negociază această posibilitate. Ce sunt și cât costă sistemele Patriot Patriot (Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target) este un sistem de apărare aeriană cu rază lungă, care funcționează la orice altitudine, indiferent de condițiile meteorologice, pentru a contracara rachete balistice tactice, rachete de croazieră și aeronave avansate. Patriot este un sistem mobil de rachete ghidate, care include un radar puternic, cu o rază de acțiune de peste 150 km, o stație de control, un generator de energie, stații de lansare și vehicule de suport. Sistemul poate ochi ținte până la o înălțime de aproximativ 20 de kilometri și o distanță de maximum 160 de kilometri. Fiecare baterie constă dintr-un sistem de lansare montat pe camion cu opt lansatoare care pot ține până la patru interceptoare de rachete fiecare. În funcție de tipul de interceptor utilizat, sistemul are diferite capacități. De exemplu, interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare în explozie, în timp ce noua rachetă PAC-3 folosește o tehnologie mai avansată de hit-to-kill. O rachetă PAC-2 costă aproximativ două milioane de euro, iar una PAC-3, aproximativ patru milioane de euro. Un sistem Patriot costă peste un miliard de euro: 400 de milioane de euro pentru sistem și 690 de milioane de euro pentru rachetele dintr-o baterie. Construirea unui asemenea sistem durează aproximativ doi ani. Care sunt statele UE cu sisteme Patriot operaționale În prezent, există șapte state membre UE care dețin sisteme Patriot operaționale: Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania și Suedia. După ce SUA au aprobat pachetul de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a avut loc o întrevedere între miniștrii de eExterne și de Apărare ai UE cu omologii lor ucraineni. În prezent, Kievul are trei sisteme Patriot operaționale (furnizate de SUA și Germania). Sunt insuficiente: Zelenski a cerut cel puțin încă șapte asemenea sisteme. Potrivit lui Jens Stoltenberg, NATO "a evidențiat capacitățile existente în întreaga alianță, există sisteme care pot fi puse la dispoziție Ucrainei". Germania a livrat deja două Patriot, urmează încă unul Germania are în prezent zece sisteme Patriot, multe dintre ele fiind rezervate misiunilor NATO. Până acum, Germania a livrat Ucrainei două sisteme Patriot, iar în aprilie a anunțat că va mai trimite încă unul. De altfel, ministrul Apărării, Boris Pistorius, vrea să procure încă patru noi sisteme Patriot. Pistorius a argumentat că astfel va putea promova transferul mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina. Olanda și Suedia preferă să dea bani, nu Patriot Olanda are patru sisteme Patriot, dintre care trei, operaționalizate. În ceea ce privește transferul către Ucraina, ministrul olandez de Externe, Hanke Bruins Slot, a declarat că Țările de Jos "caută posibilități în acest moment". Dar că, deocamdată, poate oferi doar sprijin financiar Ucrainei, pentru consolidarea apărării antiaeriene și pentru achiziția dronelor. Slot a sugerat că ar putea sprijini financiar Ucraina pentru cumpărarea unui sistem Patriot. Suedia are patru sisteme Patriot. Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a declarat că, deși țara sa nu exclude posibilitatea de a transfera elemente ale sistemului Patriot în Ucraina, Suedia se concentrează în prezent pe asistența financiară pentru Ucraina și pe furnizarea altor tipuri de arme, inclusiv sistemele antiaeriene portabile RBS 70. Polonia are doar două sisteme, nu transferă nici unul în Ucraina Polonia și România se confruntă cu cele mai puține presiuni diplomatice pentru a furniza Ucrainei sisteme Patriot. Atât România, cât și Polonia sunt considerate țări aflate "într-o situație mai vulnerabilă, având granița cu Ucraina". Polonia deține două sisteme Patriot. A refuzat să transfere elementele sistemului Patriot în Ucraina, din mai multe motive. În primul rând, cele două sisteme pe care le are din 2023 nu au atins încă pregătirea operațională deplină. Transferul lor ar încetini procesul de pregătire a echipajelor și de implementare a sistemelor în armata poloneză. Polonia este țara cea mai expusă unei potențiale agresiuni, după Ucraina. Sistemele pe care le are sunt prea puține pentru a asigura un nivel minim de securitate națională. Minimul este de opt sisteme Patriot. Însă Polonia oferă Ucrainei un sprijin militar și non-militar imens. Printre acestea, și sisteme mai vechi de apărare aeriană la sol. România, deschisă la negocieri România are patru sisteme, dintre care unul - operaționalizat, încă unul - aproape operaționalizat și încă două - în curs de operaționalizare. În timpul vizitei în SUA, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că e deschis la continuarea discuţiilor cu privire la transferul bateriilor Patriot din România. Însă a precizat că decizie poate fi luată doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De asemenea, Iohannis a sugerat că Armata Română ar trebui să negocieze: "Să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb". Bucureștiul ar putea primi alte sisteme de rachete și misiuni de poliție aeriană Potrivit unui interviu cu generalul de brigadă Mircea Mîndrescu, România ar putea primi un fel de "pachet compensatoriu", realizat de SUA în cooperare cu celelalte state aliate. În măsura în care vor fi disponibile, în România ar putea fi transferate sistemele norvegiano-americane antiaeriene cu rază medie NASAMS sau sisteme similare cu Patriot, precum sistemul german IRIS-T sau sistemele franco-germane SAMP/T. De asemenea, SUA ar putea transfera temporar în România și un sistem THAAD, care ar echivala sistemul Patriot la altitudini mai mari. Aliații ar mai putea aduce mai multe avioane de luptă F-16, Rafale sau Eurofighter pe teritoriul României, care să fie integrate în sistemul antiaerian și să consolideze capacitățile pentru misiunile de Poliție Aeriană Întărită. "O combinație între THAAD, capabil să intercepteze armament balistic, și aeronavele care pot intercepta drone și rachete de croazieră ar putea compensa capabilitatea integrată care este Patriot", a afirmat generalul Mîndrescu. Spania trimite doar rachete, nu un sistem complet Singurele țări UE care au sisteme Patriot și care le-ar putea oferi Ucrainei, dar au refuzat, sunt Spania și Grecia. La ultimul summit de la Bruxelles, lideri ai UE le-au cerut personal premierilor spaniol și grec, Pedro Sanchez și Kyriakos Mitsotakis, să transfere o parte din echipamentul lor de apărare aeriană în Ucraina. Oficialii europeni au susținut că nevoile Atenei și Madridului nu sunt la fel de mari ca cele ale Kyivului și că nu se confruntă cu nici o amenințare imediată la adresa securității lor. Spania are trei sisteme Patriot. Însă guvernul spaniol a declarat că nu va transfera nici unul dintre sisteme în Ucraina. În schimb, Spania va trimite un set de rachete interceptoare antiaeriene Patriot cu rază lungă de acțiune. Ministrul Apărării din Spania, Margarita Robles, a declarat că ajutorul va mai include și muniție de diferite tipuri, mitraliere ușoare și grele, vehicule logistice protejate, vehicule blindate de infanterie, arme antitanc, obuziere de artilerie de câmp, medicamente spitalicești și truse individuale de prim ajutor de luptă. Grecia păstrează Patriot pentru un eventual conflict cu Turcia În ceea ce privește Grecia, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Atena refuză să trimită orice fel de sistem de apărare aeriană în Ucraina, fie Patriot, fie S-300. Astfel, Grecia a respins categoric presiunile din partea aliaților europeni pentru a ajuta Ucraina, argumentând că Atena are nevoie de aceste sisteme pentru nevoile interne Mitsotakis a invocat preocupările de securitate ale Greciei cu Turcia. "Grecia nu va trimite nici S-300, nici Patriot în Ucraina", a declarat acesta. În comparație cu PIB-ul fiecărei țări membre ale UE, Grecia se află pe locul 20, iar Spania pe locul 26 în clasamentul țărilor care susțin Ucraina.

