vineri 15 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7220 articole
Ramona Emilian

Internațional

Elon Musk insistă că "Soros și USAID subminează democrația în România"

Elon Musk acuză Soros şi USAID. În noaptea de vineri spre sâmbătă, miliardarul Elon Musk a publicat pe rețeaua X un mesaj în care susține că "Soros și USAID subminează democrația în România". Această declarație aduce în discuție rolul influent al unor actori internaționali în dinamica politică românească. Elon Musk acuză Soros şi USAID Musk, cunoscut ca fiind consilier al președintelui american Donald Trump, a preluat o postare a unui internaut care trage paralele între judecătoarea Curții Constituționale, Iulia Scântei, și Sandra Pralong – fost consilier al lui Klaus Iohannis și denumită „agent al lui Soros”. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Postarea susține că Sandra Pralong ar fi folosit ONG-ul RePatriot, finanțat de USAID, din care face parte și Iulia Scântei, pentru a influența procesul de anulare a alegerilor prezidențiale. Critici repetate la adresa sistemului politic românesc Aceasta nu este prima dată în această săptămână când Elon Musk critică România. Într-o altă postare, publicată joi, Musk l-a descris pe Marian Enache, președintele Curții Constituționale, drept "un tiran, nu un judecător". La începutul săptămânii, miliardarul a mai afirmat că "România își merită propria suveranitate", preluând un comentariu referitor la declarațiile fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, care susținea că ar interzice întreaga rețea Soros în România, dacă ar deveni președinte.

Elon Musk acuză Soros şi USAID (sursa: X/Elon Musk)
Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare (sursa: X/Starlink)
Internațional

Șantajul lui Musk: Ucrainei i se poate opri accesul la rețeaua de sateliți Starlink

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare. Negociatorii americani, care presează autoritățile de la Kiev pentru a obține acces la mineralele rare din Ucraina, au evocat posibilitatea întreruperii accesului la rețeaua de sateliți Starlink, deținută de Elon Musk. Conform mai multor surse apropiate dosarului, citate de Reuters, această amenințare face parte dintr-o strategie de negociere intensă. Starlink, pilonul conectivității Ucrainei Rețeaua Starlink, formată din peste 7.000 de sateliți cu orbită joasă (LEO), oferă conexiune la Internet în peste 100 de țări. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Pentru Ucraina și armata sa, această infrastructură este vitală, iar o posibilă întrerupere a accesului ar reprezenta o lovitură majoră în contextul operațiunilor militare și al comunicării critice. Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare În cadrul negocierilor, accesul continuu al Ucrainei la Starlink a fost subiectul discuțiilor după ce președintele Volodimir Zelenski a refuzat o propunere inițială a secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent. Ulterior, în întâlnirile dintre emisarul american Keith Kellogg și Zelenski, s-a reamintit că, fără un acord privind mineralele rare, Ucraina riscă să își piardă accesul la rețeaua Starlink. Negociatorii au subliniat că, în lipsa unui acord favorabil privind accesul la rezervele de minerale rare, evaluate la aproximativ 500 de miliarde de dolari,  Ucraina ar putea fi penalizată sever. Zelenski a respins cererile administrației Trump, menționând că SUA nu au oferit garanții de securitate pentru aceste rezerve, ceea ce a alimentat tensiunile din cadrul negocierilor. Rolul esențial al lui Elon Musk Miliardarul Elon Musk a furnizat Ucrainei câteva mii de terminale Starlink pentru a compensa distrugerile rețelelor de comunicații cauzate de invazia rusă din februarie 2022. Deși a fost salutat inițial ca un erou, Musk a redus ulterior accesul Ucrainei la Starlink, manifestând critici privind modul în care autoritățile de la Kiev gestionează războiul, ceea ce a complicat și mai mult situația negociată. Impactul strategic al Starlink Rețeaua Starlink este crucială pentru operațiunile cu drone ale Ucrainei, un element esențial al strategiei sale militare. Melinda Haring, senior fellow la Atlantic Council, avertizează că pierderea accesului la Starlink ar fi o schimbare radicală, afectând semnificativ capacitățile Ucrainei de supraveghere și atac, întrucât aceasta contribuie la menținerea parității cu Rusia în domeniul tehnologic. Perspective de acord  Președintele ucrainean a anunțat că echipe de negociatori americani și ucraineni lucrează intens pentru a ajunge la un acord, iar președintele Trump a afirmat că semnarea unui acord va avea loc în curând. Rezultatul acestor negocieri va influența direct securitatea și conectivitatea Ucrainei, evidențiind importanța strategică a rețelei Starlink în contextul conflictului actual.

