Autor: Ramona Emilian

7247 articole

Sexul în post, dacă vor bărbații

Femeile violate au partea lor de vină și ar trebui să facă pușcărie, a afirmat recent preotul Nicolae Tănase, iscând reacții, inclusiv la nivel politic. Declarația a fost sancționată și de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Nu sunt singurele declarații halucinante. Sexul în post, dacă vor bărbații, e permis, a mai spus preotul. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă. Tactica, folosită des de companii low-cost De-a lungul timpului, preotul și-a exprimat diverse opinii ferme: Occidentul ne omoară copiii, bogații omoară copiii, bătaia copiilor ar putea fi educativă, femeile trebuie să fie supuse și gospodine. În mod repetat înfierează medicii care fac avorturi, numindu-i "criminali în serie". Are și medicale: ecografiile pot omorî copiii. Ba chiar și soluții: a descoperit "leacul contra ADHD". Asociația Pro-Vita și activismul anti-avort Părintele Nicolae Tănase este preot în satul Valea Plopului din 1979. Este căsătorit și are șase copii. După 1989, a devenit un vocal militant anti-avort. Este cunoscut în special pentru înființarea Asociației Pro-Vita în 1994 și pentru construirea Centrului Social "Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi". Acesta oferă adăpost orfanilor și copiilor străzii și are grijă de tinerele însărcinate care vor să avorteze. Până în prezent, din donații, Asociația a construit 53 de case și găzduiește 400 de copii. Resursele financiare provin și din vânzarea diferitelor obiecte confecţionate de beneficiari. Asociația Pro-Vita dispune și de un atelier de tâmplărie și de o microfermă. La Valea Screzii, părintele a construit un așezământ care cuprinde un dispensar medical, o brutărie și un staul. Preotul a scrist mai multe cărți și "însuflețește" două tipografii. Una dintre ele editează scrieri despre ortodoxie, pentru profitul parohiei de la Valea Plopului. Cealaltă editează lucrări împotriva avorturilor, pentru profitul Asociației Pro-Vita. Un lăcaș de cult la 35 de locuitori Pe lângă casele destinate copiilor abandonați sau orfani, preotul Tănase a construit și multe biserici și lăcașe de cult. Mai exact, până în 2014, în Valea Plopului, un sat de 900 de locuitori, preotul construise 28 de lăcașe de cult. Acestea au fost ridicate și în curtea grădiniţei, a şcolii, chiar şi în curţile oamenilor. În 2021, la fiecare 35 de locuitori exista câte un lăcaș de cult. Din orice punct al satului, oamenii au de mers doar un minut între biserici. Deși satul e deficitar la capitolul apă curentă, gaze, drumuri sau canalizare, preotul declara că ridicarea atâtor biserici și troițe este o "normalitate". În Valea Plopului este și singura biserică-monument din România ridicată pentru pentru copiii avortaţi. Avortul, din "comoditate" Preotul Nicolae Tănase este un cunoscut militant anti-avort. Într-un interviu din 2004, acesta susținea că femeile recurg la avort din "comoditate", nu din cauza "neajunsurilor". Potrivit preotului, "Săracii fac copii, bogații omoară copii. Cele mai multe dintre femeile pe care le-am întâlnit în fața cabinetelor de chiuretaj erau de condiție bună". Activismul anti-avort al preotului a ajuns și în presa din străinătate. Un articol din The Independent observă că în România, în ultimii ani, s-au înmulțit vocile militanților anti-avort, amintindu-l pe preot: "Printre cei mai vocali oponenți ai avortului din România se numără părintele Nicolae Tănase (…). A devenit cunoscut în anii 1990, când cutreiera coridoarele spitalelor și ocăra femeile care voiau să avorteze, până când a fost dat afară sau, uneori, după cum mărturisește el însuși, târât afară, de barbă, de către asistente.". Occidentul ne "împuținează neamul" Deși preotul Tănase folosește mijloacele de promovare care vin din Occident, precum rețelele sociale, multe afirmații ale sale sunt îndreptate contra Occidentului. Într-un interviu din 2009, acesta povestea de cazul unei fetițe de 11 ani din Iași, care a rămas gravidă în urma unui viol: "A fost dusă în Anglia să facă avort.(…) Englezii pe al nostru l-au chiuretat, iar o fetiță de 15 ani de la ei a fost lăsată să nască un prunc sănătos. Au profitat de prostia noastră și pe al nostru l-au lichidat.". Preotul condamnă Occidentul pentru avort: "Tehnica avortului şi celelalte tehnici opritoare de la viaţă vin din Occident". Înainte de Occident, susține acesta, "tehnica împuţinării neamului" venea de la Istanbul: "Turcii, prin tributul de copii pe care ni-l impuneau, au reuşit să micşoreze neamul nostru.". Bătaia "cu inima bună" e educativă Părintele Tănase are opinii și despre bătaie, ca educație. Pe de o parte, dă sfaturi practice: dacă un copil greșește, părinții ar trebui să se bată între ei: "Cînd copilul greșește trebuie să existe o cameră specială de bătut, antifonată, o cameră de 2-3 m pătrați, în care să intre părinții să-și dea unii altuia palme, pentru greșelile copilului". Pe de alta, e nostalgic după nuielușa părinților sau rigla profesorului: "Am avut o întâmplare foarte dură. Au luat foc niște căpițe, cineva s-a jucat, și au venit pompierii. Copiii au ieșit, curioși să vadă focul și, ca să las pompierii să-și facă treaba, am pus mâna pe un băț și am speriat copiii. Numai că un francez, venit la noi voluntar, s-a dus a doua zi la minister și m-a reclamat. Au venit controale peste controale, dar au înțeles ei despre ce a fost vorba". Întâmplarea l-a făcut să atace din nou Occidentul, care "a exagerat ideea de bătaie": "Una e să lovești, să mutilezi copilul și alta e să-l ameninți sau ce făceau părinții noștri și e interzis acum, să folosești nuielușa. Sau învățătorii, care foloseau rigla la palmă sau cojile de nucă. Era foarte dură treaba, dar era foarte educativă. De reținut: cine a folosit toate astea cu prudență, cu inimă bună, nu a creat nici un fel de repulsie sau frustrare în copiii care au crescut și povestesc fără să aibă ceva contra tatălui sau mamei, dimpotrivă, le-ar și mulțumi". A găsit leacul pentru ADHD Preotul are și opinii de ordin medical. Într-o conferință recentă, a susținut că, în timpul monitorizării sarcinii, ecografia poate produce moartea copilului.În aceeași conferință, a afirmat și că infertilitatea e rezultat al "păcatului". Preotul a descoperit și leacul pentru ADHD. Într-o conferință ținută la Oradea, în 2018, preotul a susținut că dacă ai un copil cu această tulburare, trebuie doar să-l ții departe de orice fel de ecran, timp de trei săptămâni. După acest interval, copilul este vindecat. Fără nici un fel de doctori și medicamente. Pe medicii care fac avorturi, preotul îi numește "criminali în serie". În 2009, a povestit că a făcut rost de un "pomelnic al ginecologilor din Romania care fac avorturi", care sunt cu "sutele si cu miile": "Îi pomenim pe toți (…), să-i lumineze Dumnezeu să nu mai omoare în serie. Pentru un criminal în serie se ridică toata poliția dintr-o țară pe urmele lui.(…) În clinicile ginecologice se produc crime în serie, fără să se sesizeze nimeni pentru asta.". Femeia nu trebuie să aibă calități Un subiect preferat al preotului este statutul femeii în societate. Într-o emisiune la Trinitas TV, preotul a afirmat că, dacă "bărbatul rezolvă multe probleme cu mușchii", femeia rezolvă și mai multe "cu dexteritatea de gospodină". Potrivit preotului, o femeie vrednică, echilibrată, "care își înțelege chemarea", trebuie să muncească de trei ori mai mult ca bărbatul. Singura calitate a femeii este, în viziunea sa, supușenia: "O femeie trebuie să fie bună, nu trebuie să aibă alte calități". În altă emisiune, preotul a reluat subiectul, afirmând că "supunerea nu e nici oarbă, nici de robie", ci vine din frica femeii de a nu-și pierde bărbatul: "Femeia e creată cu o sensibilitate: ea este dependentă de bărbat. Sensibilitatea aceasta e o calitate, o virtute.". Pe de altă parte, a criticat "femeile care transformă bărbații în căței": "Multe femei se căsătoresc cu bărbați cuminți, corespunzători, și încep să-i îngenuncheze. Femeile se îndrăgostesc de un dulău, nu de un cățeluș. Un bărbat îngropat de o femeie rea nu mai renaște.". În ceea ce privește despărțirea unui cuplu, Tănase e de părere că "femeia poate lăsa bărbatul doar în anumite condiții, bărbatul o poate lăsa în mai multe condiții". În opinia sa, asta nu înseamnă inegalitate. Sexul în post, dacă vor bărbații Într-o conferință din 2012, la Suceava, vorbind despre demnitate și respectul de sine, preotul a afirmat că vede adesea fete care nu se prețuiesc, care nu au demnitate și care își pierd "finețea" dăruită de Dumnezeu. Potrivit preotului, înainte de căsătorie, o fată trebuie să fie "pretențioasă". Nu și după. În aceeași conferință, preotul a povestit despre o jurnalistă care îl invitase într-o emisiune. La un moment dat, jurnalista i-ar fi spus că are "cununiile legate" (adică nu se poate căsători), iar el a apostrofat-o, susținând că s-a legat singură, prin "comportamentul și năzbâtiile" pe care le face. În conferință, preotul a numind-o pe jurnalista respectivă "o japiță care se pretindea sex simbolul României". Întrebat de o femeie din public cum să-și convingă soțul să nu facă sex în post, că e păcat, preotul Nicolae Tănase i-a replicat că n-are ce face: "Sunt eu stăpână pe corpul meu? Nu. Atunci soțul are dreptate.".

Sexul în post, dacă vor bărbații (sursa: basilica.ro)

Internațional

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China. Săptămâna trecută, șase suspecți au fost arestați. AfD, partidul de extrema dreaptă, este în centrul scandalului: cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, liderul AfD, Maximilian Krah, este anchetat. Krah este suspectat că a primit bani din China și Rusia. În decurs de câteva zile, șase persoane, suspectate că ar fi spionat în favoarea Chinei și Rusiei, au fost arestate în Germania. Doi bărbați au fost arestați în Bayreuth. Dieter S. și Alexander J. au dublă cetățenie, germano-rusă. Aceștia sunt acuzați că au transmis informații Moscovei pentru a pregăti acțiuni de sabotaj la instalații militare din Germania care furnizează ajutor Ucrainei. Alți doi bărbați și o femeie, de naționalitate germană, au fost arestați în Bad Homburg și Düsseldorf. Cei trei sunt suspectați că ar fi agenți ai serviciului secret chinez. Potrivit Parchetului Federal, cuplul Ina și Herwig F. și partenerul lor de afaceri Thomas R. ar fi obținut, printre altele, informații despre tehnologii care ar putea fi folosite militar de către Beijing. Potrivit anchetei, compania deținută de Ina și Herwig F. a încheiat acorduri cu mai multe universități din Germania. Urma ca acestea să realizeze studii privind stadiul tehnicii motoarelor navelor de luptă. Proiectele erau finanțate de autoritățile de stat chineze. La momentul arestării, suspecții negociau alte proiecte de cercetare, care aveau ca scop "extinderea puterii de luptă maritimă a Chinei". În plus, cei trei au procurat un laser special și l-au exportat în China, fără autorizație. Instrumentul era supus reglementării UE și nu putea fi exportat, deoarece China îl putea folosi militar. A fost arestat și Jian Guo, cetățean german, de origine chineză. Guo este asistentul personal al liderului AfD, Maximilian Krah. Jian Guo este acuzat, printre altele, că a transmis Beijingului informații asupra grupărilor de opoziție chineze din Germania. În luna ianuarie, Guo ar fi transmis serviciilor secrete chineze informații și despre activitatea Parlamentului European, despre negocieri și decizii. Jian Guo a devenit subiectul mediatizării pentru prima dată în aprilie 2023. Revista maghiară "The European Conservative" remarca lobby-ul agresiv pe care acesta îl făcea Partidului Comunist Chinez în Parlamentul UE. Potrivit dezvăluirilor recente, în urmă cu zece ani, Guo s-ar fi oferit ca informator, autorităților germane. Oferta i-a fost declinată. Exista suspiciunea că e spion pentru China. Conexiunea lui cu aparatul de securitate chinez poate exista de ani de zile. Legăturile dintre Krah și Guo durează de mai mulți ani. În mai 2012, Jian Guo era director general al unei companii comerciale de produse electronice cu sediul în Dresda. Compania avea ca scop declarat și "comunicarea transculturală între Germania și China". Guo a demisionat din funcția de manager, în septembrie 2019, când a fost angajat de Maximilian Krah, pe post de asistent personal. Krah și-a lăudat în repetate rânduri angajatul. Într-o postare pe X, acesta îi lua apărarea lui Guo, în fața criticilor, afirmând este "un cetățean german, membru AfD, a studiat la Dresda și vorbește fluent germană și engleză". Însă colegii lui Krah au declarat pentru WELT că Guo vorbește prost germană, insuficient engleză, și nu are calificările necesare. "Uneori aveai impresia că nu Krah își controlează asistentul, ci că acesta îl controlează pe Krah", a declarat un politician AfD. Krah a călătorit în China cu Guo în noiembrie 2019, la două luni după ce l-a angajat. Acolo a avut loc o întâlnire cu Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China (IDCPC). IDCPC acționează de facto ca serviciu secret. Krah a declarat atunci că scopul vizitei este de a promova înțelegerea pentru "valorile chineze" și de a "corecta" imaginea Chinei în Germania. AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China În prezent, parchetul în Dresda a inițiat două anchete preliminare împotriva principalului candidat al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah. Acesta este suspectat că a primit bani din "surse chineze și ruse". Potrivit WELT, Krah a fost pus sub supraveghere cu cel puțin un an în urmă, din cauza contactelor sale suspecte cu China. Europarlamentarul a apărat în repetate rânduri regimul de la Beijing. În noiembrie 2022, Krah declara pentru Global Times, ziar de propagandă al partidului comunist chinez: "Ruperea relațiilor Germaniei cu China este doar în interesul SUA. (…) Cooperarea cu China este indispensabilă pentru Germania". Despre represiunea minorității uigure din China, Krah a susținut: "Îndotdeauna am pus la îndoială aceste povești groaznice care se spun despre Xinjiang. Aceasta este propagandă anti-China". Pe lângă relațiile cu China, nici simpatia sa pentru regimul lui Vladimir Putin nu e un secret. Acuzațiile că ar fi primit bani din surse pro-ruse au apărut anul trecut, în decembrie. În timpul unei călătorii în Statele Unite, Krah a fost oprit de FBI pentru interogatoriu. În timpul interogatoriului, anchetatorii americani l-ar fi confruntat pe Krah cu mesaje de chat în careOleg Voloșin, un activist pro-rus din Belarus, sancționat, l-ar fi asigurat că problema cu "compensarea" pentru "cheltuielile tehnice" ale lui Krah a fost rezolvată și că, din luna mai, "va fi ca înainte de februarie".