Eveniment

Lista vedetelor privilegiate de sistemul medical

Lista vedetelor privilegiate de sistemul medical: tratamentul preferențial acordat în spitalele din România beneficiază de impunitate. Lista vedetelor privilegiate de sistemul medical De-a lungul timpului, mai multe personalități publice, vedete ale scenei, dar și politicieni, au avut parte de tratament preferențial. Citește și: Nomenklatura PSD continuă circul în jurul salvării lui Florin Piersic: premierul Ciolacu și Rafila, ministrul Sănătății, în vizită la spitalul unde actorul a fost operat De la transport cu elicoptere SMURD pentru simple dureri de burtă, operații estetice făcute pe bani publici, operații în străinătate plătite de stat fără prea multe formalități, până la transplant de organe "peste rând", pentru susținători politici și parlamentari. Ficatul lui Minculescu, plătit de stat în Germania Pe data de 11 februarie 2009, Cristian Minculescu a fost internat într-o clinică din Germania. Solistul formației Iris suferea de mai mulți ani de boala polichistică hepatoacută și avea nevoie urgentă de un transplant de ficat. Donatorul a fost soția sa, Rodica Minculescu. S-a decis ca operația să fie făcută în Germania. În luna martie, Ministerul Sănătății din România a anunțat că va suporta costul operației: 47.000 de euro. "Este un gest de respect și de recunoștință pentru un artist care ne-a încântat sufletele", a declarat ministrul de atunci al Sănătății, Ion Bazac (PSD). Pe 10 noiembrie, 2009, trupa Iris a susținut un concert electoral pentru Sorin Oprescu, atunci candidat independent la prezidențiale, la Baia Mare. Socaciu a primit doi rinichi destinați unor adolescenți În 2008, Victor Socaciu a intrat în politică şi a devenit deputat PSD. În 2009, Socaciu, care suferea de mai mulți ani de diabet, a fost diagnosticat cu insuficiență renală. Medicul Mircea Penescu, pe atunci directorul Spitalului de Nefrologie Carol Davilla din Bucureşti, i-a recomandat transplantul, ca să scape de dializă. Socaciu a luat legătura cu dr. Mihai Lucan, de la ICUTR Cluj, care l-a înscris pe lista de transplant. Artistul deputat le-ar fi declarat apropiaților că se apropie de moarte ("Într-o lună sunt gata"), explicându-le că "Lucan are nişte interese mari, aşteaptă o aprobare importanta pentru un proiect de-al lui, şi îl voi ajuta să o obţină". În mai puțin de o lună, a primit telefonul: se găsiseră rinichii compatibili. A doua zi a fost operat. A primit nu un rinichi, ci doi. Organele ar fi trebuit să ajungă la doi adolescenți, Gabriela Miciu (17 ani) şi Viorel Bora (16 ani). Adolescenții au murit în 2014: ambulanța care îi transporta la dializa a fost implicată într-un accident grav de circulație. Socaciu a decedat în decembrie 2021, la un spital de nefrologie în București. Arșinel, băgat în fața a 3.300 de pacienți Doctorul Mihai Lucan de la ICUTR Cluj a fost implicat și în cazul Alexandru Arșinel. În 2013, Alexandru Arșinel a fost acuzat că a beneficiat de un transplant de rinichi "peste rând". Actorul a fost operat la doar trei zile după ce s-a înscris pe lista de așteptare a Registrului Național de Transplant. Pe lista națională, existau la acea dată înscriși 3.300 de pacienți, iar la ICUTR Cluj lista de aşteptare cuprindea aproximativ 1.700 de persoane. În septembrie, 2013, Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie "Claudia Safta" a depus o plângere penală care viza ICUTR, pentru lipsă de transparență și abuz în serviciu în detrimentul altor pacienți. Plângerea a fost clasată în 2017. Anchetatorii au stabilit că Asociaţia care a depus-o nu a fost direct afectată de faptele penale reclamate. Potrivit președintelui Asociației, Emanuel Ungureanu, rinichiul de care beneficiase Arșinel ar fi trebuit să ajungă la o tânără din Prundul Bârgăului. Arșinel a decedat în 2022. Celula VIP a lui Oprescu de la Universitar Pe 6 septembrie 2015, fostul edil al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Însă suporta cu greu condițiile de detenție. Așa că a schimbat celula pe un salon VIP al Spitalului Universitar: Oprescu a insistat să fie internat la spitalul pe care îl condusese, refuzând să meargă la alte spitale. Internarea lui Sorin Oprescu a fost mijlocită de Avocatului Poporului, instituție condusă pe atunci de Victor Ciorbea. Reprezentanții Avocatului Poporului au verificat condițiile de detenție și au conchis că Sorin Oprescu "trebuia să schimbe cât mai repede celula, cu secţia de Cardiologie a unei unităţi medicale". La spital s-a întrunit o comisie interdisciplinara. Lui Oprescu i s-a făcut un întreg set de analize. Deși cu probleme cardiace, coronografia a ieșit în parametri, însă doctorii din comisie au suspectat o afecțiune oncologică. Drept urmare, i s-a oferit imediat o investigație PET-Scan. În mod legal, investigația PET-Scan începe cu depunerea unui dosar medical, care să conțină un referat al medicului oncolog și rezultatele investigațiilor care să justifice procedura. Ceea ce durează uneori și luni de zile. Senator PSD în elicopter SMURD pentru o pântecăraie În 2019, senatorul PSD Virginel Iordache a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Judeţean din Suceava acuzând dureri de cap, vărsături și diaree. După consult, doctorii i-au spus că nu e nimic grav și i-au pus diagnosticul de enteroviroză (infecție stomacală). Senatorul nu a avut încredere în evaluarea medicilor suceveni și a solicitat să fie transferat la București, la Institutul "Matei Balș", cu un elicopter SMURD. Managerul Spitalului Județean din Suceava, Vasile Rîmbu, a spus că decizia de a-l aduce cu elicopterul în Capitală a fost luată de medicii suceveni "sub presiune și sub amenințări", adăugând că senatorul "a țipat la toată lumea", a amenințat și a refuzat ambulanța. La "Matei Balș", senatorul a primit același diagnostic. Flutur, rezervă de lux în pandemia de COVID În 2020, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţe "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava după ce testele pentru Covid-19 au ieșit pozitive. Probele pentru teste i-au fost recoltate acasă și au fost transmise de DSP pentru analiză la Institutul "Matei Balș" din București. După venirea rezultatelor, Gheorghe Flutur a fost transferat la spital. Aici a fost internat la Secția Chirurgie, din corpul nou al Spitalului Județean. A beneficiat de o rezervă de lux, cu baie și duș. În același spital, medicii care se îmbolnăviseră erau internați pe un palier, având o singură baie comună, fără duș. În documente, Gheorghe Flutur figura ca fiind internat la Secția de Boli Infecțioase, din clădirea veche a spitalului. Operații estetice pentru vedete, la Spitalul de Arşi În 2014, a izbucnit un scandal de corupție la Spitalul de Arși: peste 60 de acuzați. Multe vedete erau internate acolo ca paciente, cu diagnostice false, pentru a-și face diferite operații estetice, de la liposucție, la augmentare de sâni. Printre cei acuzați se afla și doctorul Vitalie Stan, managerul de atunci al spitalului. Potrivit DNA, în perioada ianuarie 2013 - ianuarie 2014, Vitalie Stan a efectuat 16 operații estetice, fiecare costând mii de euro. Plata se făcea la negru, iar medicul ar fi decontat costurile operațiilor mascate de diagnostice false. Printre paciente s-ar fi numărat mai multe vedete autohtone, precum fotomodelul Mădălina Secuianu, surorile Daniela și Ana Maria Crudu, Daniela Györfi, Ioana Tufaru (fiica Andei Călugăreanu) şi cântăreaţa Anda Adam. Deși dosarul a fost trimis judecătorilor în iunie 2014, magistraţii n-au demarat procesele nici doi ani mai târziu. Abia în 2020 procurorii DNA au dispus efectuarea urmăririi penale a doctorului Stan. În 2024, Curtea de Apel Bucureşti a dispus încetarea procesului penal împotriva medicului Vitalie Stan: faptele de care era acesta acuzat se prescriseseră.