Urmărire penală pentru firma șefului CCIR (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Justiție

O firmă a lui Mihai Daraban, șeful CCIR, a dat șpagă unor oficiali NATO

Urmărire penală pentru firma șefului CCIR. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat dispunerea urmăririi penale într-un dosar complex de corupţie, desfăşurat în colaborare cu investigatori din Statele Unite. În cadrul anchetei, care implică și procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, se colaborează cu specialiști ai Departamentului Apărării americane – Serviciul de Investigaţii Penale al Apărării (DCIS) şi Serviciul Naval de Investigaţii Penale (NCIS). Urmărire penală pentru firma șefului CCIR Potrivit unui comunicat, procurorii DNA au dispus continuarea urmăririi penale împotriva S.C. Global Defense Logistics S.R.L.  Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Firma este suspectată de comiterea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, legată de un funcţionar al unui stat străin și de fapta prevăzută de art. 3 alin. 1) din Legea nr. 319/2024. Două persoane fizice sunt acuzate de complicitate la dare de mită în formă continuată, în legătură cu funcţionarul unui stat străin şi cu infracţiunea menționată de lege. Modalitatea de desfăşurare a operaţiunilor ilegale Anchetatorii susțin că, în cursul anului 2024, suspecta firmă, prin intermediul unui asociat, ar fi promis unui funcţionar din cadrul unei organizaţii internaţionale sume ce depășesc 200.000 de dolari. Scopul acestei tranzacții a fost facilitarea obţinerii unui contract de servicii de administraţie portuară (husbanding) în valoare de peste 9.000.000 de euro. Ulterior, pe 12 iulie și 9 octombrie 2024, reprezentantul societăţii, cetăţean grec, ar fi transmis funcţionarului public suma totală de 100.000 de euro în schimbul asistenţei în gestionarea contractelor. La data de 29 ianuarie 2025, în incinta unui restaurant dintr-un hotel din judeţul Ilfov, acelaşi reprezentant ar fi dat, în numerar, suma de 30.000 de euro, fapte ce nu i se cuveneau conform îndatoririlor de serviciu. Implicarea suspecţilor Persoana juridică S.C. Global Defense Logistics S.R.L. ar fi beneficiat de ajutorul a doi suspecţi. Unul este asociat în cadrul societăţii și un altul împuternicit pe conturile bancare. Se suspectează că aceste tranzacţii au fost realizate cu ajutorul altor doi, pentru a asigura transferul sumelor menţionate și menţinerea avantajelor în operaţiunile economice internaţionale.  Toţi cei trei suspecţi au fost informaţi cu privire la drepturile lor procesuale conform prevederilor art. 307 din Codul de procedură penală. Percheziţii şi investigaţii în curs În contextul acestei anchete transfrontaliere, procurorii DNA, alături de colegii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti și de echipele investigative din cadrul DCIS și NCIS, desfăşoară cercetări minuțioase. Pe 12 iulie 2024, s-au efectuat percheziţii domiciliare în cinci locaţii din Bucureşti și judeţul Constanţa – inclusiv sediul unei societăţi comerciale și reședințele unor persoane fizice –, în urma obţinerii autorizaţiilor legale necesare. Daraban a trimis precizări redacției DeFapt.ro Precizările președintelui CCIR referitoare la ancheta DNA desfășurată la S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS București, 22 Februarie 2025: Referitor la  comunicatul de presă emis de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), în data de 22.02.2025, privind ancheta desfășurată la S.C. GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L (GDL), președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, dl Mihai Daraban, face următoarele precizări: Pentru început, doresc să fac precizarea nu există niciun fel de implicare a mea într-un eventual dosar de corupție, fapt relevat și de comunicatul DNA care nu face nicio referire la numele meu. Sunt acționar al firmei GLOBAL DEFENSE LOGISTICS S.R.L, cu o participație de 10,38%, dar nu dețin funcții de conducere și nici administrative remunerate. De asemenea, GDL este contractorul navelor NATO, pe de o parte, și al US Navy pe de alta parte încă din 2016. GDL nu are niciun fel de contract sau altă legătură cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu, neavând niciun fel de activitate legată de aceasta. În urma licitațiilor internaționale câștigate, compania GDL lucrează cu peste 50 de subagenți, răspândiți în întreaga lume. Astfel, este extrem de greu ca GDL să poată răspunde/garanta pentru probitatea și corectitudinea fiecărui subagent în relația cu navele pe care le deservesc în mod direct. Ancheta în curs relevă faptul că un angajat străin al unuia dintre cei 50 de subagenți se presupune că a comis fapte penale în detrimentul entităților militare care au contractat serviciile respective, în numele GDL. Resping orice astfel de comportament și îmi exprim speranța că situația va fi lamurită în cel mai scurt timp posibil. Am dorit să fac aceste precizări pentru a nu se crea confuzii. Mihai Daraban – Președinte Camera de Comerț și Industrie a României.