Eveniment

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE. În Uniune, statele care nu au serviciu militar obligatoriu se confruntă cu un deficit cronic de personal. Armata obligatorie, salvarea multor țări UE Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Citește și: Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze. Susținătorii extremei, cei mai speriați La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin. Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Dacă, în anii '60, forțele armate belgiene numărau 100.000, în prezent armata are puțin peste 25.000 de militari. Armata se confruntă și cu un val de pensionări. Una dintre povocările guvernului este găsirea a 10.000 de soldați în următorii șase ani. Totuși, potrivit autorităților militare, până în 2025 efectivele armatei ar putea scădea la un nivel istoric: mai puțin de 21.000 de angajați. La finalul anului 2022, Ministerul Apărării a investit în atragerea tinerilor înspre o carieră militară:studiile universitare erau plătite de minister. În plus, cei care optau pentru Academia militară, primeau un salariu de 1.800 de euro pe lună. Condiția pusă: după absolvirea studiilor, trebuia să se înroleze în armată pentru o perioadă de patru ani și jumătate. În ceea ce privește voluntariatul, în luna februarie, Consiliul de Miniștri a aprobat un decret regal care prevede că voluntarii care se înscriu în Serviciul de Utilitate Colectivă din cadrul armatei să beneficieze de o indemnizație de aproximativ 550 de euro net pe lună. La această sumă se adaugă indemnizația de șomaj sau diferite bonusuri. De exemplu, pentru o săptămână de antrenament în Africa, un voluntar va primi un bonus brut de 750 de euro în plus față de salariu. În timpul războiului rece, armata germană avea 500.000 de membri. În prezent, personalul Bundeswehr are 260.000 de oameni: 181.811 militari și 80.812 civili. În 2023, în Germania s-au înrolat 9.942 de persoane. Salariul militar lunar pentru serviciul militar voluntar în gradul cel mai mic este de aproximativ 1.500 de euro. Acesta crește în funcție de rang. De exemplu, un militar voluntar cu grad de caporal primește în jur de 1.900 de euro pe lună. În plus, există îngrijiri medicale gratuite, călătorii gratuite între domiciliu și locul de muncă și, după finalizarea perioadei de antrenament, o indemnizație de 100 euro pe lună de serviciu. Cei care fac serviciul militar voluntar în străinătate primesc o remunerație suplimentară: pentru soldați, bonusul este în jur de 300 de euro pe lună. Franța În 2024, armata Franței număra aproape 200.000 de militari activi, plus 41.000 de rezerviști. În 2023, pentru prima oară în istoria armatei franceze, obiectivele de recrutare au eșuat. Potrivit șefului de stat major al armatei, Pierre Schill, s-a înregistrat o lipsă de peste 2.000 de soldați. Soldele pentru un soldat voluntar încep de la 791 de euro. După un an de serviciu, acesta va câștiga 1.970 de euro brut, cu cazarea oferită gratuit. Un tânăr subofițer va primi un salariu lunar de 2.183 de euro, după un prim an în regiment. Un locotenent debutant va câștiga 2.900 de euro pe lună, după un an în regiment. Salariul de bază pentru un ofițer începe de la 5.017 euro. Militarii beneficiază de numeroase bonusuri. De exemplu, în 2024, un parașutist militar va beneficia de un bonus de competențe specific ("bonus aerian") în valoare lunară de 650 de euro brut. Bulgaria Armata bulgară este afectată de o lipsă gravă de personal. Sunt mii de posturi neocupate. Media acestei lipse, pentru întreaga armată, este de aproximativ 20%. În formațiuni individuale, aceasta depășește 40%. Tinerii invocă lipsa motivației pentru serviciul militar și salariile neatractive. Absolvenții de liceu sunt mai atrași de angajările la supermarket, care oferă un salariu de pornire de aproximativ 900 de euro, plus tichete alimentare. Salariul oferit de Ministerul Apărării pentru a recruta candidați pentru posturi de soldați este de aproximativ 700 de euro. Ungaria În Ungaria, armata a început o campanie majoră de recrutare. În multe orașe au apărut reclame de recrutare pentru militari, birouri unde voluntarii, dar și militarii cu studii pot aplica pentru înrolare ca voluntari. Salariile de bază anunțate de Ministerul Apărării pot ajunge la aproape 2.000 de euro. Salariile pentru recruți pornesc de la 680 de euro pe lună. Pentru subofițeri acestea vor fi de 875 de euro. Ofițerii încep cu un salariu net de 868 de euro. Salariul cel mai mare: 1.890 de euro. La aceste salarii se adaugă diferite beneficii și indemnizații suplimentare. Malta Forțele Armate ale Maltei (AFM) își trimite frecvent trupele în străinătate pentru instrucție din cauza lipsei de facilități interne. Cadeții sunt instruiți în special în Irlanda, la Școala de cadeți din Curragh. Anul trecut, AFM a trimis un singur cadet. Potrivit datelor guvernamentale, recruții voluntari în armată vor primi, pentru pentru o perioadă inițială de pregătire de douăsprezece luni, 19.974 euro pe an. După finalizarea perioadei de pregătire, cadeții vor fi încadrați în gradul de sublocotenent, cu un salariu care pornește de la 24.091 de euro pe an. Salariul anual al unui soldat fără experiență începe de la 23.260 de euro. După 15 ani de experiență, salariul anual poate ajunge la 58.000 de euro. Cehia caută 3.000 de noi recruți Din 2004, Republica Cehă s-a bazat pe o armată pur profesională completată de membri ai rezervelor active. Până la sfârșitul anului 2023, Departamentul Apărării avea aproximativ 27.800 de soldați profesioniști și 4.266 de soldați în rezervă activi. Potrivit Ministerului Apărării, obiectivul este o armată de 30.000 de soldați profesioniști și 10.000 de rezerviști, până în 2030. În Cehia, interesul pentru serviciul militar este în creștere. Începătorii sunt atrași nu doar de noi tehnologii, arme și mijloace modernizate, ci și de indemnizația de recrutare: aproape 10.000 de euro. Bugetul armatei cehe a crescut anul trecut până la 1,52% din PIB. Cel mai mic salariu este cel al unui soldat, care începe de la 639 de euro. Salariul minim pentru un sergent este de 1.485 de euro, iar un maior primește un salariu de bază de 2.300 de euro. Salariile oferite sunt atractive pentru o gamă largă de meserii: astfel, un translator cu grad de ofițer are un salariu de 2.367 de euro pe lună. Militarii, de toate gradele, primesc și indemnizații pentru locuință, care pornesc de la 100 de euro. Croația pregătește obligativitatea serviciului militar În luna martie, ministrul Apărării, Ivan Anušić, a anunțat că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu. În primă fază, acesta va dura trei luni. Pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză pregătirea militară pe baze religioase, încă nu s-a luat o decizie. Tot la începutul anului, Guvernul a anunțat o creștere a salariilor militarilor. Salariile acestora nu mai fuseseră majorate din 2016. Potrivit ministrului, cele mai mici salarii, cele ale soldaților și marinarilor, s-au majorat de la 1.103 euro la 1.515 de euro. Și alte categorii de militari beneficiază de măriri salariale. Astfel un locotenentul de pe uscat și locotenentul de corvetă de pe mare vor primi acum 2.084 de euro, față de 1.562 de euro. Un colonel și un căpitan de fregată vor primi 2.557 de euro brut, în loc 2.113 de euro. Un general colonel în armata terestră și un viceamiral de marină vor avea un salariu în valoare de 4.878 euro, față de 4.410 euro. Salariile pentru general-maior și contraamiral au crescut de la 3.675 de euro la 4.168 de euro. Pentru generali și amirali, salariul a crescut de la 5.053 de euro, la 5.115 euro. Luxemburg Armata din Luxemburg are în componență 1.195 de persoane, militari și civili. 12% din personal este reprezentat de femei. Salariul de pornire, pentru un soldat, începe de la 1.600 de euro net. Bugetul Ministerului Apărării din Luxemburg a fost în 2023, de 383 de milioane de euro. Salariul de bază al unui ofițer începe de la 2.100 de euro pe lună și poate ajunge la 6.245 de euro pe lună. Salariile mari ale armatei luxemburgheze atrag mai mulți voluntari din Belgia. Olanda La începutul acestui an, aproximativ 200.000 de olandezi au primit o scrisoare din partea armatei olandeze. Au fost invitați la un stagiu de pregătire militară. Deși obligativitatea acestei pregătiri nu mai există, guvernul olandez poate să o reintroducă, în cazul unui război iminent. Pentru un stagiu militar de 12 luni (cinci zile pe săptămână), armata plătește între 2.300 și 2.500 de euro. În armata olandeză, salariile încep de la 1.700 de euro pe lună, cel mai mic salariu pentru un soldat. Generalul care conduce armata olandeză are 12.300 de euro pe lună. În armata olandeză există 15 salarii de top, care depășesc 100.000 de euro pe an. Printre acestea se numără cel de comandant al Forțelor Aeriene (148.224 de euro), cel de comandant al Forțelor Terestre (148.224 de euro), cel al ofițerilor serviciului naval (123.146 de euro), cel al piloților (123.146 de euro), cel al ofițerilor de poliție militară (123.146 de euro). Spania Armata spaniolă se confruntă cu mai multe probleme. Una dintre acestea este deficitul de muniție. Ca urmare a investiției reduse, depozitele au rămas practic goale. Armamentul este învechit, multe arme depășindu-și de mult durata de funcționare. Sute de sisteme de toate tipurile, de la vehicule blindate la nave și avioane, sunt complet inoperabile. O altă problemă care se acutizează: deficitul de personal. Forțele armate spaniole și-au pierdut 10% din trupele lor în 13 ani: de la 130.039 de soldați în 2010, la doar 116.961 în 2023. Ceea ce contravine Legii Carierei Militare, care stabilește un interval cuprins între 130.000 și 140.000 de militari profesioniști. Lipsa de piloți, marinari, personal specializat și chiar infanteriști a dus Forțele Armate într-o situație critică, fiind necesar cel puțin 20.000 de militari suplimentari pentru a atenua această situație. În plus, salariile mici au contribuit la lipsa personalului veteran. La sfârșitul angajamentului, mulți militari aleg să lucreze în privat, unde pot primi cu până la 1.000 de euro în plus pe lună. În 2024, armata Spaniei a făcut un apel la recruți voluntari. Armata promovează cariera de militar: cel mai mic salariu pornește de 1.016 euro, însă se poate ajunge, cu indemnizații și bonusuri, la la 59.387 de euro pe an. Irlanda, cadeți de 39 de ani Forțele armate ale Irlandei sunt afectate de un deficit mare de personal. Scăderea numărului personalului poate fi observată de la an la an: în 2015, armata avea 9.350 de militari, anul următor numărul a scăzut la 9.183, iar în 2017, la 9.172. În 2019, erau la 9.050 de militari activi. Declinul s-a accelerat: în 2020, 8.738, în 2021, 8.622, în anul următor și în 2023, 8.498 În 2022, Forțele marinei au recrutat doar 28 de oameni. În 2024, cifrele indică un număr de 7.650 de militari activi. Recent, guvernul a decis creșterea salariilor și indemnizațiilor pentru militari și introducerea asistenței medicale gratuite pentru întreg personalul militar. De asemenea, s-a luat în calcul creșterea vârstei de recrutare. Noile limite, care intră în vigoare pe 29 martie, permit creșterea vârstei de recrutare a militarilor din prima linie de la 26 la 39 de ani, cu pensionarea obligatorie crescută cu câțiva ani, până la 62 de ani. La sfârșitul anului trecut, din cauza lipsei de personal, armata irlandeză a întrerupt o tradiție de peste un deceniu. Italia În prezent sunt puțin peste 165 de mii de militari care servesc în Forțele Armate: dintre aceștia, doar 21.598 sunt ofițeri. Armata încearcă să recruteze voluntari, cu un salariu lunar de aproximativ 1.170 de euro și o creștere de 50 de euro pe lună dacă aleg să servească în departamentele Alpine. După doi ani de serviciu, există o nouă creștere salarială (1.290 euro, al 13-lea salariu și compensație pentru ore suplimentare). În plus, există posibilitatea de a trece automat în rolurile de soldat permanent în serviciul Forţelor Armate. Alte beneficii oferite voluntarilor: locuri rezervate pentru accesul la Academia Militară, 20% din posturile poliției municipale și provinciale, și 50% din posturile anunțate pentru plasarea personalului nemanagerial al Ministerului Apărării în funcții civile.La începutul anului 2024, Ministerul Apărării a anunțat că are în vedere readucerea rezerviștilor în rândurile armatei. Aceștia ar urma o perioadă de pregătire menită să crească capacitățile operaționale ale armatei. Portugalia Remunerația personalului militar voluntar este echivalentă cu nivelurile de remunerare ale posturilor corespunzătoare de Stat Major Permanent, inclusiv indemnizații, diferențe, suplimente și subvenții. Salariul de pornire în armata Portugaliei începe de la 821 de euro pe lună, pentru un voluntar. Cei care urmează să se înroleze ca soldați în armată vor primi un salariu de bază de 1.321 de euro. Un sublocotenent va primit un salariu de bază de 1.889 de euro, un locotenent, 2.079 de euro și un căpitan, 2.593 de euro. La aceste sume se adaugă diferite indemnizații și sporuri de vechime și periculozitate. Polonia Armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari (în 2015) la 215.000 în 2024. Ministrul Apărării Naționale, Mariusz Błaszczak, și-a stabilit un obiectiv ambițios: o armată de 300.000 de oameni. Tot la începutul acestui an, guvernul a anunțat majorări salariale în armată, de aproximativ 20%. În 2023, salariul minim lunar pentru un soldat era de 1.162 de euro. Un subofițer primește un salariu de bază de 1.407 euro. Salariul unui ofițer începe de la 1.500 de euro. Pentru locotenent colonel și colonel, salariile depășesc 2.000 de euro. Salariile de bază ale generalilor depășesc cu puțin pragul de 3.000 de euro. La salariile de bază se adaugă diferite indemnizații, precum cea de război: 30% din salariul de bază. Potrivit noilor reglementări, în caz de mobilizare, salariul unui soldat va fi de peste 1.800 de euro, al unui colonel, aproape 4.000 de euro, iar al unui general, peste 6.000 de euro. Politica guvernului polonez în ceea ce privește recruții este că aceștia trebuie încurajați prin condiții mai bune de serviciu și perspective profesionale și financiare. Voluntarii militari vor primi 1.164 de euro pe lună. Suma e scutită de impozite. În 2022, peste 11 mii de oamenii au primit instruire de bază în cadrul programului de voluntariat. În 2023, până la 25.000 de persoane au fost instruite. Slovacia: salariu de la 1.707 euro Forțele Armate ale Republicii Slovace au desfășurat în 2023 o campanie amplă de recrutare. Armata Slovacă oferă noilor recruți salarii care încep de la 1.700 de euro pe lună. Solicitanții vor primi și o indemnizație de recrutare de aproape 3.000 de euro Pentru un pilot, indemnizația de activare este de 11.235 euro. În domeniul sănătății militare, salariul de pornire pentru un paramedic este de 2.200 de euro. Pentru un post de paramedic militar este suficientă diplomă de liceu. Slovenia recrutează liceeni La începutul anului 2023, guvernul sloven a adoptat amendamentele propuse la Legea privind serviciul în armata slovenă. Scopul modificărilor: interesul pentru angajarea în armata slovenă. Aceste amendamente permit tinerilor liceeni să-și continue studiile în timp ce se instruiesc pentru armată. Salariul poate ajunge de la 1.300 la 1.600 de euro net. Dacă recrutul ia parte la misiuni sau operațiuni internaționale, cum ar fi în Kosovo, Letonia sau Slovacia, salariul depășește 3.000 de euro net. Armata a desfășurat, de la începutul anului, mai multe campanii de informare în licee. Tinerii au fost informați că armata oferă diferite locuri de muncă, precum bucătari, mecanici, ingineri și paramedici. Totodată, reprezentanții Apărării au subliniat că armata slovenă este deschisă ambelor sexe, că nu face distincție între profesiile masculine și cele feminine și că oferă multe oportunități de avansare.