Economie

Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe

Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe: cea mai facilă metodă de a-ți rezera o vacanță este printr-o agenție de turism care oferă pachete cu transport, transfer de la aeroport la hotel, cazare și, după caz, mese incluse. Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe Un sejur planificat individual poate avea avantajele unui hotel mai ieftin, însă dezavantaje legate de costurile de transport. Citește și: Care sunt companiile aeriene care oferă de multe ori prețuri chiar mai bune decât Wizz Air în Europa. Ofertele pentru destinații de vacanță în 2024, foarte ieftine Ce vacanțe de vară oferă agențiile de turism și care sunt cele mai prietenoase site-uri? Cât costă un sejur pe litoralul românesc și cât unul în Bulgaria, Turcia sau Grecia? Și care sunt cele mai atractive oferte de vacanțe exotice? Vama Veche, mai scumpă decât Mamaia la oferte de pornire Mamaia a fost detronată: Vama Veche este mai scumpă. Potrivit platformei litoralulromanesc.ro, ofertele pentru luna august, în Mamaia, încep de la 1.200 de lei, cazare șase nopți, la un hotel de două stele, fără masă. Cea mai scumpă ofertă este de 10.188 de lei, la hotel de patru stele, all inclusive. Prin comparație, în aceeași perioadă, ofertele pentru Vama Veche încep de la 1.800 de lei, cazare la pensiune. Pentru un hotel "boutique", de 16 camere, prețurile se dublează: 2.620 de lei. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Cea mai scumpă ofertă pentru Vama Veche: 4.053 de lei, șase nopți, la hotel de trei stele, cu demipensiune. În Costinești, ofertele pentru august încep de la 1.662 de lei, cazare pentru șase nopți, în vilă, fără masă. Cea mai scumpă ofertă, în prima săptămână a lunii, este de 4.800 de lei, cazare șase nopți, hotel de trei stele, cu mic dejun. Prețurile cazărilor în regim privat sunt uneori chiar mai mari. Potrivit site-ului booking.com, pentru Mamaia, cazarea timp de șase nopți într-un apartament de 30 m² începe de la 1.215 lei, de persoană. Cazarea la cort, într-un camping din Vama Veche, costă între 758 de lei și 2.304 lei, pentru șase nopți, iar pentru un apartament, prețurile variază între 3.000 de lei de persoană și 9.000 de lei, pentru șase persoane. Paralela 45 promite ce nu oferă Oferte similare găsim și pe litoralul bulgăresc, turcesc sau grecesc. Însă, uneori, ofertele afișate pe pagina de start ale agențiilor nu sunt chiar de actualitate. Este cazul site-ului Paralela 45. Acesta anunță oferte de vacanță de vară începând de la 261 de euro de persoană (cu destinația Antalya, Turcia). Practic, dacă vrei o rezervare, constați că oferta nu mai este valabilă. Următoarea ofertă anunțată pe site, pornește de la 390 de euro, pentru Creta, Grecia. Însă rezervările care mai sunt disponibile pentru această ofertă încep din luna iunie iar prețurile sunt între 499 și 1.479 de euro. În luna iulie, acestea sunt între 803 și 2.184 de euro, iar în august, de la 874 la 2.350 de euro. O altă ofertă anunțată pe prima pagină de Paralela 45: Hurghada, Egipt. Pachetul (șapte nopți cazare, bilete de avion dus-întors, taxe de aeroport și transfer aeroport, hotel, aeroport) este o promoție de 372 de euro. Însă nu mai sunt disponibile decât oferte "last minute", care încep de la 744 de euro. Christian Tour, site prietenos și eficient Un site mult mai prietenos și mai la zi este Christian Tour. Poți selecta destinația, mijlocul de transport preferat și locul de unde vrei să pleci. Ofertele afișate se pot ordona, în funcție de preț, de la cele mai ieftine, la cele mai scumpe, ceea ce face căutarea mult mai ușoară. În luna august, printre cele mai ieftine oferte de vacanță ale agenției sunt cele din Bulgaria. O săptămână la Nisipurile de Aur începe de la 344 de euro: transport cu autocarul, cazare șapte nopți la un hotel de trei stele și mic dejun inclus. Cel mai scump sejur ajunge la 1.864 de euro: hotel de patru stele, Ultra All Inclusive. O altă ofertă în Bulgaria: Sunny Beach. În luna august, sejururile încep de la 409 euro (autocar, hotel de trei stele și mic dejun) și ajung la 1.732 de euro (autocar, hotel de patru stele, Ultra All Inclusive) Ofertele pentru Albena încep de la 499 de euro (hotel de trei stele, All Inclusive). Cea mai scumpă ofertă: 1.864 de euro (autocar, hotel de patru stele, Ultra All Inclusive). Ofertele pentru Turcia Pentru Turcia, printre cele mai ieftine destinații pentru luna august se numără Antalya: de la 543 de euro (avion, hotel de trei stele, mic dejun). Ofertele de lux: 6.452 de euro (avion, hotel de cinci stele și Ultra All Inclusive). În aceeași perioadă, o săptămână la Bodrum începe de la 817 euro (avion, hotel de trei stele, All Inclusive) și ajunge la 6.472 de euro (avion, hotel de cinci stele, All Inclusive Plus). Pentru Kusadasi, în august, ofertele încep de la 885 de euro (avion, hotel de patru stele, All Inclusive) și ajung la 2.605 euro (hotel de cinci stele, Ultra All Inclusive). Tradiționala Grecie A treia destinație tradițională a românilor: Grecia O săptămână la Halkidiki începe de la 505 euro (avion și cazare la vilă) și ajunge la 3.072 de euro (hotel de cinci stele, demipensiune) Ofertele pentru Rodos încep de la 706 euro (doar cazare, la hotel de trei stele) și ajung la 3.791 de euro (hotel de cinci stele și demipensiune) Pentru Zakyntos, există oferte de la 677 de euro (avion și cazare în complex turistic) sau 865 de euro (doar cazare, la un hotel trei stele) la 1.275 de euro (hotel de patru stele, All Inclusive). eSky, motor de căutare foarte util În ultimii ani, o destinație la modă printre români este Dubaiul. Ofertele esky.ro încep de la 220 de euro de persoană, pentru luna iulie: avion, cazare cinci nopți, la un hotel de patru stele. Atunci când nu ai o destinație anume, site-ul este util pentru idei de călătorie: e suficient să dai o căutare în secțiunea "Vacanțe", toate aeroporturile, toate destinațiile și doar să introduci numărul de nopți pentru cazare. 33.283 de euro, o vacanță în Mykonos În topul celor mai populare destinații exotice se situează Paphos (Cipru), cu o ofertă de 519 euro, cazare cinci nopți, la un hotel de patru stele, zbor și mic dejun. Urmează Malta: 1.015 euro, șapte nopți, la hotel de patru stele, biletele de avion și micul dejun la hotel, incluse. Spania este și ea printre cele mai populare destinații: cinci nopți, la începutul lunii iunie, hotel de patru stele și avion: 490 de euro. Printre cele mai ieftine oferte exotice ale agenției se numără Italia, Albania sau Croația. Pentru Italia, ofertele încep de la 246 de euro: avion, cazare șase nopți într-un hotel de trei stele din Rimini (perioada 4-10 iunie). Albania, puțin mai scumpă: 249 de euro, la Durres, avion și cazare cinci nopți, la un hotel de trei stele. Croația: 261 de euro, Zadar, avion și cazare șapte nopți, la hostel. Cele mai scumpe vacanțe ale agenției: 33.283 de euro, Grecia, Mykonos, avion, cazare șapte nopți la hotel de patru stele, cu mic dejun. TripAdvisor, pentru hoteluri Planificare unei vacanțe pe cont propriu poate începe prin căutarea unui hotel pe TripAdvisor. Astfel, o vacanță poate fi mai ieftină, cel puțin în ceea ce privește cazarea: de exemplu, pentru Kusadasi, în perioada 1-7 august, există oferte care pornesc de la 210 euro, cu mic dejun inclus. Însă transportul poate atenua câștigurile: în aceeași perioadă, oferte pentru zbor, până la Izmir, pornesc de la 321 de euro, iar transferul, de la aeroportul din Izmir la Kusadasi este în jur de 70 de euro. Per total, un sejur planificat individual la Kusadasi ajunge la 600 de euro. Pentru idei și oferte există și diferite grupuri pe rețelele sociale. Pe Facebook, există grupuri precum "Vacanțe sub 500 de euro", "Vacanțe la preț redus", "Vânătorii de oferte de vacanță" sau "Vacanțe prin România". Grupurile găzduiesc atât postări ale agenților de turism, ale proprietarilor de pensiuni și cabane, cât și diverse anunțuri ale persoanelor particulare. De exemplu, cineva oferă un loft la Madrid, care poate fi închiriat pentru 85 de euro pe noapte. Altcineva, un apartament în Mangalia: 99 de lei, pe noapte, de persoană. De asemenea, există și anunțuri ale unor oameni care își revând vacanțele: deși le-au achitat, nu mai pot ajunge și încearcă să le paseze la un preț avantajos altor doritori.