Alice Weidel, extremism și identitate confuză (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Căsătorită cu o femeie din Sri Lanka, Alice Weidel e șefa AfD, partid anti-imigrație, anti-LGBTQ

Alice Weidel, extremism și identitate confuză. Alice Weidel, lidera AfD, se prezintă ca o figură extrem de de dreapta și deschisă în ceea ce privește identitatea sa lesbiană, dar discursul său este marcat de contradicții evidente. Într-o emisiune TV, confruntată cu întrebări legate de relația sa cu Sarah Bossard, originară din Sri Lanka, Weidel a răspuns ambiguu, lăsând loc pentru confuzie și critici din partea publicului. Alice Weidel, extremism și identitate confuză În cadrul emsiunii, Weidel a încercat să explice paradoxul aparenței sale: deși trăiește într-o relație homosexuală și are doi copii, ea susține modelul tradițional de familie al AfD, definit prin prezența unui „tată, a unei mame” și a unui număr cât mai mare de copii, văzut ca „celula de bază a societății”. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească La întrebările publicului, ea a răspuns că viața în parteneriat înregistrat ar trebui să fie echivalentă cu căsătoria, fără a afecta însă instituția căsătoriei între bărbat și femeie. Relația cu Björn Höcke Inițial, în 2017, Weidel a dorit să-l excludă din partid pe liderul din Thuringia, Björn Höcke, pentru asemănările sale cu ideologia național-socialistă. Astăzi, cei doi sunt buni prieteni, deși se deosebesc clar în ceea ce privește modelul familial. Höcke a ținut recent discursuri vehemente împotriva „imperiului curcubeu” și s-a aliniat politicilor lui Putin, opunându-se valorilor liberale din Occident. Dublul standard al AfD Pentru AfD, Weidel servește ca o fațadă practică: ea maschează politica de homofobie a partidului, în timp ce susținătorii săi primesc implicit permisiunea de a continua retorica împotriva identităților queer. Ungaria autoritara a lui Viktor Orbán, este pentru Alice Weidel „un mare model”, după cum a susținut în timpul unei vizite la Budapesta. În Ungaria, discursul asupra relației dintre persoane de același sex este interzis. Educația sexuală, în privința homosexualității, este ilegală, fiind considerată „propagandă homo”. Adopția este interzisă pentru homosexuali și nu există nici căsătorii homosexuale. Dublul standard De îndată ce a ajuns în Bundestag, AfD a vrut să desființeze „căsătoria pentru toți” care tocmai fusese adoptată în 2018. Weidel a spus, cu dispreț, într-un interviu: „Nu sunt queer, sunt căsătorită cu o femeie pe care o cunosc de 20 de ani”. Însă Weidel este implicată în războiul cultural de dreapta împotriva identităților queer și a „nebuniei de gen”. Același lucru este valabil și pentru politica partidului privind migrația. Weidel a susținut că nu vede culorile pielii și că nu poate fi rasistă pentru că soția ei provine din Sri Lanka.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

Antonescu vrea dezbateri electorale înaintea alegerilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Americanii au dreptul să-și retragă trupele din Europa, susține Antonescu