Eveniment

Medicii malpraxis, de neatins în România

Medicii malpraxis, de neatins în România. Sistemul de sănătate din România rămâne cel mai corupt din Uniunea Europeană. Speranța de viață în țara noastră este de 72,8 ani, față de media europeană, de 80,1. România se află pe primul loc în UE la numărul de decese cu o cauză care poate fi prevenită sau tratabilă. Medicii malpraxis, de neatins în România În perioada 2015-2021, Colegiul Medicilor a retras cinci permise de liberă practică medicilor care au comis erori medicale. Citește și: Cadavrul liderului interlop Costel Corduneanu, depus într-un restaurant din Iași pentru priveghi, deși legea interzice acest lucru Numărul sesizărilor din această perioadă a fost de 971. Potrivit președintelui Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, în ultimii ani au fost luate foarte puține decizii de malpraxis. "Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi", a declarat acesta. Pe de o parte, avocații susțin că durata de soluționare a proceselor de malpraxis medical este foarte mare: în medie între cinci și șapte ani. Pe de alta, numeroși pacienți evită urmărirea în instanță a medicilor pentru malpraxis. Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în domeniul practicii medicale, susține că mulți nu își cunosc drepturile, se tem de costul și durata unui proces sau nu au încredere în obiectivitatea celor două instituții specializate: Colegiul Medicilor și Direcția de Sănătate Publică. 11 incendii în spitale, 45 de morți În România, din 2020 până în 2022, au avut loc 11 incendii în spitale soldate cu 45 de oameni morţi. Nici un vinovat dovedit până în prezent. Din 2022, România nu are o statistică oficială, privind numărul cazurilor de malpraxis. Site-urile Direcțiilor de Sănătate Publică nu conțin asemenea informații. Nici site-ul Colegiului Medicilor. De cele mai multe ori, cazurile de neglijență medicală sunt semnalate doar în presă. În 2023, aproape în fiecare lună, cel puțin un caz a fost mediatizat. Unele anchete au fost demarate numai după ce presa le-a semnalat. Abia în 2024 un spital de stat a fost condamnat în România pentru malpraxis. Apendicite mortale, chirurgul vinovat profesează În ianuarie 2023, cazul unui tânăr de 25 de ani din Mangalia, care a murit din cauza unei apendicite, a atras atenția asupra chirurgului Kadisha Muayabo, de la Spitalul Municipal din Mangalia. Tânărul ajunsese la spital acuzând dureri severe. În ciuda diagnosticului de apendicită, medicul care se ocupa de caz, dr. Kadisha Muayabo, a întârziat operația. Când starea pacientului s-a agravat, tânărul a fost transferat de urgență la Spitalul Județean din Constanța, unde a murit din cauza complicațiilor. Dr. Kadisha Muayabo, a declarat la vremea respectivă că nu se consideră responsabil de moartea lui Iulian Grigore. Deși tânărul a fost internat timp de șase zile, Muayabo a invocat lipsa de personal. Dr. Muayabo a mai fost implicat într-un alt caz similar, în 2009. O fetiță de opt ani, Andreea Angela Axinte, a ajuns la Spitalul Mangalia, cu dureri severe. Potrivit părinților, dr. Kadisha Muayabo a refuzat operația, motivând că nu are "cele necesare". Fetița a fost trimisă la Constanța, unde a murit, din cauza complicațiilor. La vremea respectivă, părinții au declarat că nu au resursele financiare necesare pentru a urma calea legală. În prezent, nu există nici un proces contra chirurgului sau spitalului. Naștere doar pe gardă În februarie 2023, la maternitatea Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin, copilul unei familii de polițiști s-a născut mort. Tânăra gravidă avea contracții, sângera și voma. Nu i s-a spus că ar putea avea probleme și că trebuie să aștepte până dimineața, când începe garda doctoriței care o asistase în timpul sarcinii. Bebelușul, care ar fi trebuit să vină pe lume la termen, după o sarcină fără probleme, a murit. Cei doi soți au sesizat Colegiul Medicilor și Parchetul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin. Raportul medico-legal a confirmat existența unei culpe medicale. Câteva luni mai târziu, în octombrie, o doctoriță și o asistentă de la maternitate au fost plasate sub control judiciar. Vânătăi provocate de... medicamente În luna martie 2023, spitalul Municipal din Roman a fost acuzat de rele tratamente aplicate unei paciente. Pacienta, în vârstă de 85 de ani, s-a simțit rău, iar rudele au dus-o la Spitalul Municipal din Roman. Cadrele medicale au preluat-o, dar nu au permis accesul membrilor familiei, deși bătrâna avea nevoie de însoțitor. Abia după câteva ore fiica pacientei a reușit să între în spital unde a găsit-o pe mama ei nesupravegheată. După externare, a observat multiple vânătăi pe corpul femeii. Cum femeia suferise câteva accidente cardio-vasculare, nu putea vorbi. În urma unei anchete interne, conducerea spitalului din Roman a ajuns la concluzia că bătrână nu a fost agresată. Vânătăile ar fi fost provocate de medicamentele pe care le lua. Biopsii fatale: patru morți În aprilie 2023, Alin Dragoș Demetrian, chirurg de la Spitalul Județean din Craiova a fost pus subcontrol judiciar. A fost acuzat de moartea a patru pacienţi. Toți au murit în urma unor biopsii greșit efectuate.Primul pacient a murit în 2019. Inițial, medicul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, cu suspendarea dreptului de profesie. În ianuarie 2024, pe numele chirurgului a fost deschis un proces penal la Tribunalul Dolj. Mâner de frână cusut în picior În iulie, anul trecut, un medic de la Spitalul Orășenesc Urlați a cusut în piciorul unui pacient mânerul de frână de la bicicletă. Tânârul a ajuns la spital, după un accident cu bicicleta. Medicul de gardă i-a cusut rana și i-a zis să revină a doua zi pentru schimbarea pansamentului. Când tânărul a ajuns acasă se simțe rău, iar prin pansament curgea sânge. A doua zi, l-a consultat alt medic, care l-a sfătuit să pună gheață pe umflătură. După zece zile, l-au trecut pe antibiotic. Abia după încă alte zece zile, un medic din Olanda a depistat că tânărului i se cususe în picior un fier lung de vreo opt cm. În urma articolelor din presă, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova au făcut un control la spital. Au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 32.000 lei. Șapte femei moarte în incendiu la ATI, nici un inculpat Pe 1 octombrie 2021, un incendiu a izbucnit în Secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Sapte femei internate în salonul de terapie intensivă au murit. După doi ani, în septembrie, 2023, ancheta penală nu avansase prea mult. Procurorul Sadîc Zafer a declarat că expertiza criminalistică fusese finalizată de experții și specialiștii desemnați. Însă nu se primiseră opiniile experților, propuși de unitatea spitalicească. Până în prezent, nimeni nu a fost trimis în judecată. Proces de malpraxis decis după 13 ani În noiembrie, 2023, Valentin Aron Constantin Oprea, șeful secției de chirurgie de la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, a fost condamnat, în prima instanță, într-un dosar de malpraxis. Acesta fusese acuzat de neglijență medicală în 2010. În acel an, la câteva zile după ce fusese operată, o pacientă a acuzat dureri abdominale. Chirurgul i-a prescris NoSpa. Pacienta a ajuns din nou la spital, cu stări febrile și a fost operată din nou, de urgență, tot de chirurgul Oprea. Cum problemele au continuat, pacienta s-a dus la Institutul Oncologic, unde s-a stabilit că plaga era infectată cu doi stafilococi. Ulterior, clujeanca a depus plângere la Colegiul Medicilor din Cluj. În 2012, Colegiul Medicilor Cluj a hotărât "stingerea acțiunii disciplinare, considerând că nu se poate reține culpa pârâtului, respectiv reținerea vreunei abateri de ordin etic deontologic sau profesional. În sprijinul acestei decizii, Colegiul a constatat frecvența complicațiilor postoperatorii în cazuri similar la 2-18% din cazuri". Clujeanca a mers mai departe, în Instanță. În 2023, Tribunalul Cluj l-a găsit vinovat de malpraxis. Chirurgul trebuie să-i plătească femeii daune de 15.000 euro. 2024: primul spital condamnat pentru malpraxis. În 2024, Spitalul Județean din Suceava a fost prima unitate sanitară de stat din România condamnată penal pentru malpraxis. Procesul durează din 2016, când trei bebeluși au murit la Spitalul Județean Suceava din cauza infecțiilor spitalicești. Ancheta morților a durat până în iunie 2021, când procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au trimis dosarul în instanță. O primă decizie a fost luată în decembrie, 2023: judecătorii au decis că spitalul trebuie să achite o amendă penală de 1.260.000 lei. În 2024, spitalul a fost condamnat pentru malpraxis.

Internațional

Trump, proces pentru plata vedetei porno

Trump, proces pentru plata vedetei porno. Pe 15 aprilie, a început primul proces penal contra lui Donald Trump din cele patru deschise împotriva acestuia. Fostul președinte al SUA e judecat pentru falsificare unor documente contabile. Delictul ar fi fost comis în 2016, anul în care Trump a câștigat alegerile prezidențiale contra lui Hillary Clinton. Citește și: Armata obligatorie a fost catastrofală la noi: soldați de trupă fără armament profesionist. Acum se reagită subiectul pentru că UE vrea armată proprie, spune sociologul Bruno Ștefan Dacă este găsit vinovat, Trump riscă patru ani de închisoare. Însă, potrivit constituției SUA, acesta va putea candida în continuare la președinție și, dacă va câștiga, își va putea exercita mandatul. Procese penale și civile În prezent, în SUA sunt pe rol încă trei procese penale împotriva lui Trump, inclusiv pentru tentativă de fraudă electorală și însușire de documente secrete guvernamentale. Există, de asemenea, numeroase procese civile, pe care avocații au reușit, parțial, să le blocheze. Însă nu și procesul care a debutat pe 15 aprilie. Trump este judecat în prezent pentru falsificarea registrelor comerciale ale grupului său imobiliar, The Trump Organization. Trump, proces pentru plata vedetei porno Despre ce este vorba: în 2016, Trump ar fi plătit 130.000 de dolari unei vedete porno, Stormy Daniels, pentru a-i cumpăra tăcerea. Fostul președinte ar fi avut o relație cu aceasta în 2006, când era deja căsătorit. Plățile pentru "cumpărarea tăcerii" (contractele de confidențialitate) nu sunt ilegale. Însă procurorii susțin că Donald Trump a comis o infracțiune prin înregistrarea necorespunzătoare a cheltuielilor. Plățile au fost trecute în registrele contabile ca "onorariu" pentru avocatul său, Michael Cohen. Procurorii trebuie să probeze că Trump a știut de plată Miza procurorilor este de a convinge jurații că Donald Trump a știut despre aceste plăți. Procurorul Alvin Bragg vrea să demonstreze că falsificarea contabilă nu a fost doar o contravenție, ci o infracțiune electorală. Mușamalizarea plății către Daniels, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2016, a ascuns informații care ar fi putut influența alegătorii. Avocații lui Donald Trump au făcut mai multe încercări de a amâna procesul și de a-l muta din Manhattan. Motivul invocat a fost amestecul politic: prezența majoritar democrată în New York. De altfel, Donald Trump a susținut, în repetate rânduri, că acest proces este comandat politic. Numeroasele sale declarații l-au determinat pe judecătorul Juan Merchan să impună un ordin de interdicție: Trump nu mai poate comenta nimic public acest caz. Ordinul a fost extins, după ce Donald Trump și-a îndreptat atacurile online către fiica judecătorului, numind-o "O hater-iță turbată a lui Trump" (Rabid Trump Hater). Stormy Daniels a dat bomba în 2018 Stormy Daniels (numele real: Stephanie Clifford) este unul dintre principalii martori contra lui Trump. Daniels a vorbit pentru prima oară despre legătura ei cu Donald Trump în 2018. Într-un interviu pentru "60 Minutes", a declarat că relația sexuală cu Trump a început în 2006. Trump i-ar fi promis un rol în emisiunea sa TV, The Apprentice. Daniels a susținut că a vrut să-și împărtășească povestea mai de mult, însă a fost abordată și amenințată de un bărbat în timp ce se afla într-o parcare cu fiica ei. În 2016, a luat banii pentru că era "îngrozită" pentru viața ei. Daniels mai are și alte bătălii juridice de dus. În prezent, e acuzată de defăimare și e pasibilă de plată a două milioane de dolari. În 2016, Daniels a acuzat o instructoare de echitație, Ellen Doughty, că maltratează caii pe care îi are în grijă. Acuzele s-au transformat într-o bătălie juridică ce datează de mai bine de șase ani. În prezent, Doughty a cerut în justiție despăgubiri de două milioane de dolari, susținând că "minciunile lui Daniels" aproape că i-au ruinat afacerea. Michael Cohen, om-cheie, dar necredibil Alt martor cheie este fostul avocat al lui Trump, Michael Cohen. Acesta a declarat că a plătit-o pe Stormy Daniels la cererea șefului său. Totuși, credibilitatea de martor a lui Cohen poate fi atacată. În 2018, Michael Cohen a fost condamnat la trei ani de închisoare, după ce a pledat vinovat în instanța federală pentru evaziune fiscală, contribuțiile ilegale la campanie și schema plății pentru Stormy Daniels, ca parte a influențării procesului electoral. La scurt timp după admiterea vinovăției în instanță, Cohen a declarat public că nu a comis nici o evaziune fiscală. Când Cohen a încercat să-și reducă pedeapsa, oferindu-se să colaboreze cu autoritățile, procurorii federali au refuzat, menționând "îngrijorări substanțiale cu privire la credibilitatea sa ca martor" pentru că, după condamnare, el "a făcut o serie de declarații false". Schema "catch and kill" a lui Pecker Un alt martor cheie: David Pecker. Pecker a fost CEO al American Media, Inc. (AMI). Ca editor al National Enquirer, Pecker a practicat așa-numitele scheme "catch and kill" în favoarea lui Trump. Cumpăra drepturile de autor asupra unor povești cu potențial dăunător, pe care nu le mai publica. Pecker a plătit astfel sute de mii de euro din fondurile AMI, aștepând o rambursare de la Trump. Potrivit procurorilor, Pecker a fost de acord să ajute campania prezidențială a lui Trump, acționând ca "ochi și urechi" pentru campanie, urmărind poveștile negative despre Trump și semnalându-le avocatului Cohen, înainte de a fi publicate. Pecker "a fost de asemenea de acord să publice povești negative despre adversarii lui Trump în alegeri". Pecker a primit imunitate în procesul lui Michael Cohen, unde a fost martor al acuzării. Procurorii mizează și de data aceasta pe mărturia sa: cum l-au ajutat pe Trump schemele de "catch and kill" în câștigarea alegerilor? Trump, greu de condamnat Dacă va fi găsit vinovat, fostul președinte riscă o pedeapsă de la amendă la patru ani de închisoare. În conformitate cu legislația SUA, chiar dacă va fi condamnat, va putea candida în continuare la președinție și chiar și-ar putea exercita mandatul, dacă ar câștiga alegerile. Procesul este estimat să dureze opt săptămâni. Pentru a ajunge la un verdict, toți cei 12 jurați trebuie să ajungă la un acord unanim. Dacă doar unul dintre jurați este în dezacord, juriul este suspendat și se poate ajunge la anularea procesului. Potrivit observatorilor, un alt procuror va ezita să preia cazul, dacă nu va fi sigur că va obține o condamnare de către un alt juriu. Iar un nou proces nu va avea loc înainte de alegeri.

Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

Politică

George Simion, abandonat de Antena 3

2022 a fost un an de glorie mediatică pentru liderul AUR, George Simion, promovat în special de Antena 3, Realitatea TV și România TV. Pe parcursul anului 2022, acestea au vehiculat aproape zilnic știri despre Simion, de la scandalurile politice, la viața mondenă. Postările pe rețelele sociale ale liderului AUR deveneau știri pentru respectivele televiziuni. Nunta acestuia a fost transmisă în direct, timp de 13 ore, de către România TV. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect George Simion, abandonat de Antena 3. Puternica promovarea a politicianului a început să scadă în 2023, în special la Antena 3, post care în primele luni din 2024 aproape l-a ignorat. 2022: de la horoscop politic la Gâdea În 2022, George Simion a fost omniprezent în știrile și emisiunile Antenei 3. Pe 2 ianuarie, în emisiunea "Subiectiv", liderului AUR i s-a făcut horoscopul politic. După declarațiile lui Simion prin care liderul AUR minimaliza Holocaustul, site-ul Antena 3 publica un comunicat de presă al AUR în care partidul anunța "vești bune pentru crescătorii de animale": "Am ajuns la un acord prin care Ministerul Agriculturii retrage Legea porcului (...), care propune interzicerea reproducției porcilor în gospodăriile țărănești și limitarea creșterii la cinci exemplare, scoțând astfel peste 3,5 milioane de porcine de pe piața autohtonă". Postările de pe Facebook ale liderului AUR deveneau știri pentru Antena 3. Episodul mânjirii cu cerneală din timpul manifestațiilor de la Iași a provocat, de asemenea, dezbateri intense. În timpul acestora, jurnaliștii Antenei 3 au mediatizat puternic mesajul politicianului: "Rog Poliția să nu îl amendeze (pe agresor)". După atacul lui Simion asupra ministrului Energiei, Virgil Popescu, în Parlament, Mircea Badea a afirmat în emisiunea sa că "Singurul lucru periculos și grețos ar fi ca Virgil Popescu să devină un martir al democrației". Câteva zile mai târziu, în emisiunea "Decisiv", Simion a povestit cât de mică e pensia mamei sale și ce factură uriașă a primit aceasta la curent. Pe 24 ianuarie, invitat în emisiunea "Sinteza zilei" la Gâdea, Simion a declarat că intenționează să candideze la președinție. Liderul AUR, familist religios Pe 29 ianuarie, Antena 3 îi făcea un portret elogios, de familist și om religios: "Îmi doresc mult copii. Vreau șase copii. Cineva mai trebuie să facă copii și în țara asta". Nu a fost ignorată latura umană: "George Simion, apel la rugăciune pe Facebook după ce un apropiat a ajuns în stare critică la spital". Frecvența știrilor zilnice despre Simion a fost păstrată pe tot parcursul anului. Scandalurile iscate de Simion și Diana Șoșoacă aveau un iz haiducesc. George Simion: "Fiecare român plăteşte 15.000 de euro lunar net. De aia vor să ne blocheze, pentru că spunem lucrurile astea". Și relația liderului AUR cu biserica a fost puternic mediatizată: "ÎPS Teodosie a sfințit sediul AUR și l-a binecuvântat pe George Simion". Invitațiile frecvente ale acestuia în emisiuni i-au dat o tribună electorală. În emisiunea "Subiectiv", George Simion deplângea explozia preţurilor din România și situația românilor care nu au bani. Toate gesturile de frondă ale lui George Simion erau prezentate ca "ironii fine" la adresa guvernanților. Nunta liderului AUR a fost apogeul mediatizării sale pe Antena 3. Publicul Antenei 3 a fost ținut în priză mai bine de două luni cu viața personală a lui George Simion. Au abundat știrile despre cadouri, meniul tradițional, invitați, dezvăluiri despre mireasă, interviuri cu mireasa. În ajunul nunții, jurnaliștii Antena 3 au realizat un reportaj la locuința lui Simion. Între 26 și 31 august, au existat cel puțin trei știri pe zi despre liderul AUR. În ziua nunții, au fost mai multe breaking news: mobilizarea forțelor de ordine, a personalului spitalului din apropiere, o amenințare cu bombă. După nuntă, în primul interviu acordat de Simion Antenei 3, acesta a acuzat statul român: "Au vrut să ne distrugă nunta". Structurile acuzate de Simion: SRI, Jandarmeria, ISU şi ANAF. "Ei sunt cei care au distrus România timp de 32 de ani, ei sunt cei care au vândut-o, ei sunt cei care neîncetat de la împușcarea lui Ceaușescu încoace sunt la putere. Da, au fost prezenți sâmbătă și au vrut să ne distrugă nunta", a afirmat liderul AUR. George Simion, abandonat de Antena 3 Frecvența știrilor despre Simion a scăzut, însă, în 2023. De la o prezență aproape zilnică, Simion a devenit o știre aproape săptămânală. În plus, tonul s-a schimbat, spre finele anului. Pe 1 octombrie 2023, Antena 3 condamna agresivitatea lui Simion vizavi de un tânăr care l-a întrebat dacă e rusofil: "George Simion trece de la atacurile verbale la cele fizice". O săptămână mai târziu: "George Simion, demers periculos: Le cere românilor să nu îşi mai plătească taxele la stat". Pe 1 decembrie, Antena 3 îl critica pe George Simion pentru trenul închiriat de la CFR pentru festivitățile de la Alba Iulia: "Trenul AUR fără cai: urci în el, doar bani să ai". Pe 30 decembrie, Antena 3 făcea un top al scandalurilor din parlament, plasându-i pe George Simion și Diana Șoșoacă în topul parlamentarilor scandalagii. În primele luni ale anului 2024, Simion a fost aproape ignorat de Antena 3. Știrile sporadice care îl amintesc sunt, în principal, negative. În ianuarie acestea au vizat, în special, amestecul politic al AUR în protestele fermierilor. Nunta de la Măciuca, orgasmul Realitatea TV În 2022, mediatizarea lui George Simion a fost la fel de puternică și pe Realitatea TV. Pe tot parcursul anului, George Simion a fost prezent aproape zilnic în emisiuni și știri. Simion a fost invitat în repetate rânduri la emisiunile "Culisele Statului Parale", "Raport de zi", "Legile puterii", "România suverană". În ianuarie 2022, liderul AUR, invitat în "Culisele Statului Paralel" timp de trei ore, a vorbit despre cum și-a început cariera de politician, despre notele mari pe care le-a luat la Bacalaureat și despre viața personală. În aceeași emisiune, Simion a anunțat că se va căsători. În emisiunea "Raport de Zi", Simion a justificat scandalul produs la primăria din Timișoara. Toate scandalurile provocate de AUR au fost tratate cu indulgență. Latura sa umană a fost mediatizată cu vârf și îndesat. În luna august, Realitatea TV a fost ocupată cu nunta lui Simion. Au fost relatate pe larg pregătirile pentru nuntă, jurnaliștii au făcut reportaje de la fața locului. Știrile au căpătat titluri bombastice, fără legătură cu conținutul: "Combinațiile oculte din spatele nunții lui George Simion". Au fost descoperiți "milionari misterioși" printre nașii de nuntă. În ziua nunții, un Breaking News: "Una dintre nașele lui George Simion a leșinat". Prima ceartă cu televiziunea lui Păcuraru Tonul știrilor a început, însă, să se schimbe din luna septembrie. Articolele au început să aibă un ton mai critic. De exemplu: "George Simion, acuzat de abuzuri de foștii colegi de partid". Sau: "Ipocrizie maximă din partea liderului AUR George Simion". Pe 27 septembrie, realizatoarea emisiunii "Legile Puterii", Alexandra Păcuraru, l-a acuzat pe Simion că încearcă să "puncteze electoral" prin gesturile de frondă. După câteva săptămâni, Anca Alexandrescu, realizatoarea celeilalte emisiuni frecventate de Simion, "Culisele Statului Paralel", a afirmat că primise o serie de "mesaje-șoc" din partea liderului AUR. Acesta fusese invitat în studio, alături de Diana Șoșoacă, însă a refuzat invitația. În decembrie 2022, Realitatea TV îl critica pe față pe liderul AUR - mesajele lui George Simion sunt "de inspirație Putin": "Deși se declară antiputinist și susținător al românismului pur, liderul AUR, George Simion, lansează discursuri și idei parcă inspirate direct de la liderul rus". Un alt articol publicat pe site-ul televiziunii îi ironizează comportamentul: "George Simion face ce știe el cel ma bine: show". Iubirea, reaprinsă și amendată Totuși, în 2023 prietenia s-a reluat. Știrile despre Simion au revenit la sentimente mai bune, chiar dacă la o frecvență mai mică. Simion a fost invitat de mai multe ori la emisiunea "România Suverană". În noiembrie, 2023, Realitatea Plus a fost amendată de CNA cu 10.000 de euro pentru publicitate electorală tocmai în favoarea AUR. În ianuarie 2024, emisiunea "România Suverană" a primit o amendă de la CNA pentru publicitate politică tot la AUR. În primele luni ale anului 2024, Simion nu a mai fost atât de prezent în emisiunile și știrile Realitatea TV. Frecvența știrilor care îl au ca protagonist a scăzut, în medie, la zece pe lună. Simion + Ciutacu = LOVE Emisiunea preferată a lui George Simion de la România TV este "Punctul culminant", realizată de Victor Ciutacu. Pe parcursul anului 2022, liderul AUR a fost invitat de nenumărate ori în această emisiune. Știrile România TV legate de liderul AUR au fost aproape zilnice. În luna august au fost difuzate 85 de știri care îl aveau ca protagonist. A fost și luna când Simion s-a căsătorit. Nunta a fost transmisă timp de 13 ore, într-o transmisiune specială. CNA a penalizat cu somație publică televiziunea pentru această transmisie. Motivul: publicitate electorală în afara campaniei. Totuși, pe parcursul anului 2022, frecvența știrilor legate de liderul AUR și invitațiile în emisiuni au continuat să fie ridicate. În septembrie, au fost difuzate 45 de știri legate de Simion. În 2023, numărul știrilor, a participării în emisiuni și a intervențiilor telefonice a scăzut la 207, în total. În primele luni, ale anului 2024, există 45 de menționări. Cea mai recentă menționare a liderului AUR datează din 4 aprilie: "George Simion, dezvăluiri emoţionante despre mama sa. Cum o elogiază liderul AUR pe cea mai importantă femeie din viaţa sa: «Mă gândesc ce o fi fost în inima ei când mă vedea ridicat de jandarmi»".