Economie

Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate

După pandemia de COVID, oamenii au început să călătorească din ce în ce mai mult, în special cu avionul. Călătoriile de "revanșă", cum au fost denumite în domeniul aviatic, au fost monetizate corespunzător - biletele de avion s-au scumpit de la an la an: Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate. Greenwashing-ul scumpește biletele Transportatorii invocă pierderile de miliarde provocate de restricțiile din timpul pandemiei, penuria de avioane, cauzată de problemele lanțului de aprovizionare, dar și taxele mai mari pentru poluare și politica ecologică impuse de Parlamentul European în decembrie anul trecut. Citește și: Care sunt companiile aeriene care oferă de multe ori prețuri chiar mai bune decât Wizz Air în Europa. Ofertele pentru destinații de vacanță în 2024, foarte ieftine Pe de altă parte, Uniunea Europeană critică creșterea costului biletelor de avion și pune presiune pe companiile aeriene. Deși Comisia Europeană nu are puterea de a reglementa tarifele aeriene, în aprilie a.c. a demarat o anchetă care vizează 20 de companii aeriene. Companiile sunt acuzate de practici de greenwashing (înșelarea publicului cu privire la proiecte ecologice) prin care au cerut taxe suplimentare călătorilor. De partea lor, investitorii în companii aeriene susțin că, atât companiile aeriene europene, cât și cele americane "testează" toleranța călătorilor la creșterea de prețuri de după pandemie. 50% în plus pe zboruri După pandemia de COVID, industria turismului în Europa s-a relansat. În doar primele luni ale anului 2024, călătoriile turiștilor au depășit nivelul anului 2019. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Potrivit datelor europene, tendința ascendentă, observată în 2023, e datorată în mare măsură călătoriilor intraregionale puternic alimentate de Germania, Franța, Italia și Olanda. La acestea se adaugă turiștii din SUA, care continuă să fie cea mai importantă piață a turismului în Europa. Relansarea turismului vine la pachet cu costuri mai ridicate. În 2023, o dată cu inflația, au crescut și prețurile asociate turismului. Față de 2019, prețurile hotelurilor au crescut cu 35%, ale pachetelor de vacanță - cu 47%, iar prețul biletelor de avion pentru zborurile internaționale - cu până la 49%. Prețurile mari nu i-au descurajat, însă, pe turiști. Potrivit lui Miguel Sanz, președintele European Travel Comission, în 2024, cheltuielile de călătorie ale consumatorilor vor crește considerabil în toată Europa, atingând cifre-record în lunile de vară. Clienții, încă dispuși să plătească Anul acesta, companiile aeriene (americane și europene) au de gând să-și sporească profiturile, mărind prețurile biletelor, arată o analiză Reuters. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă. Tactica, folosită des de companii low-cost Potrivit mai multor investitori în companii aeriene și directori de companii, transportatorii aerieni "încearcă să strângă tot ce pot din boom-ul călătoriilor post-COVID și să-și atenueze costurile din ce în ce mai mari provocate de penuria persistentă de avioane". Jamie Lindsay, investitor al companiei aeriene la Artemis Investment, a declarat că „Tarifele mai mari în această vară vor continua să genereze profituri. Companiile aeriene vor câștiga mai mulți bani, deoarece clienții sunt încă dispuși să plătească mai mult". Ryanair ba scumpește, ba nu, dar pierde la acțiuni În luna februarie a.c., CEO-ul Ryanair, Michael O'Leary, a declarat că prețurile biletelor Ryanair vor fi cu până la 10% mai scumpe în această vară, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Printre cauze: creșterea numărului de pasageri și lipsa de aeronave, noile livrări de avioane Boeing fiind întârziate. Însă, în luna mai a.c., O'Leary a revenit cu noi declarații: Ryanair nu va crește prețurile biletelor pe timp de vară.În urma anunțului, acțiunile companiei aeriene au scăzut cu 4%. Comisarul Vălean cere "explicații" companiilor Anul trecut, companiile aeriene europene au crescut prețurile biletelor cu până la 30%, în timpul verii. În decembrie, Adina Vălean, comisarul UE pentru Transport, a declarat că Bruxelles are nevoie de "explicații" din partea companiilor pentru aceste creșteri de preț. Comisarul a mai declarat că oficialii UE au început deja să analizeze tarifele aeriene în toată Europa. Totuși, companiile aeriene sunt libere să-și stabilească propriile tarife, în conformitate cu legile UE. Vălean a subliniat acest lucru, declarând că nu are de gând să intervină pe piața aviației, însă Comisia "are nevoie de mai multe detalii despre dinamica industriei care a dus la creșterea prețurilor". Oficialul european a spus că se teme că prețurile biletelor de avion vor continua să crească și, deși Comisia nu este "un organism de reglementare a micromanagementului prețurilor", este îngrijorător că "un preț ar putea deveni o barieră pentru conectivitate". Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate Câteva luni mai târziu, pe 30 aprilie a.c., Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor au demarat o anchetă împotriva a 20 de companii aeriene. Motivul: practici înșelătoare de greenwashing (afirmații false despre cât de ecologic este un produs, o politică sau o organizație). Invocând protecția climatică, companiile vizate sunt suspectate că au cerut taxe suplimentare călătorilor. Companiile au afirmat că emisiile de CO2 cauzate de zboruri ar putea să fie compensate prin proiecte climatice la care consumatorii ar putea contribui prin plata unor taxe suplimentare. Investigația a fost lansată în urma unei alerte venite din partea Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC). Companiile aeriene au la dispoziție 30 de zile pentru a aduce dovezi științifice care au stat la baza proiectelor climatice invocate pentru care au cerut bani de la călători. Printre companiile investigate se numără: Air Baltic, Air Dolomiti, Air France, Austrian Airlines, Brussels Airlines, Eurowings, Finnair, KLM, Lufthansa, Norwegian Air, Ryanair, SAS, Swiss, TAP, Volotea, Vueling și Wizz Air.