Antonescu vrea dezbateri electorale înaintea alegerilor. Crin Antonescu a pledat la Iași pentru organizarea dezbaterilor electorale înainte de cele două tururi ale alegerilor din mai. Antonescu vrea dezbateri electorale înaintea alegerilor Candidatul alianței de guvernare a susținut că trupele americane pot fi retrase din Europa dacă este necesar, fără a fi obligați să asigure securitatea altor țări. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească El a reafirmat sprijinul pentru dezbateri atât în turul 1, cât și în turul 2, criticând refuzul lui Klaus Iohannis de a dezbate în 2019. Antonescu a susținut că dorește ca toți candidații să beneficieze de șanse egale și să se evite repetarea criticilor, cum ar fi cele adresate vicepreședintelui James David Vance. Continuarea, în Ziarul de Iași

Moarte subită la volan, dezvăluirile medicilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A murit la volan, în trafic, la doar 36 de ani, lovit de infarct. Semnele îl preveniseră

Moarte subită la volan, dezvăluirile medicilor. Un tânăr din Iași a decedat joi pe podul Nicolina după ce a suferit un infarct în timp ce conducea. Moarte subită la volan, dezvăluirile medicilor Pe podul Nicolina, ieșenii au fost martorii unei tragedii cutremurătoare, când un tânăr, proaspăt tată, a suferit un infarct fatal în timp ce conducea mașina sa. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Medicii, care au intervenit prompt, au fost nevoiți să spargă geamul pentru a ajunge la pacient și au încercat resuscitarea timp de 90 de minute, inclusiv în UPU-ul Spitalului „Sf. Spiridon”, însă eforturile lor nu au fost suficiente. Detaliile evenimentului, reconstituite cu grijă de echipele medicale de la Ambulanță și UPU, au fost relatate de „Ziarul de Iași”, oferind o imagine completă a ultimelor momente înainte de tragedie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Capcana împrumuturilor IFN: un împrumut de 10.500 lei a devenit o datorie de peste 49.000 lei

Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare). O femeie a contractat în octombrie 2022 un împrumut de 10.500 lei de la o instituție financiară nebancară, beneficiind de o dobândă anuală fixă de 92% și o dobândă penalizatoare de 0,2602% pe zi. Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare) Întârzierea plăților a transformat rapid acest împrumut într-o capcană financiară, crescând datoria la de patru ori suma inițială și ajungând la 49.753 lei, din care 500 lei reprezintă comisionul de analiză. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Cazul a atras atenția Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor și a instanțelor de judecată, evidențiind costurile exorbitante ale serviciilor IFN. Situația a atras atenția asupra unei analize financiare riguroase înainte de a recurge la împrumuturile oferite de instituțiile nebancare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a luat-o razna: îl acuză pe Zelenski că e "dictator" și-l amenință că va rămâne fără țară