Eveniment

Epidemie de violență împotriva femeilor (UE)

Epidemie de violență împotriva femeilor (UE). În ultimii ani, în UE, o femeie din trei a fost victima unor violențe fizice sau sexuale. Epidemie de violență împotriva femeilor (UE) În unele țări membre ale Uniunii, guvernele au reacționat imediat. Legi noi, pedepse, însăprite, alocarea de fonduri suplimentare pentru combaterea violenței și ajutorarea victimelor. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani În alte țări UE, violența contra femeii este încă un tabu. Nu există statistici oficiale. Datele, obținute de presă de la Poliție, nu sunt luate în seamă. Cazurile de viol sunt rar anchetate. Există și țări UE în care 85% dintre femei se tem să iasă seara din casă. Pentru acestea, "share location" este singura protecție. UE dublează Convenția de la Istanbul În luna februarie, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind un act legislativ al UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică. Noua lege va incrimina, printre altele, mutilarea genitală feminină, căsătoriile forțate, distribuirea neconsensuală de imagini intime, urmărirea cibernetică, hărțuirea cibernetică, instigarea cibernetică la ură sau violență Până acum, singurul instrument la nivel european de combatere a violenței contra femeilor a fost Convenția de la Istanbul. Convenția obligă statele să ia măsuri pentru a preveni violența împotriva femeilor, pentru a proteja și sprijini victimele și pentru a urmări penal și a aduce făptuitorii în fața justiției. Toate formele de violență împotriva femeilor, psihologică, sexuală și fizică, trebuie pedepsite. De asemenea, trebuie să existe suficiente adăposturi pentru victimele violenței domestice. Convenția de la Istanbul include și obligația de a dezvolta politici naționale eficiente și coordonate care să acopere toate formele de violență împotriva femeilor. Convenția a fost ratificată de 21 de state: Austria, Belgia, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovenia, Spania și Suedia. Cele care nu au ratificat-o sunt: Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Austria abia a descoperit problema În Austria, violența împotriva femeilor este discutată ca o problemă structurală a societății. Victima nu mai este învinovățită, nu mai sunt comentate îmbrăcămintea sau comportamentul femeilor. Instituțiile media nu mai trivializează un act de violență contra unei femei. Totuși, în 2022, o statistică șoca Austria: 34,51% dintre femei, expuse violenței fizice și/sau sexuale; 15,25% amenințate cu violența fizică; 8,70%, violate. Din 2018, în medie, trei femei sunt ucise în fiecare lună, din cauza violenței domestice. Guvernul austriac a reacționat. Au fost mobilizate Ministerul de Interne, Justiției și Ministerul Femeii. Au fost implementate măsuri suplimentare de protecție a femeilor. O sumă de 12 milioane de euro a fost investită în locuințe de protecție și tranziție. S-a decis majorarea bugetului centrelor de consiliere pentru femei cu 67%, (până la 13,6 milioane de euro). A fost suplimentat numărul ofițerilor de poliție care anchetează cazurile de violență: de la 500 la 1.200. Alte măsuri sunt în curs de implementare: un nou instrument de evaluare a riscurilor, testat în prezent de către Poliția din Viena, campanii de conștientizare, înființarea de "Clinici de violență". Acestea vor fi ambulatorii și vor oferi examene gratuite celor afectați de violență fizică sau sexuală. Leziunile, documentate în timp util, vor putea fi folosite ca probe într-un caz ulterior în instanță. Acest lucru ar putea duce la o rată mai mare de condamnare. Alarmă anti-agresor în Belgia În 2022, Belgia a înregistrat 24 de femicide. Pe 29 iunie 2023, Parlamentul belgian a adoptat legea numită "Stop femicidul". Legea definește femicidul și prevede un set de măsuri suplimentare de protecție, precum o calificare superioară a ofițerilor de poliție în ceea ce privește actele de violență contra femeilor. Totodată a fost lansată "Alarma anti-agresor". Un dispozitiv care, contectat la telefon, permite intervenția rapidă a poliției prin geolocalizare. Alarma poate fi obținută printr-o cerere depusă la Poliție. Cazul șocant al unei tinere tăiată cu cutter-ul în Bulgaria În iunie, 2023, cazul unei tinere de 18 ani agresate din Stara Zagora, Deborah Mihailova, a stârnit proteste naționale. Tânăra fusese tăiată pe tot corpul cu un cutter, de partenerul ei, și rasă în cap. La spital, a avut nevoie de peste 400 de copci. Peste 70% dintre bulgari au cerut modificări legislative împotriva violenței domestice. Presiunea publică i-a forțat pe politicienii bulgari să ia măsuri. Din 13 septembrie 2023, în Direcția Generală a Poliției Naționale, funcționează o unitate specială axată special pe violența în familie. Parlamentul de la Sofia s-a întrunit de urgență pentru a elabora modificări legislative. A fost redefinită violența domestică, astfel încât să cuprindă și victimele care nu sunt căsătorite, dar au o legătură intimă cu agresorul. S-a luat în calcul și participarea activă a statului la prevenirea violenței domestice, prin monitorizarea și evaluarea celor însărcinați să prevină și să intervină. Potrivit unui proiect de lege, martorii unui act de violență vor fi obligați să raporteze autorităților. De la 1 ianuarie, 2024, violența domestică este pedepsită penal. Strategie națională în Cipru În perioada 2015-2019, au fost raportate Poliției 4.680 de incidente de violență domestică. 70% dintre victime au fost femei. În perioada 2019–2020, au avut loc 13 femicide. În aceeași perioadă, 22% dintre femeile cipriote au fost victime ale violenței fizice sau sexuale din partea partenerului lor. În 2023, guvernul cipriot a aprobat "Strategia națională și Planul național de acțiune pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor". În școli va fi introdusă educația obligatorie care promovează drepturile omului. Instituțiile și ONG-urile care intră în contact cu o potențială victimă au obligația să o îndrume pe aceasta către Serviciile de Asistență Socială. Iar acestea din urmă au responsabilitatea de a informa celelalte autorități. Vor fi constituirea de echipe specializate pentru investigarea incidentelor de violență în familie. În cadrul Poliției, vor fi training-uri speciale pentru ofițeri, iar în prima jumătate a anului 2024 vor fi formate echipe specializate și în domeniul sănătății. Cehia, foarte conservatoare, vrea "roluri tradiționale" La începutul anului, senatul ceh a susținut un vot pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Ratificarea a fost respinsă. Potrivit oponenților, Convenția distruge "roluri tradiționale" pentru bărbați și femei în societate. În Cehia, rata violenței contra femeilor a crescut în ultimii ani. În 2022, polițiștii au înregistrat 430 de cazuri de violență domestică, majoritatea victimelor fiind femei. În primele luni ale anului 2023, fuseseră înregistrate deja 274 de cazuri. A crescut și numărul violurile: în 2022, 880 de cazuri de viol au fost raportate la poliție. În prima jumătate a anului 2023, au fost raportate 535. Reprezentanții Guvernului au declarat că intenționează că implementeze un plan de acțiune pentru prevenirea violenței domestice și de gen pentru anii 2023-2026. Planul prevede o legislație mai bună, un sistem de protecție consolidat, mai multe adăposturi și o linie telefonică gratuită. Parlamentul a condiționat aprobarea planului: să nu aducă costuri suplimentare bugetului de stat. Femeile din adăposturile croate, expuse La fiecare 15 minute în Croația, o femeie este agresată. Croația se află în topul țărilor UE în ceea ce privește numărul de femei ucise de partenerii lor. În primele luni ale anului 2022, au fost omorâte 13 femei, pe fondul violenței domestice. Violența domestică ocupă locul șase în ceea ce privește numărul de sesizări de infracțiuni. Față de 2022, aceasta a crescut cu 45%. În Croația, nu există sancțiune pentru dezvăluirea adresei unei victimei refugiate la un adăpost. Femeile din adăposturi trebuie mutate periodic în alte adăposturi sau chiar în alte orașe, pentru că de foarte multe ori adresele centrelor sunt dezvăluite agresorilor. La sfârșitul anului trecut, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, a anunțat o modificare istorică a codului penal: femicidul va deveni o infracțiune de sine stătătoare, pedepsită cu închisoarea începând de la zece ani. Danemarca înăsprește legislația În 2024, Ministerul Justiției din Danemarca a dat publicității un raport privind omuciderile din 2017-2021. Potrivit acestui raport, majoritatea victimelor sunt femei. În iunie 2023, guvernul a prezentat un plan de acțiune împotriva violenței contra femeilor și a feminicidului. Planul prevede o finanțare sporită a poliției și constituirea de echipe specializate. Se urmărește și o reformă penală. Măsurile luate contra agresorilor să fie mai dure, înăsprirea pedepsei pentru violență și viol. În Danemarca, pedeapsa pentru violență domestică este închisoare până la șase ani. Pentru viol, pedepsele pot ajunge până la 12 ani de închisoare. Hărțuire generalizată în Estonia În Estonia, 73% dintre femei sunt hărțuite când ies noaptea în baruri sau se plimbă pe stradă. Datele sunt din ianuarie, 2024 și provin din sondajul agenției guvernamentale Consiliul pentru Siguranță Socială. Hărțuirea sexuală este ignorată în Estonia. Atitudinea majoritară stigmatizează victimele. Potrivit Ministerului Justiției, 64% dintre femeile estoniene au fost victime ale violenței fizice, în ultimii ani. 17% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 17 și 74 de ani au suferit violență sexuală din partea unui adult după ce au împlinit vârsta de 15 ani. Yana Toom, europarlamentar, a afirmat că mentalitatea din Estonia în ceea ce privește violența contra femeilor nu s-a schimbat de mai bine de 30 de ani. Susținătoare a legii UE privind combaterea violenței contra femeilor, Toom a fost admonestată de un jurnalist eston: "Ascultă, cucoană, n-ai lucruri mai bune de făcut la Bruxelles?". Finlanda, a doua cea mai violentă cu femeile țară din UE În 2014, Finlanda era considerată a doua cea mai violentă țară din Uniunea Europeană pentru femei. Un studiu al Statistics Finland arăta că, în perioada 2021-2023, 57% dintre femei au suferit o formă de violență, inclusiv violență fizică, amenințări sau violență sexuală. Oficiali ai Poliției au declarat că numărul violențelor sexuale a crescut constant în ultimii ani. În 2021, au fost 5.000 de cazuri, în 2022 - în jur de 6.000. Din 2023, legislația Finlandei privind criminalitatea sexuală a suferit o reformă semnificativă. Definiția violului a fost schimbată: un act sexual trebuie să se bazează pe consimțământ verbalizat. Hărțuirea sexuală poate implica hărțuirea verbală și/sau trimiterea de mesaje fotografii. Pedeapsa pentru viol este de la unu la zece ani de închisoare și nu mai există posibilitatea suspendării. Abaterile sexuale, precum hărțuirea, sunt pedepsite cu închisoare de la patru luni la patru ani (inițial, era amendă sau închisoare până la trei ani) În 2023, aproximativ două femei pe lună au fost ucise de fostul sau actualul partener. Numărul infracțiunilor sexuale înregistrate de poliție a fost de aproximativ 7.000. 15 femei ucise lunar în Franța În 2022, 118 femei au fost ucise de partener sau fostul partener. Dintre acestea, 31% au fost victime ale violenței anterioare. În primele unsprezece luni ale anului 2023, au fost înregistrate 121 de femicide. Ministerul de Interne a publicat, pe 16 noiembrie 2023, cifrele privind violența în familie înregistrate în 2022: 244.301 de victime, marea majoritate, femei. O creștere de 15% față de 2021. Guvernul francez a inițiat în 2023 o serie de măsuri pentru combaterea violenței și susținerea victimelor. Asistență financiară de urgență pentru victimele violenței: 250 și 1.300 de euro, timp de șase luni. Decretul de punere în aplicare a legii a fost votat în februarie 2023 în Parlament, însă a apărut în Monitorul Oficial pe 25 noiembrie. Au fost create trei noi posturi de asistenți sociali în secțiile de poliție și jandarmi din trei orașe și un laborator de combatere a violenței domestice în districtul Valenciennes. Misiunea laboratorului e de a "defini acțiunea publică coordonată și concertată în teritoriu". A fost vizată și siguranța în transportul public. O campanie de conștientizare, derulată în luna noiembrie, a costat statul francez un milion de euro. În 2024, în lunile ianuarie și februarie, în Franța au fost înregistrate 31 de femicide. Tinerii germani, concepții de secol al XIX-lea O treime dintre tinerii din Germania consideră că violența împotriva partenerului lor este "acceptabilă". Potrivit unui sondaj din 2023, 52% dintre tinerii germani consideră că rolul lor e să câștige suficienți bani, astfel încât femeia să se poată ocupa de gospodărie. Unul din doi tineri germani nu vrea să intre într-o relație cu o femeie, dacă aceasta a avut deja mulți parteneri sexuali. Sondajul a avut loc o dată cu lansarea celui mai recent raport guvernamental privind violența contra femeii. În 2022, actele de violență contra femeilor au crescut cu 8,5% față de 2021. Potrivit ministrul federal al Familiei, Lisa Paus, în Germania, o femeie e victimă a violenței domestice aproape la fiecare două minute. Peste 14 femei sunt agresate de partener în fiecare oră. Aproape în fiecare zi, un partener sau un fost partener încearcă să omoare o femeie. În 2022, în Germania au fost ucise 454 de femei. Peste 40 de mii de femei au fost victime ale amenințărilor și hărțuririlor. În Germania, centrele de consiliere și adăposturile pentru femei sunt subfinanțate. Femeile care nu au dreptul la prestații sociale trebuie să plătească ele însele pentru șederea lor în adăpostul pentru femei. Buton de panică în Grecia Din 2020, în Grecia s-a raportat o creștere rapidă a actelor de violență contra femeilor. Dacă în 2020 poliția a înregistrat 5.413 incidente, în 2023 au fost raportate, până în luna octombrie, 9.860 de incidente. Majoritatea victimele au fost femei: peste 8.000. Potrivit oficialilor Poliției, cifrele nu indică neapărat mai multe incidente de abuz, ci că tot mai multe femei își fac curaj să depună plângere. În 2021, Poliția a decis să înființeze birouri teritoriale pentru violența domestică. În prezent, există 72 de astfel de birouri teritoriale și 18 birouri operaționale în Atena și Salonic. Toți ofițerii de poliție care activează în aceste birouri urmează programe special de pregătire. Personalul este alcătuit, în principal, de femei. Acestea dețin, în mare parte diplome în studii umaniste, precum psihologie și sociologie. În 2023 a fost lansată și aplicația "Butonul de panică". Aplicația este instalată pe telefoanele mobile ale femeilor care au fost victime ale abuzurilor și au depus o plângere relevantă la Poliție. Îndată ce o femeie îl apasă, se transmite un mesaj Poliției, care ajunge la victimă în câteva minute. Criză în Irlanda Violența împotriva femeilor a atins niveluri de criză în Irlanda, a declarat anul trecut Comisia irlandeză pentru drepturile omului și egalitate (IHREC). Comisia a indicat o "creștere alarmantă a numărului de femei ucise în Irlanda" în 2022: 11 femicide. În 2023, până în luna octombrie, au fost înregistrate șapte femicide. În februarie, 2024, prim-ministrul Michelle O’Neill a spus că unul dintre primele acte ale noului Executiv trebuie să fie introducerea unui nou cadru privind violența împotriva femeilor. Aceasta a făcut referire la o "epidemie" de violență împotriva femeilor. A criticat inaccesibilitatea femeilor la sistemul de protecție și neîncrederea în sistemul de justiție. În Irlanda, există doar 144 de locuri de refugiu pentru femei și copii, nouă orașe neavând nici un adăpost. Numărul de locuri este semnificativ sub standardul Convenției de la Istanbul, care a stabilit un obiectiv de 472 de locuri. Legi dure în Italia, dar prevenție mai deloc Potrivit Poliției italiene, în 2023, 106 femei au fost ucise. Dintre acestea, 87 au fost victime ale violenței domestice. Legislația italiană privind actele de agresiune contra femeilor este una dintre cele mai dure în Uniunea Europeană. Violența domestică e pedepsită cu închisoare de la patru la nouă ani; dacă rezultă o vătămare corporală gravă, închisoare de la șapte la 15 ani; dacă rezultă moartea, închisoare de la 12 la 24 de ani. Infracțiunea de violență sexuală se pedepsește cu închisoare de la șase la 12 ani. Din 2013, guvernele italiene au aprobat, în medie, aproape o măsură pe an pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Însă majoritatatea legilor se concentrează pe acțiuni de represiune și pedeapsă. Cele care vizează prevenirea sunt foarte puține, iar proiectele rămân blocate în comisii. În 2023, au fost propuse 48 de proiecte de legi noi care să amendeze violența împotriva femeilor. Acestea vizau educația și conștientizarea pentru prevenirea formelor de violență. Din acestea, doar patru au devenit legi. Însă au rămas blocate în Parlament O letonă din trei, agresată de partener Letonia este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene unde violența împotriva femeilor și violența domestică sunt la ordinea zilei. Potrivit Ministerului Protecției Sociale, în Letonia, în 2021, au fost ucise 19 femei ca urmare a violenței domestice. În 2023, secretarului de stat al Ministerului Bunăstării, Diana Jakaite, a declarat că violența împotriva femeilor și violența domestică sunt, pe de o parte, acceptate în Letonia, pe de alta, ascunse. Femeilor le e adesea frică să raporteze violența sau să caute ajutor din cauza dependenței economice și mentalității sociale. 