Investigații

Prostituată româncă în Germania: Fac bani

Prostituatele românce sunt o prezență obișnuită în țări din vestul Europei. Chiar și acolo unde prostituția nu este legalizată, și cu atât mai mult acolo unde serviciile sexuale sunt înregistrate oficial. Una din metodele de recrutare a lucrătoarelor sexuale este prin intermediul anunțurilor de mică publicitate care împânzesc internetul. Citește și: Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: își cer indemnizația de pensionare. Guvernul blocase plata acestei indemnizații Plecând de la astfel de anunțuri, DeFapt.ro a reușit să intervieveze mai multe românce, atât lucrătoare sexuale în țări din vestul Europei, cât și responsabile de administrarea unor stabilimente care oferă astfel de servicii. Interviurile au fost obținute sub acoperire: o colaboratoare a DeFapt.ro a jucat rolul unei tinere care este interesată să lucreze într-un astfel de stabiliment și, astfel, a cerut cât mai multe detalii. Și din acest motiv, DeFapt.ro nu va identifica nominal nici stabilimentele (ci doar zona geografică în care se află), nici persoanele intervievate (numele folosite sunt fictive). Interviul de mai jos este realizat cu o tânără de puțin peste 20 de ani care lucrează într-o "casă privată" din vestul Germaniei, foarte aproape de granița cu Olanda. Pentru ea, prostituată româncă în Germania, "Fac bani" este filosofia de lucru. "Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie" Bună, mi-a dat Ioana (românca ce administrează stabilimentul, menționată drept persoană de contact în anunțul de recrutare - n.r.) numărul să te sun. Cum e viața acolo? Viața depinde de cum ți-o faci tu. Totul depinde de tine. Acum sunt doar eu în casă, urmează să vină și celelalte, dar nu suntem siguri de chestia asta și de ajuns, depinde, cu ce vii? Nu știu... Poți lua avionul până la Düsseldorf, și de acolo vin șefi și te aduc aici. Sau iei mașina și te aduce fix la destinație, până în fața casei. E safe? Au fost probleme? Clienți violenți n-am avut niciodată. Eu lucrez aici de un an și ceva. Clienți mai agresivi n-am avut niciodată, dar în caz în care nu te înțelegi cu ei poate veni o fată, dacă e în casă, sau patroana și vorbește cu el, dacă nu știi să vorbești cu ei s-o dai la comun acord. Cum adică? Vorbești engleză, germană? Dacă vorbești engleză, de obicei nu sunt agresivi, sunt uneori nesuferiți, în caz că nu le convine ceva, după ce-și dă drumul zice că-și vrea banii înapoi. Tu trebuie să iei inițiativa și să spui că nu dai nimic, ei n-are ce să-ți facă, de jignit nu te pot jigni, de ridicat mâna nici atât, n-are nici unul atât tupeu. Avem și pază, nu doar bodyguarzi, dar și poliție. Se fac acte de muncă, să poți lucra, altfel n-ai voie. "Dacă ești de viață, nu simți că muncești" Cum se lucrează? Păi, programul de muncă obositor nu prea e, dacă ești mai amuzantă, de viață, nu simți că muncești, dar dacă ești una din aia moartă, leșinată și nu te bagi în seamă cu nimeni și stai într-un colț, vezi doar de tine și de telefon, îți dai seama că timpul trece altfel, că noi stăm aici, mai râdem, mai ascultăm muzică, mai glumim. Ne place să fim prieteni cu toți, să ne simțim bine, să facem munca mult mai ușoară. Cazarea? Dacă vrei, dormi aici, dacă vrei în altă parte, e problema ta. Dar poți dormi aici. "Din prima zi m-am simțit ca acasă" Când ai ajuns acolo, a fost cum te-ai așteptat? Păi, când am venit eu prima oară... am lucrat în altă parte, la Hamburg, unde nu mi-a convenit. Apoi, la niște Eros-uri, care sunt ca niște hoteluri, la 120-150, depinde de Eros-ul pe care îl ai în momentul ăla, nici acolo nu mi-a convenit și am găsit anunțul Ioanei pe net, am vorbit cu ea, a doua zi am venit direct la ea și din prima zi m-am simțit ca acasă, de-aia am și rămas. Ce s-a întâmplat în celelalte locuri? În celelalte locuri, patronii (Ioana nu se cunoaște că e patroană, e cea mai bună prietenă!), toată lumea era după bani. Dacă ți-era rău, patronul nu-l interesa că ți-e rău, că mori, trebuia să muncești! Aici, dacă vrei să-ți iei o zi liberă îți iei, dacă vrei o oră-două să te duci până în oraș, poți s-o faci. Ai Kaufland aici, poți să-ți iei mâncare, să-ți gătești. Sunt multe chestii care te avantajează, nu mai cheltui așa mult. Că dacă comanzi mâncare, te duce la 30-40 de euro pe zi. Așa, dai 50 -100 de euro, îți iei la tine și gătești. "Cum am ajuns, am și muncit" Vacanță îți poți lua? Vii aici și zici că vii pe data de și pleci pe data de. Dacă se ivește o problemă, anunți seara, nu pleci fără să anunți. Când ai ajuns, cum a fost? Din prima zi? Perioadă de acomodare? Eu, fiind o persoană mai de viață, erau și persoane de gașcă, mai ales cu Ioana. Dacă ea nu era ce trebuie, degeaba era casa. Puteam să fac mii pe zi, că nu rămâneam. Dar cum am ajuns, am și muncit. Aveam și nevoie de bani că n-aveam nici un ban la mine. Dar m-am acomodat repede, foarte repede. Avem și saună aici. Te duci și la clienți acasă? Dacă vrei să te duci, anunți. Asta e outcall, deplasarea. Dacă nu vrei, nu te obligă nimeni, faci serviciul pe casă. Nimeni nu-ți zice să faci aia sau ailaltă. Eu nu fac deplasări, fac bani și nu-mi mai trebuie deplasări. Prostituată româncă în Germania: Fac bani Cât câștigi pe lună? Depinde de tine, ce interes îți dai și cât de îngrijești. Au mai fost fete aici care nu știau nici să se spele și nu făceau bani. A fost o fată, avea în jur de 100 de kilograme, făcea la bani de rupea. Când te apuci de meserie, ești mai rușinoasă, e mai altfel. Dar aici nu e obligatoriu să te îmbraci în sutien și chiloți, poți purta și rochițe, să fii elegantă și să te simți confortabil. Cum îți faci clienți fideli? Păi, dacă îl scoți imediat pe ușă după ce și-a dat drumul, îți dai seama că ăla nu mai vine. Mai râzi, mai glumești. Eu, când am venit prima oară aici, nu vorbeam nici o limbă străină. Dar îi făceam să râdă, mă prosteam, mai vorbeam pe translate când nu ne înțelegeam. Dar eu sunt mai nebună, mă mai îmbăt, pun muzică, mai dansez, mai fumez, mai am și eu momente când mai greșec, mă mai iau de unul, poate n-am șters bine praful... probleme, n-ai ce să faci, trebuie să fii tu însăți. "Ai mei știu că muncesc la Decathlon" Eu n-aș vrea să spun familiei că fac meseria asta. Spune-le că muncești la Decathlon, ai mei asta știu. Bine, cred că și-au dat seama ce lucrez pe aici, dar nu spun nimic, atâta cât fac bani, nimeni n-are nimic împotrivă. Trafic de persoane? Ce patroni am eu aici nu i-aș da nici pe o sută. O dată ce ai venit aici, ei răspund de tine dacă se întâmplă ceva cu tine, dacă îți iei o zi liberă, faci ce vrei, dacă zici că te duci până în oraș și nu te mai întorci, încep să te sune. Ce te întreabă când faci actele? Te întreabă dacă ai mai lucrat, dacă te obligă cineva să faci asta, că protejează femeile.