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump. Donald Trump a lansat miercuri o serie de atacuri dure la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, catalogându-l drept un „dictator fără alegeri” și avertizându-l că riscă să „rămână fără țară” dacă nu acționează rapid. Declarațiile lui Trump, făcute pe rețeaua sa de socializare Truth Social, au atras reacții puternice din partea liderului ucrainean. Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că se comportă ca un lider autoritar, subliniind faptul că în Ucraina nu s-au organizat alegeri din cauza legii marțiale impuse după invazia rusă. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară.” Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile, afirmând că, în opinia sa, Zelenski a gestionat extrem de prost situația din Ucraina: „Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică.” „Trump trăiește într-o bulă de dezinformare rusă” Președintele ucrainean nu a rămas fără replică și a criticat afirmațiile lui Trump, acuzându-l că își bazează declarațiile pe o „bulă de dezinformare rusă”. Această reacție a venit după ce Trump a sugerat că Zelenski a preferat confruntarea militară cu Rusia în locul negocierilor pentru un acord de pace. Liderul ucrainean și-a exprimat de asemenea nemulțumirea față de faptul că Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre soluționarea conflictului, fără a implica Ucraina sau aliații europeni. Reproșurile lui Trump Într-o altă declarație, Trump a sugerat că războiul din Ucraina ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă: „Astăzi am auzit «oh, nu am fost invitați». Ei bine, ați fost acolo trei ani. Ar fi trebuit să-i puneți capăt acum trei ani. Nu ar fi trebuit niciodată să-l începeți.” În plus, fostul președinte american l-a acuzat pe Zelenski că a convins SUA să cheltuie sume uriașe pentru un război „care nu putea fi câștigat”: „Un actor de comedie cu succes modest, Volodimir Zelenski a convins SUA să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu putea fi câștigat, care niciodată nu ar fi trebuit să înceapă.” SUA a cheltuit mai puțin Cifra invocată de Trump este însă mult exagerată față de ajutorul real oferit de SUA Ucrainei. Potrivit liderului ucrainean, suma reală este mult mai mică. Asistenţa militară directă oferită Ucrainei de SUA de la începutul războiului cu Rusia a fost estimată la circa 67 de miliarde de dolari, la care se adaugă o asistenţă financiară de circa 31,5 miliarde de dolari. În mandatul lui Biden, Congresul SUA a aprobat circa 174 miliarde de dolari ca ajutor militar şi economic pentru Ucraina, dar o parte din această sumă acoperă costurile înlocuirii armelor şi muniţiilor furnizate Ucrainei direct din stocurile armatei americane Trump vs. realitatea sondajelor Liderul american a criticat lipsa alegerilor în Ucraina și a afirmat că popularitatea lui Zelenski ar fi scăzut dramatic, ajungând la doar 4%. Totuși, această afirmație a fost rapid contrazisă de un sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), care indică o cotă de încredere de 57% pentru președintele ucrainean. Resursele naturale ale Ucrainei O altă dispută tensionată între cei doi lideri s-a conturat în jurul resurselor naturale ale Ucrainei. Zelenski a declarat că Trump încearcă să forțeze Ucraina să cedeze jumătate din resursele sale naturale Statelor Unite, ca o compensație pentru ajutorul economic și militar oferit. „Nu pot să-mi vând țara.” Președintele ucrainean a explicat că propunerea americană, discutată și la Conferința de Securitate de la München, includea metale rare, petrol și gaze, dar nu oferea garanții de securitate sau continuarea sprijinului militar. „Documentul nu era clar, era clar un singur lucru: că trebuie să dăm 50% din tot ce era specificat în document.”  

Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale (sursa: X/François Bayrou)
Internațional

Premierul Franței are probleme de legitimitate, e acuzat că ar fi protejat scandaluri sexuale

Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale. Prim-ministrul francez, François Bayrou, se confruntă miercuri cu a șasea moțiune de cenzură, depusă de Partidul Socialist (PS). Fragilizat de un scandal privind violențe și agresiuni sexuale petrecute timp de decenii într-o școală catolică, Bayrou este acuzat de opoziție că ar fi mințit cu privire la acest caz. O nouă moțiune de cenzură Moțiunea depusă de PS va fi examinată la sfârșitul după-amiezii, însă șansele sale de succes sunt reduse fără sprijinul Rassemblement National (RN, extrema dreaptă), care nu și-a anunțat încă poziția. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Spre deosebire de PS, alte partide de stânga – ecologiștii, comuniștii și stânga radicală – refuză orice colaborare cu guvernul. Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale Textul moțiunii atrage atenția asupra scandalului de la școala Notre-Dame-de-Bétharram, un internat catolic cu o vechime de aproape două secole, unde ar fi avut loc violențe fizice și agresiuni sexuale timp de mai multe decenii. Această instituție, unde au studiat și unii dintre copiii lui François Bayrou, este acum în centrul unei ample anchete judiciare. Miercuri, parchetul din Pau a anunțat arestarea a trei suspecți, acuzați de viol cu circumstanțe agravante, agresiuni sexuale și violențe. Ancheta, deschisă anul trecut, se bazează pe 112 plângeri, majoritatea referindu-se la fapte petrecute între 1970 și 1990. Bayrou neagă orice implicare François Bayrou, fost ministru al Educației între 1993 și 1997, afirmă că nu a fost niciodată informat despre abuzurile de la Bétharram. El susține că a dispus o inspecție generală în 1996, după ce un elev – coleg de clasă cu fiul său – a semnalat violențe severe suferite din partea unui supraveghetor. În timpul unui discurs în Adunarea Națională, Bayrou s-a apărat spunând: „Credeți că ne-am fi trimis copiii într-o școală despre care s-ar fi bănuit că se întâmplă astfel de lucruri?” Însă noi informații pun la îndoială această versiune. Un jandarm implicat în anchetă a declarat că Bayrou ar fi intervenit în favoarea fostului director al instituției, acuzat de viol în 1998. O criză politică majoră în Franța Acest scandal izbucnește într-un climat politic deja instabil. De la dizolvarea Adunării Naționale de către Emmanuel Macron, în urma eșecului său la alegerile europene, scena politică franceză este împărțită în trei blocuri rivale (stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă), niciunul neavând majoritate. În plus, Bayrou este criticat pentru pozițiile sale privind imigrația și pentru concesiile făcute Rassemblement National. În trecut, el a fost ministru al Justiției pentru scurt timp, în 2017, dar a demisionat în urma unei anchete privind angajări fictive – o umbră care încă planează asupra carierei sale politice.