30% dintre femeile din Letonia care au fost într-o relație au suferit violență din partea partenerului. Fiecare a nouă femeie a suferit hărțuire sexuală la locul de muncă. Anul trecut, Ministerul Asistenței Sociale a cerut ajutorul societății. Au fost derulate o serie de campanii sociale care să informeze publicul despre violența împotriva femeilor. În același timp, oamenii au fost îndemnați să ia măsuri în cazul în care observă violența împotriva femeilor. Legislație nouă în Lituania Cazurile de violență sunt din ce în ce mai multe în Lituania. În 2022, s-a înregistrat o creștere de 26,6% față de 2021. Numărul femicidelor a crescut cu 25%, iar numărul cazurilor de agresiune sexuală, cu 29% Activiștii pentru drepturile femeilor cer o lege clară care să definească violența domestică. Președintele Parlamenului Lituanian, Viktorija Čmilytė-Nielsen, a invocat un prim pas în ajustarea legilor: intrarea în vigoare a ordinului de protecție împotriva violenței în familie, din 2023. Din iulie până la sfârșitul lunii octombrie 2023, aproape 18.000 de cazuri au fost deja înregistrate la poliție. De anul trecut, în școli au fost introduse cursuri de educație sexuală. Violența împotriva femeilor nu există în legislația luxemburgheză Deși în Luxemburg actele de violență contra femeilor au crescut în ultimii ani, încă nu există o linie telefonică unică de asistență pentru victime. Actele de violență contra femeilor au indicat în 2022 o creștere de 7,2% față de anul precedent. 2.521 de persoane au raportat violență fizice, 2.374 - violență psihologică, 150 - violență sexuală și 264 - violență economică. GREVIO, care monitorizează implementarea Convenției de la Istanbul, a criticat faptul că Luxembourg nu are încă o lege care să definească violența împotriva femeilor, o condiție a ratificării Convenției. Femei ucise sângeros în Malta Malta a ratificat Convenția de la Istanbul în 2018, însă statul maltez eșuează în protecția femeilor. Potrivit unui raport ONU, în Malta "violența împotriva femeilor și fetelor rămâne omniprezentă", cea mai frecvent întâlnită formă fiind violența domestică. Hărțuirea sexuală pe străzi, în școli, în transportul public și la locul de muncă este normalizată și acceptată. Doar una din trei agresiuni sexuale este raportată poliției. În 2022, trei cazuri de femicid au revoltat opinia publică. În ianuarie, Paulina Dembska, o studentă, a fost violată și ucisă într-un parc. Poliția a refuzat să eticheteze crima drept femicid, argumentând că nu a fost premeditată sau motivată de gen. Totuși, două tinere au declarat că ucigașul era un hărțuitor. În februarie, Rita Ellul a fost sugrumată în propria casă. Partenerul său a fost acuzat de crimă. Ellul depusese încă din 2020 mai multe plângeri de violență domestică împotriva lui. În noiembrie, Bernice Cassar a fost împușcată în drum spre serviciu de soțul ei. Cassar intentase proces de divorț, cerând ordin de protecție. Acestea au fost încălcare sistematic, iar poliția nu a făcut nimic. Potrivit anchetei oficiale, inacțiunea poliției a fost cauzată de "lipsa de resurse" și "volumul mare de cazuri". În 2023, au fost depuse 2.000 de plângeri de violență domestică. Unele victime au primit citații pentru instanță începând cu 2025. Polițiștii olandezi nu au timp de plângerile femeilor O femeie este ucisă la fiecare opt zile în Olanda. Cifrele Biroului Central de Statistică (CBS) arată că numărul femeilor victime ale omorului sau uciderii din culpă a crescut de la 38 în 2021, la 43 în 2022. În 2022, peste 1,3 milioane de persoane cu vârsta peste 16 ani au fost victime ale violenței domestice. Aproximativ 1,8 milioane de persoane au suferit hărțuire și violență sexuală. 52% dintre femeile tinere au indicat agresiuni sexuale. În 2020, GREVIO a criticat politica neutră din punct de vedere al genului din Țările de Jos. În 2023, guvernul olandez a inițiat un Programul național de acțiune pentru combaterea comportamentului sexual și a violenței sexuale. În iulie 2023, Camera Reprezentanților a adoptat Legea privind infracțiunile sexuale. Legea conține mai multe infracțiuni noi, cum ar fi hărțuirea sexuală. Reprezentanții organizațiilor non guvernamentale susțin că politica de combatere a violenței contra femeilor este fragmentată și are lacune. De exemplu, nu abordează violența online împotriva femeilor. Violența psihologică nu e incriminate suficient de clar, deși Convenția de la Istanbul cere acest lucru. Nici controlul coercitiv nu este văzut drept abuz. La nivel de infrastructură, poliția nu are suficient personal și resurse pentru a investiga cazurile de violență împotriva femeilor. Plângerile de violență sexuală rămân adesea prea mult timp în sertare. Polonia, exemplu de bună practică În urmă cu zece ani, la fiecare 40 de secunde, o femeie din Polonia se confrunta cu violența. În prezent, numărul femeilor, victime ale violenței este într-o scădere semnificativă. Potrivit datelor poliției, dacă în 2021 erau 85.575 de plângeri, în 2022 au fost înregistrate 71.631. Scăderea s-a datorat, în principal, ordinului de evacuare introdus în 2020 prin Legea împotriva violenței. Ordinul prevede evacuarea imediată a agresorului din casa victimei și interdicția de a se apropia de victimă. În plus, ordinele sunt emise atât de poliție, cât și de jandarmerie, într-un timp scurt. Victimele nu mai trebuie să aștepte proceduri lungi în instanță. În 2023, legislația din Polonia privind violența contra femeilor s-a modificat. S-a extins definirea formelor de violență domestică: au fost incluse violența economică și violența cibernetică. Pe 15 august 2023, a intrat în vigoare o nouă lege anti-violență: 2.0. Aceasta prevede interdicția totală a agresorului de a contacta victima, inclusiv prin intermediul comunicării la distanță. Portugalia africană: cazuri de mutilare genitală Cifrele din Portugalia indică faptul că în 2022 au existat peste 30.000 de rapoarte de violență domestică, cu 28 de decese: 24 de femei și patru copii. În 2021, au fost înregistrate 26.529 de cazuri. În Portugalia sunt depistate din ce în ce mai multe femei supuse mutilării genitale. Majoritatea vin din Guineea-Bissau. În 2022, aproape 200 de femei au fost supuse acestei mutilări. În 2023, violența domestică continuă să fie cea mai raportată infracțiune și cea care ucide cel mai mult în Portugalia. În nouă luni din 2023, 18 femei și-au pierdut viața în contextul violenței domestice. Potrivit datelor guvernamentale, 5.736 de persoane au fost primite în adăposturi destinate victimelor violenței. Majoritatea, mame și copii. România, zeci de mii de femei agresate anual În 2020, au fost sesizate aproximativ 27.000 cazuri de violență în familie, 80% dintre victime fiind femei. În 2021, au fost sesizate aproximativ 30.000 fapte de loviri sau alte violențe în familie. 38 femei și două fete au fost ucise de partener sau membri ai familiei. 237 femei și fete au fost victime ale violului în familie. Au fost înregistrate 392 cazuri de hărțuire. În 2022, 42 femei și patru copii au murit în urma bătăilor și abuzurilor din familie, iar aproape 40.000 femei și 9.000 copii au fost victimele agresiunilor. Deși România a ratificat Convenția de la Istanbul, primul raport GREVIO a scos în evidență multe lacune în implementarea acesteia. GREVIO a remarcat, printre altele, insuficiența adăposturilor pentru victimele violenței, subfinanțarea acestora și inechitatea accesului victimelor la astfel de servicii, în special al persoanelor cu handicap sau de etnie romă. Printre recomandările ferme făcute statului român a fost ca, în cazurile de violență împotriva femeilor și violență domestică, să se asigure că pedepsele să fie proporționale cu gravitatea infracțiunii. Parlamentarii slovaci au înjumătățit prescripția pentru viol 85% dintre femei slovace se tem să meargă pe stradă la orele târzii. Femeile slovace se protejează cel mai des vorbind cu cineva la telefon, purtând obiecte pentru apărare și folosind tot mai des împărtășirea locației lor GPS cu partenerul sau familia lor. Încrederea în poliție este foarte scăzută. 63 de femei au murit între 2010 și 2018 în Slovacia din cauza violenței partenerilor lor. Linia Națională non-stop pentru femeile care se confruntă cu violența a fost inaugurată în 2023. În 2023, Membrii coaliției guvernamentale au votat în parlament ca termenul de prescripție pentru viol să fie redus de la 20 de ani la zece. Oficialii au argumentat că astfel vor motiva femeile să raporteze crimele sexuale mai devreme. Votul a provocat indignare și, la presiunea publică, a fost revocat. Judecătorii sloveni achită violatori GREVIO a lăudat Slovenia pentru implementarea Convenției de la Istanbul. Au fost remarcate progresele semnificative ale cadrului juridic, politic și instituțional în domeniul prevenirii violenței domestice. În practică, datele poliției arată că jumătate din ordinele de restricție sunt încălcate: pentru fiecare 1.000 de ordine de restricție emise, sunt detectate până la 500 de încălcări. Indulgența judecătorilor față de violatori este notorie. Institutul de Criminologie a constatat că majoritatea pedepselor sunt aproape de sau chiar sub minimul legal. Deși legea pedepsește violul cu închisoare de la unu la zece ani, violatorii petrec în medie mai puțin de doi ani după gratii și aproape o treime din pedepse sunt suspendate. Au existat suspendări ale pedespelor chiar și pentru violatorii de copii. Sunt invocate circumstanțe atenuante complet inacceptabile: "făptuitorul a fost singur de multă vreme" sau "un tânăr impulsiv reacționează în chestiuni emoționale cu totul altfel decât o persoană matură". Anul trecut, patru bărbați, care au violat o fată de 15 ani, au fost achitați. Judecătorul a motivat că violul a fost "condiționat" de tinerețea agresorilor. Unul dintre inculpați ar putea chiar să ceară despăgubiri pentru stresul provocat de proces. Tot anul trecut, un bărbat de 54 de ani a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru violul fiicei vitrege. O circumstanță atenuantă a fost că a fost specialist în timpul războiului din Croația. Potrivit ultimului sondaj național, cele mai multe violențe rămân neraportate. Peste 60% dintre victime vorbesc despre agresiuni cu cineva apropiat. Majoritatea nu semnalează violența poliției. Spania: legi dure, creșteri ale infracțiunilor sexuale Teoretic, cadrul legal din Spania protejează femeile contra violenței. Violența domestică este încadrată în Codul Penal și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. În ceea ce privește violul, Spania are, din 2022, una dintre cele mai dure legi din Uniunea Europeană. Legea, supranumită "Doar un Da este un Da", instituie obligaţia consimţământului explicit pentru un act sexual. În caz contrar, poate fi considerat viol. Pedeapsele pentru agresiuni sexuale sunt de la patru la 12 ani de închisoare. În 2023, Spania a înregistrat o creștere cu 53,2% a atacurilor sexuale față de 2019. Spania se confruntă și cu o epidemie de femicid: 55 de femei, ucise în 2023 în urma violenței domestice. În 2023, s-au emis cu 17% mai multe ordine de protecție decât în 2022. Anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a luat o măsură radicală: în noiembrie, peste șapte mii de femei au fost informate de poliție de antecedentele de violență ale partenerului. Suedia, 200 de centre pentru femei agresate În 2020, Suedia s-a confruntat cu o creștere a violenței contra femeilor. Potrivit Brå (Consiliul Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității), atacurile asupra femeilor cu vârsta de peste 18 ani în Suedia au crescut cu 4% în prima jumătate a anului 2020, comparativ cu anul precedent. În 2021, au fost raportate 38.300 de infracțiuni de agresiune și 8.600 de violuri împotriva femeilor sau fetelor. În 2022, legea penală privind violența bărbaților împotriva femeilor a fost înăsprită. Statul a mărit subvențiile pentru combaterea și prevenirea violenței. Au fost alocate fonduri anuale de 150 de milioane SEK (13.386.750 de euro) pentru adăposturile destinate femeilor și organizațiilor naționale care lucrează cu victimele violenței. Agențiile regionale au primit resurse suplimentare pentru a sprijini implementarea strategiei naționale privind violența bărbaților împotriva femeilor. Începând cu 2023, o sumă suplimentară de 50 de milioane SEK anual a fost prevăzută pentru măsurilor preventive pentru combaterea violenței îndreptate contra femeilor. Măsurile guvernamentale au încurajat din ce în ce mai multe femei să denunțe actele de violență. Potrivit cifrelor publicate de Consiliului pentru Prevenirea Crimelor, rapoartele abuzurilor au crescut cu 5% în 2023 față de 2022. Suedia, are în prezent aproximativ 200 de centre de primiri de urgență pentru fete și femei și 280 de locuri de cazare protejate. Ungaria dă vina pe Bruxelles Potrivit guvernului maghiar, femeile pot fi perfect protejate și fără a respecta prevederile Convenției de la Istanbul. Statisticile privind actele de violență contra femeilor nu sunt făcute publice și pot fi obținute doar printr-o solicitare de date de interes public. Astfel, conform datelor emise presei maghiare de Poliția Națională, un total de 211 femei și-au pierdut viața între 2020 și 2021. Cauza omuciderii: vătămările corporale grave. Statistici ale femicidului din 2023 arată că, în medie, o femeie maghiară a murit în fiecare săptămână în Ungaria din cauza unei crime violente. Violența sexuală este de asemenea un tabu în societatea maghiară. Potrivit cifrelor obținute de presă în ceea ce privește rapoartele de violență sexuală, două treimi din cazuri semnalate poliției nu au fost niciodată anchetate. La sfârșitul anului trecut, mai multe ONG-uri au cerut parlamentului maghiar să ia măsuri pentru protecția femeilor. Răspunsul guvernului maghiar: violența împotriva femeilor crește în Ungaria din cauza politicilor pro-imigrație ale Bruxelles-ului și a politicii de stânga.