Economie

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz. Românii alocă bugete mai mari pentru călătorii în străinătate în 2024 și a crescut interesul pentru vacanțele de tip city break. Turcia, Grecia și Bulgaria sunt, în continuare, în topul preferințelor pentru vacanțele de vară. Mai mulți bani pe vacanțe Peste jumătate dintre români (57%) vor aloca bugete mai mari pentru vacanţele în străinătate în acest an. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Datele provin dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor (APPA). Potrivit sondajului, în 2024, 42% dintre respondenţii care își vor petrece vacanța în străinătate au de gând să aloce un buget între 1.000 şi 2.500 de euro. 40%, au declarat că vor avea un buget sub 1.000 de euro. 18% dintre români chestionați au în plan să cheltuiască peste 2.500 de euro pentru călătorii în străinătate. Companii low-cost mai ieftine decât Wizz Un studiu recent al AirAdvisor a alcătuit un top al celor mai ieftine companii aeriene europene. Pe primul loc se situează compania maghiară Wizz Air. Compania are cele mai bune oferte spre destinațiile din Europa. Totuși, în ceea ce privește calitatea serviciilor, compania nu are o notă foarte bună. Utilizatorii TripAdviser au notat-o cu un scor de 2,5 din 5 punte. În România, anul trecut ANPC-ul a amendat Wizz Air cu 60.000 de lei, pentru nerezolvarea sutelor de reclamații primite. Iberia, peste Wizz Air la servicii Compania spaniolă Iberia este pe locul al doilea în topul celor mai ieftine companii aeriene din UE. Potrivit AirAdvisor, chiar dacă zborul cu Iberia ar putea costa mai mult, compania poate prezenta o valoare mai bună decât Wizz Air, la capitolul fiabilitate, lounge-uri în aeroporturi și recenzii ale profesioniștilor. Față de Wizz Air, compania spaniolă Iberia are o cotă mai favorabilă pe TripAdviser la toate capitolele, obținând un scor de 3 puncte din 5. Norwegian, companie foarte prietenoasă Al treilea loc în topul celor mai ieftine companii aeriene europene este ocupat de Norwegian Air Shuttle. Compania low-cost este a doua ca mărime din Scandinavia, după Scandinavian Airlines. Potrivit AirAdvisor, în afara tarifelor avantajoase, site-ul web al companiei este extrem de prietenos. Tarife sunt detaliate în funcție de lună și de costul de la punctul de plecare. În plus, zborurile către țările nordice cu această companie tind să fie cele mai ieftine. Pe Tripadvisor, este cotată cu 3,5 puncte din 5. Vueling, aceeași notă cu Wizz Air A patra cea mai ieftină companie aeriană este Vueling, tot o companie spaniolă, ca și Iberia. Prețuri accesibile, iar site-ul - foarte prietenos. Prețurile zborurilor sunt afișate într-un format calendaristic, astfel încât se poate obține cu ușurință cea mai ieftină opțiune. Tripadvisor-ul nu este însă foarte favorabil. Similară cu Wizz Air, Iberia obține 2,5 puncte din 5. Ryanair taxează tot, dar nu face overbooking Compania irlandeză Ryanair este și ea în top 5 al celor mai ieftine companii aeriene europene. Totuși, deși are unele dintre cele mai ieftine tarife anunțate, modelul de afaceri al Ryanair este să atragă inițial cu un preț scăzut pentru biletele de zbor, ca mai apoi să adauge taxe pentru aproape orice. De la băuturile de bază și mâncare, la alegerea locului și bagaje, totul este taxat suplimentar. Pe Tripadviser, compania este cotată cu 3 puncte din 5. O bilă albă: dintre toate companiile aeriene europene, Ryanair anunță chiar pe site că nu recurge la metoda de overbooking. Unde merg românii în vacanță În baza rezervărilor de vacanțe din primele săptămâni ale anului, agenția Perfect Tour a realizat un top al destinațiilor preferate de români pentru vacanțe. Pentru 2024, cererile pentru city break-uri au fost cele mai căutate. Destinațiile preferate ale românilor pentru escapade de două, trei zile sunt Roma, Barcelona, Istanbul, Atena și Lisabona. Când vine vorba despre vacanțe de vară, românii preferă Turcia, Grecia, Bulgaria, urmate de Spania, Italia și Cipru. De asemenea agenții de turism preconizează și o creștere a rezervările pentru vacanțe exotice: Bali, Maldive, Mauritius, Seychelles, Punta Cana și Tulum sunt câteva dintre destinațiile preferate de români. Cele mai ieftine city break-uri Potrivit esky.ro, care oferă "garanția prețului mic" cel mai ieftin city break în afara României costă 124 de euro, în Ungaria, Budapesta. Sub 200 de euro, găsim însă oferte și pentru city break în Germania (Dortmund, de la 134 de euro), Italia (Rimini, 140 de euro), Danemarca (Copenhaga, 175 de euro) sau Franța (Paris, de la 193 de euro). Cel mai scump city break: Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi): 5.103 euro. Prețurile includ transportul cu avionul și cazarea, două nopți, iar în cazul city break-urilor mai scumpe, regimul este all inclusive. Printre destinațiile celor mai ieftine vacanțe, care includ transportul cu avionul și cazarea pentru cinci nopți se numără Albania (Durres, 184 de euro), Turcia (Izmir, 221 de euro) sau Italia (Rimini, 299 de euro). Sub 500 de euro există și posibilitatea unei vacanțe în Emiratele Arabe Unite (Dubai), prețurile începând de la 302 euro de persoană. Cea mai scumpă vacanță ajunge la 33.311 de euro. Destinația: Grecia, Mykonos. În acest preț sunt asigurate zborul direct, cazare de 7 nopți la un hotel de 4 stele și micul dejun. Bineînțeles, prețurile diferă în funcție de disponibilitate și de perioada aleasă.

Economie

Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente

Aproape toate companiile aeriene vând bilete peste capacitatea avionului: overbooking-ul (suprarezervarea) este o afacere veche. Motivul principal invocat de companiile aeriene este că unii pasageri nu ajung la îmbarcare ("No-show"), din diferite motive. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă. Tactica, folosită des de companii low-cost Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente cu pasagerii, cărora "uită" să le prezinte riscul că pot fi lăsați la sol. Reglementarea în SUA, încă din 1978 Overbooking-ul practicat de companiile aeriene este o afacere veche. Ideea vine din SUA și datează din anii 1940. Pe măsură ce și-au extins afacerile, companiile aeriene s-au confruntat și cu problema locurilor rezervate, dar neocupate. Acestea erau contabilizate drept pierderi. Pentru a le minimaliza, managerii companiilor au adoptat metoda de overbooking (suprarezervarea), ca strategie de afaceri. Până în 1950, vânzarea intenționată de bilete în plus devenise o practică larg răspândită. La fel, și plângerile pasagerilor. Ani de zile, companiile aeriene au susținut varianta "erorii umane", negând că overbooking-ul era făcut în mod deliberat. Prima reglementare a overbooking-ului a avut loc în SUA, în 1978. Civil Aeronautics Board (CAB) a ordonat atunci companiilor aeriene să plătească despăgubiri suplimentare de până la 400 de dolari victimelor tacticii de overbooking. 20 de ani de la regulamentul UE În Uniunea Europeană, reglementarea overbooking-ului există din 2004. În 2001, un studiu al UE remarca faptul că mai multe companii aeriene europene "au prins obiceiul de a include problema No-show în planificarea vânzărilor de bilete". Potrivit unor statistici UE, anual, peste 250.000 de pasageri din Europa erau blocați la birourile de check-in. Unele dintre cele mai mari companii aeriene, precum British Airways, Lufthansa și Air France, vindeau mai multe locuri la zboruri pentru a compensa posibilele cazuri de "No-show". Reglementarea la nivel european a provocat proteste majore din partea marilor organizațiilor din industrie. Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), European Regions Airlines Association, International Air Carriers Association și Association of European Airlines au argumentat că propunerile noilor reglementări vor oferi pasagerilor "mult mai mulți bani decât au plătit pentru biletele lor". Până în 2004, compensările pentru pasagerii afectați de overbooking erau de 150 până la 300 de euro. Regulamentul EC 261 al UE prevede ca acestea să fie de 250 până la 600 de euro. Se caută voluntari care să nu se îmbarce Potrivit regulamentului european EC 261/2004, în caz de overbooking, înainte de a refuza pasagerilor îmbarcarea, compania aeriană trebuie să caute mai întâi voluntari care să renunțe la rezervare. Voluntarii pot negocia cu compania aeriană și alte beneficii, decât cele deja stabilite și obligatorii (rambursarea valorii biletului sau asigurarea următorului zbor și compensările financiare). Aceste beneficii suplimentare nu sunt stabilite în reglementare, fiind lăsate la latitudinea negocierii între pasagerul voluntar și companie. Dacă nu există suficienți voluntari, compania aeriană care a vândut mai multe bilete are dreptul de a refuza mai multor pasageri dreptul de a se îmbarca. Cine e lăsat pe dinafară Criteriile de selecție a acestora nu sunt reglementate, nu sunt transparente și țin de politica fiecărei companii. Cel mai răspândit criteriu este ora de check-in: întârziații sunt, în primul rând, cei vizați. Mai contează, însă, și tariful plătit de un pasager: o persoană care a cumpărat, pe ultima sută de metri un bilet mai scump, va avea mai multe șanse să urce în avion decât altcineva, cu un bilet luat din timp, deci mai ieftin. Cei mai feriți de a fi lăsați la sol sunt pasagerii în vârstă, dar și călătorii frecventi, precum oamenii de afaceri. Cei care sunt lăsați la sol, contra voinței lor, au dreptul la un zbor ulterior sau la rambursarea costului rezervării. În plus, aceștia au dreptul și la rambursarea cheltuielilor (cazare, transfer și masă) până la potențialul următor zbor, precum și la o despăgubire de 250 până la 600 de euro. Pentru obținerea compensațiilor, trebuie să ceară un formular de refuz la îmbarcare. Overbooking-ul crește veniturile companiilor Cele mai mari companii aeriene, cu numeroase destinații și o flotă de multe avioane, reușesc să obțină cu câteva milioane de euro în plus, în fiecare an, datorită overbooking-ului. Totuși, potrivit IATA, menținerea acestei practici este benefică în primul rând pasagerilor: overbooking-ul, dacă e gestionat "corect", permite companiilor să ofere bilete la prețuri competitive și să permită mai multor pasageri să își rezerve zborul. Gestionarea corectă ține de algoritmul pe care companiile ajung să-l creeze pe bază de statistici pentru a depista cât la sută dintre pasageri nu vor ajunge la îmbarcare. Algoritmii iau în considerare, printre altele, aeroporturile de plecare și destinație, condițiile meteorologice, viteza controalelor de securitate, anulările și întârzierile zborurilor anterioare. Potrivit IATA, eliminarea overbooking-ul ar duce la impunerea unor limite de timp mai stricte pentru emiterea biletelor. De asemenea, ar crește taxele pentru pasagerii "No-Show" și s-ar înăspri restricțiile privind tarifele de rambursare pentru călătoriile anulate. Transportul aerian, cel mai reclamat În 2023, Centrul European al Consumatorilor a recuperat peste 350.000 de euro pentru consumatori, cu 32% mai mult decât anul precedent. ECC România a rezolvat aproximativ 6.100 de reclamații de la consumatori români și 230 de reclamații de la consumatori din alte state membre ale UE. Din cele cinci domenii vizate, transportul, în special cel aerian, a contabilizat cele mai multe: 41% Comparativ cu anul 2022, ponderea reclamațiilor legate de serviciile de transport aerian (anulări sau întârzieri de zboruri) a continuat să crească, rămânând în fruntea listei zonelor generatoare de reclamații ale consumatorilor. Wizz, regina amenzilor În 2023, Wizz Air a primit 258 de reclamații. Acestea vizau anularea zborurilor și refuzul la îmbarcare din cauza overbooking-ului. Deși reprezentanții companiei au afirmat că nu fac overbooking de sărbători, chiar la începutul anului, mai multor pasageri li s-a refuzat îmbarcarea din cauza supravânzării de bilete. Aceștia își cumpăraseră biletele din timp, pentru a se întoarce din Sibiu în Marea Britanie și își făcuseră check-in-ul cu 24 de ore înainte de zbor. Două luni mai târziu, un alt caz a fost bine mediatizat: șapte pasageri care așteptau la rând pentru un zbor Wizz Air de la București la Milano n-au mai fost lăsați să urce în avion. Compania a susținut că aceștia "s-au prezentat la poarta de îmbarcare după ce îmbarcarea a fost închisă". Potrivit pasagerilor lăsați la sol, rămăseseră de fapt printre ultimii la coadă pentru a nu se înghesui. După ce a investigat situația zborurilor anulate în 2023 de Wizz Air, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat compania cu 60.000 de lei. Dintre plângerile primite de companie, nici una nu fusese soluționată până la data când ANPC a demarat ancheta. Potrivit reprezentanților companiei, "Overbooking-ul este perfect normal pentru companiile aeriene". Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente Legislația europeană, totuși, deși nu interzice practica overbooking-ului, insistă că pasagerii trebuie să știe de la bun început că este posibil să le fie refuzată îmbarcarea. Potrivit claimflights.com, "Prima condiție (pentru ca overbooking-ul să fie legal - n.r.) este ca, în momentul rezervării (sau în confirmarea rezervării), compania aeriană să vă informeze că locul dumneavoastră riscă să fie suprarezervat.". Chiar regulamentul UE menționat mai sus arată că "Pasagerii ar trebui să fie pe deplin informați (de către companiile aeriene - n.r.) despre drepturile lor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, astfel încât aceștia să-și poată exercita efectiv drepturile.". Același regulament (art. 14, alin. 1) spune că "Operatorul de transport aerian se asigură că în zona de înregistrare a pasagerilor este afișat un anunț lizibil, constând din următorul text imprimat cu caractere clare și vizibile: .". Evident, cum azi check-in-ul se poate face și online, pasagerii trebuie să fie informați prin intermediul a-mail-ului de confirmare a rezervării despre overbooking-ul pe un anumit zbor. Ceea ce foarte multe companii aeriene nu fac.

Autor: Ramona Emilian

USR, deraiat de Barna și Drulă

Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană

Băluță, o nouă pasiune: "primul teatru"

În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori

Firea reia promisiunile din 2016, neonorate

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu

Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic

Patriot românești în Ucraina, strategie bună

Lista vedetelor privilegiate de sistemul medical

Site-urile cu cele mai ieftine vacanțe

Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate

Prostituată româncă în Germania: Fac bani

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz

Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente

Ultima oră

Culturile agricole sunt verzi și promițătoare, dar mulți fermieri riscă falimentul

Supermarketurile își închid parcările: din ce în ce mai multe bariere țin șoferii pe margine

„Ciocanul vrăjitoarelor” a blestemat Romanian Creative Week: scandal în jurul cărții din 1487

Statul administrează sute de societăți falite despre care nu știe nimic, creanțe recuperate: 7,48%

Comisia Europeană a redus semnificativ, la numai 0,1%, estimările privind avansul economiei României

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice

Siegfried Mureșan scrie cine conduce PSD

Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală

Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR

„Discurs puternic încărcat de naționalism și patriotism”: România TV își prea-mărește patronul

Motivul surprinzător pentru care Sorin Grindeanu refuză ca Delia Velculescu să fie viitorul premier

VIDEO Analistul Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia

Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o compromită pe Maia Sandu - document

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, invizibil