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

ONG-urile maghiare fințate de SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani. Premierul ungar Viktor Orban solicită adoptarea unor legi mai stricte care să permită interzicerea mass-media și ONG-urilor ce au beneficiat de finanțare americană în timpul administrației Joe Biden, potrivit Magyar Nemzet. Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani Orban susține că Donald Trump și Elon Musk au dezvăluit o rețea de „corupție politică” prin care erau finanțate instituții media și ONG-uri care promovau agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet relatează că Viktor Orban a propus aceste măsuri într-o întâlnire cu partidul său, Fidesz, și cu partidul Creștin Democrat, aliat al acestuia. Premierul ungar le-a cerut parlamentarilor să elaboreze legi mai stricte pentru a împiedica funcționarea acestor entități în Ungaria. În ultimele săptămâni, guvernul de la Budapesta a acuzat Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) că a susținut ONG-uri și mass-media pentru a încerca „răsturnarea guvernului Orban” și instalarea unui „guvern-marionetă” favorabil Bruxelles-ului. Orban: „Rețeaua Soros a pierdut Washingtonul” Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii, Viktor Orban consideră că, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri occidentale”. El a subliniat că „Rețeaua lui Soros a pierdut Washingtonul”, iar noua administrație va elimina acest sistem de finanțare, ceea ce înseamnă că de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles și contribuabilii europeni”. De asemenea, premierul ungar a subliniat că mass-media și ONG-urile finanțate de SUA ar trebui interzise în Ungaria, susținând că acestea au primit fonduri pentru a promova „migrația, distrugerea comunităților și nebunia de gen”. Motiv de sancțiuni UE În 2023, guvernul Orban a creat Oficiul pentru Apărarea Suveranității Naționale (Szvh), o instituție care investighează posibile ingerințe externe în Ungaria. Deși nu are autoritatea de a impune sancțiuni, acesta întocmește rapoarte despre astfel de acțiuni. Bruxelles-ul a criticat inițiativa, iar în februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei, cerând desființarea oficiului. Ungaria, în conflict cu UE Aceasta nu este prima încercare a Ungariei de a limita finanțarea externă a ONG-urilor. În 2017, Budapesta a adoptat o lege care obliga ONG-urile ce primeau peste 23.000 de euro din străinătate să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată în 2021, în urma presiunilor Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Alianța „România Înainte”, pentru Crin Antonescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

PSD, PNL și UDMR constituie alianța electorală "România, înainte!" pentru sprijinirea lui Antonescu