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore (sursa: Maryland National Guard)

Internațional

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore. Oficialii au negat până în prezent un atac terorist care să fi cauzat prăbușirea podului Francis Scott Key, din Baltimore. Inginerii au remarcat lipsa standardelor de protecție. Iar conspiraționiștii au găsit vinovații: de la suspecții de serviciu, agenți străini, Ucraina, Israel și Statul Islamic, până la politicile de diversitate și cultura woke. Podul are 47 de ani, proiectat pentru nave mici Podul Key, finalizat în 1977, nu a fost proiectat pentru a permite trecerea navele de mare tonaj, precum Dali. La vremea respectivă, inginerii nu au prevăzut dimensiunile uriașe pe care le au azi navele de containere. Citește și: Încă o dronă care a căzut în interiorul României, descoperită de localnici: în ianuarie, șeful Armatei a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, politicienii i-au cerut să tacă Cea mai mare navă din lume, la vremea respectivă, avea un sfert din dimensiunea lui Dali. În 2024, dimensiunea medie a unei nave este de șase ori mai mare decât cea de la sfârșitul anilor '70. Din 1990, toate podurile nou construite trebuie să respecte procedura "apărătoarelor standard". Acestea sunt instalate în jurul grinzilor de susținere pentru a reduce impactul potențial al navelor de marfă, de dimenisuni mari, precum Dali. Reglementările de protecție au doar 30 de ani În 1994, grupul care stabilește standardele pentru construcția de drumuri și poduri, Asociația Americană a Oficialilor de Autostrăzi și Transporturi de Stat, a emis noi reglementări care impun dispozitive de protecție, precum apărătoarele, podurilor care nu sunt "proiectate să reziste forțelor de coliziune a navelor". Podul nu a beneficiat, însă, de acest tip de analiză. În urma prăbușirii, mai mulți ingineri și profesori de inginerie din SUA au identificat o lipsă majoră în sistemul de protecției al podului. Aceștia au susținut că mare parte a structurii de susținere a fost "total neprotejată". Până în prezent, Departamentul de Transport din Maryland nu a răspuns la nici una dintre multiple solicitări de comentarii cu privire la standardele sale de protecție a podului sau dacă podul a fost vreodată luat în considerare pentru modernizarea apărătoarelor. Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore La mai puțin de șase ore după prăbușirea podului, Andrew Tate a postat pe X, fără dovezi, că nava a fost atacată cibernetic și îndreptată, în mod deliberat, spre pod. "Agenții străini din SUA atacă infrastructurile digitale", a scris acesta. Într-o singură zi, postarea lui Tate a fost văzută de peste 18,5 milioane de ori pe X. La două ore după postarea lui Tate, un alt influencer, conspiraționistul Alex Jones, a postat videoclipul prăbușirii podului și a comentat: "Mi se pare deliberat. Este probabil un atac cibernetic. Cel de-al treilea război mondial a început deja". Jones încearcă de ani de zile să-și convingă publicul că lumea este în pragul catastrofei și că trebuie să se pregătească, cumpărând alimente liofilizate și truse de supraviețuire. Toate acestea sunt comercializate de Alex Jones, prin rețeaua sa de magazine online, InfoWars. Căpitanul e indian, nu ucrainean Site-ul web ZeroHedge a distribuit o captură de ecran potrivit căreia căpitanul navei Dali era un bărbat din Ucraina. Ideea lansată de ZeroHedge a devenit virală și a născut zeci de teorii ale conspirației, preluate inclusiv în România de un pseudo-jurnalist precum Liviu Alexa. Compania s-a văzut nevoită să publice un comunicat de presă. Potrivit acestuia, nava avea un echipaj de 22 de oameni și toți erau din India. Nava Dali a avut, într-adevăr, un căpitan ucrainean, timp de aproximativ cinci luni, dar asta s-a întâmplat în 2016. Conspirația Gaza - Israel Prăbușirea podului a avut loc a doua zi după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție prin care a cerut "Armistițiu imediat" în Gaza. În timpul votului, SUA s-a abținut. Pe rețelele sociale, legătura a fost imediat făcută. Pe de o parte, Gaza sau Statul Islamic ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat pentru armistițiu. Pe de alta, Israelul ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat contra armistițiului. Cu Obama ce-ați avut? Într-o postare pe X, Matt Wallace, un alt adept al teoriilor conspirației și influencer american, a sugerat că prăbușirea podului are de-a face cu Obama. "În 2023, familia Obama a produs un film intitulat Leave the World Behind, în care un atac cibernetic provoacă o pană de curent unei nave masive de containere. Câteva luni mai târziu, o astfel de navă suferă de o pană de curent și se izbește de podul Francis Scott Key din Baltimore, provocând un colaps mortal". Postarea a avut aproape o sută de mii de like-uri. Opus DEI Altă teorie răspândită mai ales printre susținătorii partidului Republican: politicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) au fost cauza prăbușirii podului. Potrivit conspiraționiștilor, oameni cu adevărat calificați n-au mai fost angajați pentru întreținerea și monitorizarea podului, fiind preferați cei care îndeplineau criteriile de diversitate și incluziune. Programele DEI, care promovează includerea persoanelor din grupuri subreprezentate sau discriminate, au devenit cel mai recent front în războaiele culturale ale Americii - cu state republicane precum Florida și Texas semnând proiecte de lege care restricționează aceste inițiative. Versurile imnului SUA Washington Post a insinuat chiar că prăbușiriea podului are legătură cu numele său. Podul a fost numit Francis Scott Key după poetul care a scris versurile imnului SUA. Însă poetul a fost demascat de cultura woke ca fiind rasist. "Incidentul a zguduit Baltimore și a adus din nou discuția despre Key în prim-plan", a scris The Post, care a continuat: "Înainte ca Podul Key (...) să se prăbușească parțial, amintirea poetului american a fost zdruncinată de o serie controverse. Mulți au susținut că el nu ar trebui celebrat, din cauza relației sale conflictuale cu sclavia.". The Post amintește că mai multe monumente construite în onoarea lui Key au fost vandalizate, iar cererile de a redenumi instituțiile care îi poartă numele lui au crescut. "În 2017, Monumentul Francis Scott Key din Baltimore a fost stropit cu vopsea roșie și inscripționat cu mesaje precum «Imnul Rasist» și «Sângele pe mâinile lui». Chiar anul trecut, sistemul de școli publice din comitatul Montgomery, cel mai mare din Maryland, a declarat că va lua în considerare redenumirea mai multor școli care poartă numele celor care au avut sclavi, inclusiv Școala medie Francis Scott Key", a adăugat The Post.

Politică

Firea, lăudată literar pe bani publici

Firea, lăudată literar pe bani publici. Pesedista este într-un reviriment scriitoricesc. În noiembrie 2023, aceasta și-a relansat o carte publicată în 2002: "Trei motive", un roman de 112 pagini. Acum câteva zile, anunța pe Facebook că o poezie i-a fost publicată în antologia filialei de poezie din București a Uniunii Scriitorilor. Președintele filialei este scriitorul Horia Gârbea. Citește și: După ce a pierdut poziția de candidat la primăria București, Firea se roagă la Dumnezeu să nu-i închidă ușa Horia Gârbea, alături de Lucia Verona (pseudonimul Luciei-Veronica Salem) sunt cei mai vocali scriitori români care girează talentul literar al Gabrielei Firea. Relația celor trei este una veche și reciproc avantajoasă: Gârbea și Salem îi laudă talentul literar, Firea le înlesnește sinecuri din bani publici. Limbile catifelate ale lui Gârbea În 2001, Gabriela Firea a publicat primul său volum versuri, "O altă lume", în ediţie bilingvă, română și engleză. Cartea a primit premiul de debut al Asociației Scriitorilor din București (ASB). Anul următor, Firea a mai publicat două cărți: "Trei motive" (roman) și "30 - Picnic pe câmpul de luptă" (volum de poezii). Poemele au fost prefațate de scriitorul Horia Gârbea, care a și fost președinte al Asociației Scriitorilor din București: "Gabriela Vrânceanu Firea a intrat în literatură cu hotărâre, cu aplomb şi cu o receptare dintre cele mai favorabile. […] Gabriela Vrânceanu Firea cucereşte prin naturaleţe şi prin tandreţea necontrafăcută cu care priveşte şi reflectă lumea". Firea e "un poet mediu, fără pretenţii" Postfața volumului a fost scrisă de poetul Liviu Ioan Stoiciu care a numit-o pe Firea "o descoperire" cu "stea în frunte". Ulterior, acesta a retractat elogiul. Stoiciu a mărturisit că Gabriela Firea: "E un poet mediu, fără pretenţii. (...) Horia Gârbea m-a pus să scriu postfaţa asta, că el e prieten cu ea. Îmi pare rău, nici nu mai ştiu ce am scris acolo. A fost un gest de politeţe şi atâta tot". Un teatru pentru pilele Gabrielei Firea În 2016, la câteva luni după câștigarea alegerilor locale, Gabriela Firea a propus înființarea unui nou teatru: Teatrul Dramaturgilor Români (TDR). Inițiativa ar fi aparținut unui grup de dramaturgi români, printre care Horia Gârbea și Lucia-Veronica Salem. Propunerea a fost contestată atât la nivel politic, cât și cultural. Nicușor Dan, pe atunci consilier general USB, a declarat: "Nu are nici un sens sa inventăm un teatru pentru autori care nu sunt jucați. O să facem o instituție moartă din start". Iulia Popovici, critic de teatru, critica la rândul său înființarea acestui teatru: "Proiectul de Hotărîre de Consiliu nu e însoțit de o proiecție bugetară, de o estimare a structurii de personal (...) sau de expunerea vreunei viziuni asupra activității acestuia. Iar respectivul proiect nu a fost nici un moment pus în dezbatere publică". Popovici remarca faptul că promovarea dramaturgiei românești nu va funcționa prin "închiderea" într-un teatru, ci prin impulsionarea interesului producătorilor și difuzorilor de teatru pentru creația locală. Consiliera Lucia, șefă de teatru Gabriela Firea a trecut peste critici. La sfârșitul anului, teatrul era deja înființat. Primul manager a fost Lucia-Veronica Salem. În 2016, aceasta era și consilieră personală a Primarului General Gabriela Firea, cu atribuții in domeniul cultural și turism. Veronica Salem i-a fost consilier și mai apoi, în cadrul Ministerului Familiei. Salem a renunțat la postul de manager al TDR după nouă luni, în favorea lui Horia Gârbea. Un an mai târziu, Salem debuta ca dramaturg pe scena TDR, cu piesa "Călătoarea şi Shakespeare". Potrivit lui Gârbea, acesta a fost motivul pentru care Salem a renunțat la postul de manager. Gârbea a declarat că Veronica Salem n-ar fi putut monta pe scena TDR, dacă era încă director: "Ar fi fost un conflict de interese". Firea, lăudată literar pe bani publici Potrivit declarației de avere depuse în mai 2018, Horia Gârbea încasase de la TDR în anul anterior suma de 28.565 de lei. Un an mai târziu, TDR i-a adus un venit de 91.440 de lei. În 2018, a fost publicată o scrisoare de susținere la adresa Gabrielei Firea, semnată de 30 de academicieni și artiști care au lăudat-o pentru "viziunea clară în ceea ce privește viața culturală și sportivă a Capitalei". Printre semnatari: Horia Gârbea, Lucia-Veronica Salem și actorul Marius Bodochi. Din 2019, Marius Bodochi a fost directorul Teatrului Dramaturgilor Români. În 2021, Gabriela Firea menționa în declarația de avere o datorie de 80.800 lei către Lucia-Veronica Salem, sumă utilizată pentru plata contribuției electorale.

Investigații

BOR versus UE pentru Arsenie Boca

BOR versus UE pentru Arsenie Boca. În prezent, trei mărci înregistrate la Oficiul de Proprietate Intectuală al UE, care conțin cuvintele "Boca" și "Arsenie", sunt în curs de a fi anulate. Deocamdată, însă, sunt în proprietatea unei familii de infractori: soții Talpoș, condamnați la închisoare pentru rele tratamente aplicate minorului. De la aikido la Arsenie Boca În mai 2018, a izbucnit scandalul privind mărcile înregistrate "Arsenie Boca". Daniel Emanuel Gheorghe, un instructor de aikido din Arad, a demonstrat că deține licența pentru folosirea acestora în România. Citește și: Arsenie Boca, made in China. Icoane și suveniruri cu chipul duhovnicului considerat sfânt de foarte mulți, produse în provincia Zhejiang Câteva mărci conținând cuvintele "Părintele Arsenie Boca" fuseseră înregistrate în 2017, la Oficiul European de Proprietate Intelectuală de către o firmă cu sediul în Marea Britanie, Additional Worldwide Care Services Ltd. Potrivit datelor, compania engleză aparţinea unui cetăţean maghiar, Andor Sandor. Daniel Emanuel Gheorghe, deținătorul firmei Pulse Escape SRL, l-ar fi contactat prin avocatul său, obținând licența gratuit, după cum a declarat. Gheorghe atenționase de câteva ori, în scris, atât firme din întreaga țară, cât și Mănăstirea Prislop, că vând ilegal icoane și cărți cu numele și imaginea lui Arsenie Boca. Scandalul a izbuncnit pe 9 mai 2018, când Gheorghe a sunat la 112 și a alertat poliția. În baza documentului de proprietar al mărcii, polițiștii au ridicat zeci de icoane, cărţi şi suveniruri cu imaginea lui Arsenie Boca. Pe 8 iunie 2018, Mănăstirea Prislop şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au înregistrat o acţiune la Tribunalul București pentru anularea drepturilor intelectuale deţinute de Additional Worldwide Care Services Ltd și Pulse Escape SRL. Pe 11 iulie 2018, instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea reprezentanților bisericii, însă hotărârea nu a fost definitivă. În septembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a emis o Ordonanţă Preşedinţială. Potrivit acesteia, Episcopia Devei şi Hunedoarei putea folosi numele şi imaginea părintelui Arsenie Boca în comercializarea obiectelor bisericeşti până la soluționarea litigiului. Primul proprietar al mărcilor a trecut la PSD Daniel Emanuel Gheorghe a dispărut rapid din peisajul mediatic al scandalului. Într-un articol publicat pe 31 octombrie 2018, în Ziar de Arad, se arată că acesta ar fi renunțat la "promovarea brandului". Doi ani mai târziu, Gheorghe a apărut pe lista candidaților PSD la Consiliul Local din Arad. În același an, Gheorghe a fost numit responsabil de organizaţia municipală de tineret a PSD. Factură de 150 de milioane de lei Additional Worldwide Care Services Ltd a fost desființată pe 11 decembrie 2018. Tot în 2018 a fost înființată firma Liciuchiciu Web Design SRL. Aceasta a preluat și mărcile înregistrate. În 2019, Episcopia Devei şi Hunedoarei a primit de la SC Liciuchiciu Web Design SRL o factură fiscală în valoare de 150.000.000 lei. Factura menționa: "Utilizare drepturi de marcă și imagine industrială Pr. Arsenie Boca". A urmat un nou proces. Episcopia Devei și Hunedoarei s-a adresat din nou Tribunalului București. Însă, cum mărcile în cauză ("Boca Părintele", "Arsenie" și "Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Pâinea Arsenie") nu fuseseră înregistrate în România, instanța a găsit o portiță să scape de dosar: a decis că acțiunea nu este de competența instanțelor române. Recursul a fost respins ca fiind nefondat. BOR versus UE pentru Arsenie Boca Episcopia Devei și Hunedoarei trebuie să ceară anularea mărcilor înregistrate în fața Tribunalului Uniunii Europene. Demersurile sunt încă în curs. Iar pe site-ul Oficiului de Proprietate Intelectuală al UE, există avertismente în legătură cu toate cele trei mărci (aici și aici). O cronologie a conflictului, din punct de vedere legal, poate fi consultată aici. Deținătorul mărcilor, evazionist de sute de milioane Lucrurile s-au complicat în privința directorului firmei care avusese inițial mărcile, Additional Worldwide Care Services Ltd. Deținătorul, maghiarul Andor Sandor, s-a dovedit a fi orădean, numele lui real fiind Alexandru Andor. Ulterior, acesta a luat numele soției sale, Diana Talpoș. Andor era în atenţia procurorilor DIICOT Oradea din 2018. Acesta ar fi coordonat o grupare evazionistă. Aceasta realizase mai multe cumpărări şi vânzări, între mai multe firme, pentru a se pierde urmele celor care datorau plata TVA către stat. Paguba: peste 34 milioane de lei în dauna bugetului de stat. În decembrie 2020, Talpoş a fost reținut de poliția din Bihor. Pe numele său fusese emis un mandat european de arestare pentru o fraudă de peste 100.000 euro comisă în Ungaria. Talpoş ar fi comis faptele în 2011. Ca administrator al firmei orădene Atarix SRL, a emis mai multe facturi fiscale către două societăţi comerciale din Ungaria. Acestea nu aveau la bază operaţiuni reale. Pentru serviciile fictive, TVA-ul dedus a fost de 43 milioane de forinţi (aproximativ 120.000 euro). Până la urmă, închisoarea a fost mai tare În 2021, un top Economedia plasa firma Liciuchiciu Web Design pe locul 6 în topul companiilor IT cu cea mai mare cifră de afaceri în 2020: peste 100 de milioane de euro. Firma avea listat doar un singur angajat și era deținută de soția lui "Andor", Diana Adela Talpoș. Diana Talpoș a declarat pentru Libertatea că "Dosarele sunt «fabricate» sub bagheta BOR". Diana Talpoș a mai declarat că cifra de afaceri de 110 milioane de euro înregistrată în 2020 era rezultatul unui parteneriat cu o altă firmă, SC Real Brokers Francize SRL. Potrivit Libertatea, această firmă avea tot un singur angajat, o cifră de afaceri de 12.471.218 lei și pierderi de peste 650 de milioane de lei. "După recuperarea creanțelor în special de la Mănăstirea Prislop și Arhiepiscopia Devei și a Hunedoarei fiind principalii debitori, societatea va ieși din insolvență și va înregistra profituri, net superioare primului an de activitate, când la o cifră de afaceri de nici 70 milioane de euro a realizat un profit de cinci milioane de euro", a mai afirmat Diana Talpoș. În ianuarie, 2024, Judecătoria Oradea i-a condamnat pe soții Talpoș la închisoare. Însă motivele au fost din cu totul altă sferă: rele tratamente aplicate minorului. Cum cei doi aveau în grijă copiii din prima căsătorie a lui Alexandru Talpoș, au fost acuzați că au împiedicat mama naturală să îi vadă și că i-ar fi influențat s-o urască. Alexandru Talpoș a primit o pedeapsă cumulată de șapte ani și patru luni de închisoare. În plus, instanța i-a interzis bărbatului să-și contacteze copii pe o durată de doi ani după executarea condamnării. Diana Talpoș a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare.

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate (sursa: The Sun)

Internațional

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate: o fotografie retușată a Prințesei de Wales a declanșat o isterie în masă. Nu doar în Regatul Unit, ci în întreaga lume. Agențiile internaționale de presă au supus informațiile venite dinspre Palatul Kensington regimului "Kill Notice". Kill Notice se aplică, în general, informațiilor venite din Coreea de Nord sau Iran. În întreaga lume au început să circule teoriile conspirației. Cum a început: intervenția chirurgicală de pe 17 ianuarie Pe 17 ianuarie a.c., Kate Middleton, soția prințului William, a fost internată într-un spital privat din Londra. Prințesa urma să fie supusă unei intervenții chirurgicale planificată de mai multă vreme. Natura acestei intervenții nu a fost dezvăluită. Citește și: Arsenie Boca, made in China. Icoane și suveniruri cu chipul duhovnicului considerat sfânt de foarte mulți, produse în provincia Zhejiang Kate a rămas internată aproximativ 12 zile. Pe 27 februarie, la o lună după externare, prințul William a anulat din scurt participarea la o slujbă de pomenire pentru nașul său, regele Constantin al Greciei. Anularea participării a ridicat semne de întrebare, având în vedere absența continuă a soției sale din viața publică. Kate nu mai fusese văzută în public dinaintea Crăciunului. Presa a început să speculeze. The Mirror a publicat știrea referitoare la slujba de pomenire, postând o fotografie cu cei doi și menționând că poza este "de anul trecut". The Guardian a scris că Prințul de Wales a anulat evenimentul din cauza unei "chestiuni personale" iar Palatul Kensington nu a dat mai multe detalii. BBC a comentat că în ultima vreme a fost o "succesiune de vești medicale" în ceea ce privește familia regală, amintind de recentul diagnostic de cancer al Regelui și de operația lui Kate. Prima fotografie: Kate cu mama Zvonurile au început să circule. Ce se întâmplă cu Kate? Nu se simte bine? De ce nu se dau mai multe detalii despre starea ei de sănătate? De ce îi ia atât de mult să se refacă, având în vedere că, după fiecare din cele trei nașteri, apărea în fața presei în câteva ore? O zi mai târziu, rețelele sociale au fost inundate de hashtag-ul "Where is Kate?" (cu variații #whereiskatemiddleton). Pe măsură ce creștea presiunea publică, pe 4 martie a.c. în presa britanică a apărut o fotografie care o înfățișa pe Prințesa de Wales stând lângă mama ei într-un Audi negru. Poza a făcut înconjurul lumii, din Europa, până în Statele Unite, însă nu a făcut decât să sporească suspiciunile: cea din mașină era cu adevărat Prințesa? În aceeași zi, Daily Mail posta un videoclip în care Prințul William, aflat în timpul unei vizite oficiale, ignoră întrebarea cuiva: "Ce mai face Catherine?". A doua fotografie s-a dovedit a fi retușată Apogeul a fost atins pe 10 martie a.c. Pentru a liniști spiritele, Palatul Kensington a publicat prima fotografie oficială a prințesei de la operație. Kate apare alături de cei trei copii ai săi. În doar câteva ore, autenticitatea fotografiei a fost pusă la îndoială. Internauții, dar și jurnaliștii britanici, au observat neconcordanțe în fotografie, precum modelul puloverului Prințului Louis și mâneca Prințesei Charlotte. Faptul că Kate nu purta verighetă și frunzele copacului din fundalul fotografiei erau neobișnuit de verzi pentru luna martie. Imediat, mai multe agenții de presă, inclusiv The Associated Press (AP), Reuters, Getty Images și AFP, au emis alerte de "Kill Notice" pentru fotografie. Phil Chetwynd, director global de știri la agenția de presă AFP, a declarat pentru BBC că acest regim este folosit rar, în special pentru informațiile care vin din Coreea de Nord sau Iran. Kate a recunoscut ulterior că a editat fotografia, scuzându-se pentru "orice confuzie". Dar paguba fusese deja făcută: Palatul Kensington, care nu a publicat fotografia originală, neretușată, s-a trezit aruncat în lumea conspiraționiștilor. Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate Presa germană a făcut un top neoficial al celor mai vehiculate teorii ale conspirațiilor, la nivel mondial. Potrivit acestora, Kate ar fi suferit de complicații după operația abdominală, iar acum este în comă. Intervenția chirugicală ar fi fost, de fapt, o procedură cosmetică nereușită. William și Kate sunt pe cale să divorțeze. William are o aventură. Kate are o aventură. William a lovit-o pe Kate. Kate este moartă. William a ucis-o pe Kate, ajutat de tatăl său, Charles. Un video cu o sosie a Prințesei? Pe 18 martie a.c., Sun a postat un videoclip în care Prințesa Kate este văzută în compania Prințului William, la cumpărături. Urmarea: un nou val de teorii ale conspirației. Potrivit acestora, videoclipul este "trucat", este aruncat în mass media doar ca să ascundă realitățile, femeia nu este Kate, ci o sosie. Pe rețelele de socializare au apărut din ce în ce mai multe postări care promovau această teorie a conspirației. În mai puțin de 24 de ore, teoriile conspirațiile despre sosii au strâns peste 12 milioane de vizualizări pe X și peste 11 milioane pe TikTok. După o zi, pe 19 martie, The London Clinic, spitalul unde a fost internată Prințesa a fost supus unei anchete. Potrivit The Mirror, membri ai personalului au încercat să acceseze dosarele medicale private ale Prințesei. Ministrul Sănătății, Maria Caulfield, a solicitat poliției să investigheze acuzațiile de încălcare a confidențialității. Spitalul, de renume mondial, care are reputația de a trata cu discreție familia regală, foștii președinți, prim-miniști și celebrități, nu a comentat. The London Clinic este acum sub investigații.

Economie

Arsenie Boca, suveniruri made in China

În jurul lui Arsenie Boca s-a creat o adevărată industrie. Arsenie Boca, suveniruri made in China în urma înfrățirii Hunedoarei cu un oraș din provincia Zhejiang. Turismul religios, strategia de dezvoltare a Hunedoarei Mediatizarea puternică a lui Arsenie Boca a început în 2014. Anul a coincis cu lansarea "Strategiei de dezvoltare socială și economică a judetului Hunedoara pentru perioada 2014-2020". Unul dintre obiectivele strategiei: dezvoltarea turismului religios prin valorificarea Mânăstirii Prislop. În 2013, numărul estimat al pelerinilor la Mânăstirea Prislop era de 15.000. La sfârșitul anului 2014, potrivit presei locale, acesta atinsese deja 40.000. În 2015, numărul crescuse la 95.000 de pelerini. Arsenie Boca, suveniruri made in China Tot în 2015, comerțul local fusese invadat de icoane și obiecte cu chipul lui Arsenie Boca made in China. Acestea erau produse la fabrici din provincia Zhejiang. Cu un an înainte, Consiliului Local Hunedoara decisese să se înfrățească cu orașul Kaihua din această provincie. În 2016, potrivit vicepreședintelui Federației Patronatelor din Turismul Românesc, Lucian Stanciu, pelerinajul religios devenise principalul motor de dezvoltare din județul Hunedoara.

Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)

Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

Autor: Ramona Emilian

Sexul în post, dacă vor bărbații

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE

Medicii malpraxis, de neatins în România

Trump, proces pentru plata vedetei porno

Armata obligatorie, plătită în statele UE

George Simion, abandonat de Antena 3

Epidemie de violență împotriva femeilor (UE)

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore

Firea, lăudată literar pe bani publici

BOR versus UE pentru Arsenie Boca

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate

Arsenie Boca, suveniruri made in China

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Ultima oră

Culturile agricole sunt verzi și promițătoare, dar mulți fermieri riscă falimentul

Supermarketurile își închid parcările: din ce în ce mai multe bariere țin șoferii pe margine

„Ciocanul vrăjitoarelor” a blestemat Romanian Creative Week: scandal în jurul cărții din 1487

Statul administrează sute de societăți falite despre care nu știe nimic, creanțe recuperate: 7,48%

Comisia Europeană a redus semnificativ, la numai 0,1%, estimările privind avansul economiei României

Alegătorii AUR și USR, cei mai puternici susținători ai alegerilor anticipate

Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice

Siegfried Mureșan scrie cine conduce PSD

Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală

Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR

„Discurs puternic încărcat de naționalism și patriotism”: România TV își prea-mărește patronul

Motivul surprinzător pentru care Sorin Grindeanu refuză ca Delia Velculescu să fie viitorul premier

VIDEO Analistul Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia

Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o compromită pe Maia Sandu - document

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, invizibil