Alianța „România Înainte”, pentru Crin Antonescu. Liderii coaliției guvernamentale – PSD, PNL și UDMR – au semnat miercuri, în urma unei ședințe la Palatul Victoria, protocolul de constituire a Alianței Electorale „România Înainte”, având drept scop susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Alianța „România Înainte”, pentru Crin Antonescu Alianța este sprijinită și de grupul parlamentar al minorităților naționale și urmează să fie înregistrată la Biroul Electoral Central (BEC) imediat după validarea componenței acestuia. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Toate partidele membre ale alianței au demarat campania de strângere de semnături pentru susținerea lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Potrivit protocolului, alianța va fi reprezentată legal de: Marcel Ciolacu (PSD), în calitate de președinte; Cătălin Predoiu (PNL), în calitate de președinte interimar; Kelemen Hunor (UDMR), în calitate de președinte. Numele și simbolul alianței Denumirea oficială a alianței este „Alianța Electorală România Înainte”, iar abrevierea utilizată este „A.Ro”. Sediul alianței este situat în București, Șoseaua Kiseleff nr. 57, Sector 1. Semnul electoral al alianței Alianța are un simbol electoral complex, alcătuit din elemente reprezentative pentru fiecare partid component: PSD – Trei boboci de trandafir, cu denumirea partidului la baza tulpinilor. PNL – Un patrulater cu o săgeată orientată la 45 de grade spre colțul superior drept, înconjurată de 12 stele, cu denumirea PNL dedesubt. UDMR – O lalea stilizată, alături de abrevierile UDMR (în română) și RMDSZ (în maghiară), încadrate într-un dreptunghi. Obiectivele declarate Alianța formată din PSD, PNL și UDMR își propune următoarele obiective: Participarea comună la alegerile prezidențiale din 4 mai, inclusiv în turul al doilea, dacă va fi necesar. Cooperarea între partidele componente pentru a maximiza șansele de câștig. Combaterea radicalismului și a extremismului în toate formele sale. Reafirmarea angajamentului față de Uniunea Europeană și NATO, promovând valori democratice și stabilitate politică. Asigurarea echilibrului politic intern, prin promovarea unui discurs pro-european și euro-atlantic.

Conectarea Aeroportului Henri Coandă cu A0 (sursa: Facebook/Cristian Pistol)
Eveniment

CNAIR caută soluții pentru conectarea mai eficientă a Aeroportului Otopeni cu A0

Conectarea Aeroportului Henri Coandă cu A0. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că zece oferte au fost depuse pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar modernizării sectorului DN1, între Aeroportul Henri Coandă și nodul rutier cu A0. Conectarea Aeroportului Henri Coandă cu A0 Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a făcut anunțul miercuri, printr-o postare pe Facebook. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Potrivit acestuia cele zece companii și asocieri care participă la licitație sunt: Eco Geodrum SRL, H.V.I.D. Consulting Group SRL, Incons SRL, Like Consulting SRL, Asocierea Master Solutions Team SRL (lider) - Vego Concept Engineering SRL, MEM Project Construct SRL, Quadrante Viaponte Proiectare și Consultanță SRL, Ria Design Consulting SRL, Asocierea Dineng Dev SRL (lider) - Ecoproiect Design SRL, Ventor Grup Consulting SRL. Modernizare la trei benzi pe sens Compania câștigătoare va avea la dispoziție șapte luni pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate, care va sta la baza lărgirii acestui segment de drum național la trei benzi pe sens. Pe lângă extinderea DN1, proiectantul trebuie să propună și o conexiune mai eficientă cu A0. De asemenea, separarea completă a traficului rutier pe distanța vizată. Asigurarea virajului la stânga pentru întoarcere după nodul rutier cu A0 (București – Ploiești) și îmbunătățirea conectivității în zona Aeroportului "Henri Coandă", sunt și ele vizate. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021-2027, iar valoarea estimată este de 1,36 milioane de lei (fără TVA).

Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat (sursa: Facebook/BMI - Bundesministerium für Inneres)
Internațional

Atentat islamist cu bombă la gara Westbanhof din Viena, pus la cale de un adolescent de 14 ani

Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat. Poliția austriacă a reținut pe 10 februarie un adolescent de 14 ani, suspectat că plănuia un atentat la gara Westbahnhof din Viena, una dintre cele mai mari gări din capitala Austriei. Ministerul de Interne a confirmat că suspectul era un simpatizant al grupării Stat Islamic (SI) și că radicalizarea sa a avut loc pe internet. Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat Ministerul de Interne a anunțat că Serviciul de Informații Interne și poliția au dejucat un posibil atac terorist. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Suspectul are 14 ani, este cetățean austriac de origine turcă și s-a radicalizat pe internet”, se precizează în comunicatul oficial. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul adolescentului, polițiștii au descoperit: cărți islamiste, două cuțite, instrucțiuni scrise de mână pentru fabricarea de explozivi. De asemenea au fost găsite și materiale pentru asamblarea unei bombe, inclusiv țevi de aluminiu ce urmau să fie utilizate ca detonator. Radicalizarea pe TikTok Autoritățile austriece au explicat că investigația a început după ce Direcția pentru Securitatea Statului și Informații (DSN) a primit informații despre un susținător necunoscut al unei organizații teroriste. Acesta distribuia mesaje și videoclipuri extremiste pe mai multe conturi de TikTok. „După o investigație intensă, DSN a reușit să identifice susținătorul SI”, au transmis oficialii. Numele suspectului nu a fost dezvăluit. Un nou caz de radicalizare în Austria Arestarea adolescentului vine la doar câteva zile după un atac cu cuțit în orașul Villach, situat în sudul Austriei. În acel incident, un refugiat sirian de 23 de ani este suspectat că a ucis un adolescent și a rănit alte cinci persoane. Potrivit autorităților, atacatorul s-a radicalizat rapid după ce a urmărit videoclipuri islamiste pe TikTok. Austria se confruntă cu o creștere a cazurilor de radicalizare online, iar oficialii de securitate monitorizează îndeaproape activitățile extremiste de pe platformele de social media.

Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Patru britanice care-l acuză pe Andrew Tate de viol cer SUA să nu pună presiuni pe România

Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate. Patru femei care l-au dat în judecată pe Andrew Tate, îngrijorate de posibila intervenție a administrației Trump Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate Patru femei din Regatul Unit care l-au acuzat pe Andrew Tate de viol s-au declarat „îngrijorate” miercuri, după apariția unor informații potrivit cărora administrația Trump ar fi cerut României să ridice restricțiile de călătorie impuse influencer-ului, transmite BBC. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un comunicat comun, cele patru femei au subliniat importanța ca autoritățile române și britanice să își continue ancheta fără presiuni externe. „Sperăm că autoritățile române și britanice își vor putea face treaba”, au declarat acestea, cerând administrației americane să rămână „în afara urmăririi penale începute contra lui Andrew Tate în România”. Avocatul victimelor, Matthew Jury, a catalogat posibila intervenție americană drept „scandaloasă” și a criticat influența politică și economică pe care Tate o are asupra platformei X (fosta Twitter). „Statele Unite nu ar trebui să intervină în funcție de capriciile și preferințele politice ale lui Elon Musk și de banii pe care Tate îi aduce pe X”, a declarat avocatul pe această platformă. Presiuni diplomatice pentru restituirea pașapoartelor? Potrivit Financial Times, Richard Grenell, un emisar al fostului președinte american Donald Trump, ar fi cerut săptămâna trecută autorităților române să le predea lui Andrew și Tristan Tate pașapoartele. Discuția ar fi avut loc în cadrul unei întâlniri cu ministrul de externe român, Emil Hurezeanu. Totuși, premierul român Marcel Ciolacu a negat marți aceste informații, afirmând că Statele Unite „nu au făcut nicio cerere” oficială legată de situația juridică a fraților Tate. O publicație românească a relatat că ministrul de externe a confirmat existența unei discuții despre cazul Tate cu emisarul lui Donald Trump, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie. Andrew Tate, sub control judiciar în România Andrew Tate, care deține cetățenie americană și britanică, este judecat în România pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, raport sexual cu un minor și spălare de bani. Acesta neagă toate acuzațiile. Luna trecută, justiția română a ridicat măsura arestului la domiciliu și a impus control judiciar, interzicându-i astfel lui Tate să părăsească țara. În martie 2023, autoritățile române au anunțat că sunt pregătite să accepte extrădarea sa în SUA sau Marea Britanie, dar doar după finalizarea procesului, inițial programat pentru decembrie 2023 și amânat până în prezent. Un influencer controversat Andrew Tate a fost interzis pe Instagram și TikTok din cauza declarațiilor sale misogine. Cu toate acestea, continuă să fie activ pe X, unde are peste 10 milioane de urmăritori și promovează drepturile bărbaților prin mesaje considerate homofobe și rasiste. Fost kickboxer profesionist și fan declarat al lui Donald Trump, Tate s-a făcut remarcat în 2016, în timpul emisiunii Big Brother UK. De atunci, s-a stabilit în România, unde a construit o comunitate controversată de susținători.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră