sâmbătă 31 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7788 articole
Ramona Emilian

Internațional

Germania propune o ripostă dură la incursiunile aeriene rusești: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO. Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al blocului conservator din Bundestagag a sugerat posibilitatea doborârii avioanelor de luptă rusești care încalcă spațiul aerian al NATO. Declarația survine pe fondul intensificării provocărilor militare din partea Moscovei și al consultărilor dintre statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO Jürgen Hardt a subliniat că doar o reacție fermă poate opri escaladarea. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan „Kremlinul are nevoie de un semn clar să se oprească. Doar un mesaj clar că orice încălcare militară va fi întâmpinată cu forță, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești deasupra teritoriului NATO, va avea efect”, a declarat acesta. Avertisment privind escaladarea conflictului Politicianul german a avertizat că tolerarea incursiunilor ar putea încuraja Moscova să treacă la acțiuni și mai agresive. „Aceste provocări se vor încheia doar dacă vom răspunde ferm. Altfel, logica războiului rusesc va escalada: de la încălcări ale spațiului aerian se va ajunge la bombardamente și apoi la intruziuni terestre”, a mai spus Hardt. Întâlnire NATO după incidentul din Estonia Liderii NATO urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru consultări. Discuțiile vin după ce Estonia a raportat că trei avioane de luptă rusești au pătruns ilegal în spațiul său aerian. Incidentul a ridicat semne de întrebare privind modul în care Alianța ar trebui să răspundă în fața repetatelor provocări rusești. Drone rusești doborâte deasupra Poloniei Cu doar o săptămână înainte, forțele poloneze și aliații NATO au reușit pentru prima dată să doboare drone rusești deasupra teritoriului Alianței. Aproximativ 20 de vehicule aeriene fără pilot au pătruns atunci în spațiul aerian al Poloniei. Acest episod a fost considerat un semnal al intensificării tacticilor hibride folosite de Rusia împotriva NATO.

Germania propune o ripostă dură la incursiunile aeriene rusești: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO
Venezuela își antrenează civilii pentru a folosi arme, pe fondul amenințărilor din partea SUA
Internațional

Venezuela își antrenează civilii pentru a folosi arme, pe fondul amenințărilor din partea SUA

Președintele Maduro cheamă civilii la luptă. Guvernul venezuelean a anunțat că civilii sunt instruiți să folosească arme pentru a apăra țara în cazul unui posibil atac al Statelor Unite. Decizia vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Caracas și Washington. Președintele Maduro cheamă civilii la luptă Președintele Nicolas Maduro a declarat sâmbătă că militarii venezueleni au început primele sesiuni de pregătire în mai multe regiuni ale țării. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Acesta a subliniat că obiectivul este ca populația să fie pregătită în eventualitatea unei confruntări directe. Maduro le-a cerut inclusiv fermierilor să fie gata să ia armele în mână pentru apărarea suveranității naționale. Mesajul lui Maduro: „Opriți amenințările!” La o adunare cu fermierii, președintele Venezuelei a transmis un mesaj ferm către Washington: „Poporul venezuelean spune imperiului: Opriți amenințările!”. El a insistat că, în ciuda presiunilor americane, Venezuela este „mai unită ca oricând” pentru apărarea independenței sale. Exerciții militare în Caraibe Cu doar câteva zile înainte, Venezuela desfășurase exerciții militare pe insula La Orchila, situată la aproximativ 65 de kilometri de litoral. Manevrele au avut loc în contextul escaladării tensiunilor cu Statele Unite. Aceste exerciții sunt văzute de Caracas drept o demonstrație de forță menită să descurajeze orice tentativă de agresiune externă. Presiunea militară a Statelor Unite Administrația Donald Trump a intensificat recent presiunea asupra Venezuelei. Sub pretextul unei operațiuni antidrog, SUA au trimis mai multe nave de război în Marea Caraibilor și au dislocat zece avioane de vânătoare F-35 în Puerto Rico. Washingtonul acuză guvernul lui Maduro că ar conduce o rețea vastă de trafic de droguri și a anunțat distrugerea mai multor ambarcațiuni „narcoteroriste”. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa Venezuelei, vorbind despre „consecințe incalculabile”. El a acuzat regimul de la Caracas că ar fi trimis în Statele Unite „prizonieri și pacienți din spitalele psihiatrice”. Declarația președintelui a adâncit și mai mult conflictul diplomatic dintre cele două țări, accentuând incertitudinea privind viitorul relațiilor bilaterale.

Ruptură în comunitatea LGBTQ+: 18 organizații părăsesc alianța, din cauza temei transgender
Eveniment

Ruptură în comunitatea LGBTQ+: 18 organizații părăsesc alianța, din cauza temei transgender

Nouă alianță LGB contestă drepturile transgender. „LGB International”, o alianță de organizații din 18 țări, printre care Franța, SUA, Australia și Taiwan, a anunțat oficial că se separă de mișcarea LGBTQ+. Motivul: dezacordul față de locul acordat temei transgen în activismul LGBT și dorința de a recentra lupta pe drepturile legate strict de orientarea sexuală. Nouă alianță LGB contestă tema transgender Anunțul a fost făcut pe 20 septembrie 2025, printr-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Alianța se inspiră din experiența „LGB Alliance”, organizație caritabilă britanică fondată în 2019, cunoscută pentru opoziția sa față de tranziția de gen la minori și față de conceptul de identitate de gen. Potrivit reprezentanților săi, noul grup dorește să readucă în prim-plan drepturile lesbienelor, gay-ilor și bisexualilor, considerând că acestea au fost „deturnate” în favoarea cauzei trans. Controversa privind tranziția de gen la minori Unul dintre subiectele prioritare pentru „LGB International” este tranziția de gen a minorilor. Organizația contestă folosirea tratamentelor medicale precum blocanții de pubertate sau hormonii administrați copiilor și adolescenților. În sprijinul poziției sale, grupul invocă date medicale din Franța: între 2012 și 2021, la spitalul Pitié-Salpêtrière, 239 de minori au fost monitorizați pentru disforie de gen, dintre care 105 au urmat tratamente hormonale, 30 au suferit mastectomii și 26 au primit tratamente cu GnRH (blocanți de pubertate). În opinia organizației, copiii nu pot da un consimțământ liber și informat pentru asemenea intervenții. O comunitate LGBT fracturată Deocamdată, amploarea mișcării „LGB International” este greu de evaluat. Reprezentanții săi recunosc că numărul oficial al membrilor este „mic”, dar susțin că există mulți simpatizanți care încă nu îndrăznesc să se implice public. În Franța, liderul mișcării, Frédéric Schmincke, afirmă că scopul nu este unul politic: „Suntem apolitici și refuzăm să fim recuperați ideologic. Respingem acuzațiile de fascism: personal am fost mereu de stânga, iar membrii provin din medii politice diverse”. Noua alianță denunță, de asemenea, prezența femeilor trans în spațiile lesbiene și reproșează mișcării LGBTQ+ că a pierdut din vedere lupta împotriva criminalizării homosexualității – încă în vigoare în 64 de țări. Critici din partea organizațiilor LGBT tradiționale Lansarea „LGB International” a fost însoțită de o campanie de comunicare online, în mai multe limbi. Totuși, alte organizații LGBT privesc cu îngrijorare acest demers. „Împărțirea între orientare sexuală (LGB) și identitate de gen (TI) nu are sens. Este o greșeală gravă, pentru că ne fragilizăm și pierdem solidaritatea necesară în fața discriminării”, a declarat Arnaud Abel, președintele asociației „Fiertés Citoyennes”. Acesta consideră inițiativa „o eroare” care riscă să ofere muniție mișcărilor reacționare și subliniază că este posibil să critici radicalizarea unor activiști fără a abandona sprijinul pentru majoritatea persoanelor trans discriminate.

Regatul Unit și Portugalia recunosc oficial statul Palestina, în ciuda presiunilor SUA și Israelului
Internațional

Regatul Unit și Portugalia recunosc oficial statul Palestina, în ciuda presiunilor SUA și Israelului

Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina. Regatul Unit și Portugalia vor recunoaște oficial duminică statul Palestina, în pofida presiunilor exercitate de Statele Unite și Israel. Anunțul vine înaintea sosirii liderilor mondiali la New York, pentru Adunarea Generală a ONU. Summit internațional dedicat soluției cu două state Luni va avea loc un summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde viitorul soluției cu două state va fi principalul subiect. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Circa zece țări sunt așteptate să anunțe oficial recunoașterea Palestinei. Mișcarea vine pe fondul intensificării ofensivei israeliene în Fâșia Gaza, lansată după atacul fără precedent al Hamas din 2023. Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina Deși este un aliat tradițional al Israelului, Marea Britanie va face pasul chiar duminică. Premierul Keir Starmer anunțase încă din iulie că recunoașterea va avea loc dacă Israelul nu va respecta angajamente esențiale, precum o încetare a focului în Gaza. În fața deteriorării situației umanitare, Starmer își va confirma decizia, potrivit BBC. Acesta a subliniat că măsura ar putea contribui la un proces de pace autentic. De asemenea, ministerul portughez de Externe a confirmat că Portugalia va recunoaște oficial statul Palestina duminică, 21 septembrie. Lisabona a explicat că măsura este determinată de „evoluția extrem de îngrijorătoare a conflictului, atât la nivel umanitar, cât și prin riscul unei posibile anexări a teritoriilor palestiniene”. Argumentele Londrei privind Cisiordania Deși premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe Starmer că răsplătește „terorismul monstruos” prin această decizie, vicepremierul britanic David Lammy, care va reprezenta Regatul Unit la ONU, a declarat că recunoașterea este o consecință directă a extinderii coloniilor în Cisiordania și a violențelor comise de coloniști. Un punct sensibil îl reprezintă proiectul E1, aprobat de guvernul israelian, care prevede construirea a 3.400 de locuințe în Cisiordania. ONU a denunțat proiectul, avertizând că ar diviza teritoriul palestinian și ar bloca orice perspectivă a unui stat cu continuitate teritorială. Poziția Marii Britanii față de Hamas și Gaza David Lammy a subliniat că eliberarea ostaticilor rămâne o prioritate și a precizat că „nu poate exista absolut niciun loc pentru Hamas” în viitorul regiunii. În prezent, aproximativ trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc oficial statul palestinian, proclamat încă din 1988 de conducerea palestiniană aflată în exil.

Funeraliile lui Charlie Kirk în Arizona, măsuri excepționale de securitate la ceremonia de comemorare
Eveniment

Funeraliile lui Charlie Kirk în Arizona, măsuri excepționale de securitate la ceremonia de comemorare

Charlie Kirk, măsuri excepționale pentru funeralii. În această seară, în Glendale, Arizona, are loc ceremonia de comemorare a activistului american de extremă dreapta Charlie Kirk, ucis la începutul lunii septembrie. Autoritățile americane au ridicat nivelul de securitate. Trump și Vance, printre vorbitori Evenimentul are loc într-un stadion cu o capacitate de 73.000 de locuri, unde sunt așteptați să participe mii de susținători, alături de lideri politici de rang înalt. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Soția sa, Erika Kirk, va lua cuvântul alături de președintele Donald Trump și vicepreședintele JD Vance. În tribune se vor afla alți oficiali americani și Donald Trump Jr., care a avut o relație personală apropiată cu Kirk. Omagii și participare masivă a susținătorilor Charlie Kirk, care avea doar 31 de ani, reușise să atragă milioane de conservatori și tineri de dreapta din SUA. După atacul mortal, simpatizanții săi au depus flori la sediul organizației Turning Point USA, fondată de el, situată la circa 40 de kilometri de stadion. Dress code și donații în loc de flori Organizația Turning Point a cerut participanților să nu aducă flori la ceremonie, recomandând în schimb donații. Totodată, invitații au fost încurajați să poarte „Sunday Best – Red, White, or Blue”, adică ținută festivă în culorile drapelului american. Printre invitați se află și muzicieni creștini, precum și predicatori evanghelicali. Charlie Kirk, măsuri excepționale pentru funeralii Autoritățile americane au ridicat nivelul de securitate la unul dintre cele mai înalte standarde, echivalent cu cel al unor evenimente precum Super Bowl sau Maratonul din New York. Temerea privind posibile incidente violente este ridicată, în contextul tensiunilor politice. Atacul din Utah Charlie Kirk a fost împușcat mortal pe 10 septembrie, în timpul unei conferințe la o universitate din Utah. Suspectul, un tânăr de 22 de ani, a fost pus sub acuzare pentru crimă și riscă pedeapsa cu moartea. Moartea activistului a amplificat tensiunile și temerile privind violența politică în SUA.

Premiile Ig Nobel pentru 2025: vaci vopsite în dungi de zebră și mâncare cu Teflon
Eveniment

Premiile Ig Nobel pentru 2025: vaci vopsite în dungi de zebră și mâncare cu Teflon

Premiile Ig Nobel pentru anul 2025. Premiile Ig Nobel, care recompensează cercetările științifice neconvenționale ce provoacă mai întâi râsul și apoi reflecția, au fost decernate joi, la Universitatea Boston. Ce sunt premiile Ig Nobel Premiile Ig Nobel au fost create în 1991 de revista americană Annals of Improbable Research și sunt decernate anual la Boston, de obicei în preajma anunțării premiilor Nobel. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Numele lor este un joc de cuvinte: „Ig Nobel” sună ca „ignoble” (nedemn, ridicol), dar păstrează și referința la Nobel. Scopul acestor distincții este să onoreze cercetările care „mai întâi te fac să râzi, apoi să gândești”, punând în valoare partea creativă, neașteptată și, uneori, ironică a științei. Premiile Ig Nobel pentru anul 2025 Printre proiectele premiate anul acesta se numără hrana „îmbogățită” cu Teflon pentru reducerea caloriilor, vacile vopsite în dungi de zebră pentru a fi mai puțin mușcate de muște, dar și studii inedite despre fizica sosului de paste sau preferințele culinare ale unor șopârle din Africa. „Fiecare câștigător al premiului Ig Nobel a făcut ceva care mai întâi îi face pe oameni să râdă, iar apoi să reflecteze”, a declarat Marc Abrahams, fondatorul premiilor. Teflonul în alimentație, premiul pentru chimie Un grup de cercetători din SUA și Israel a primit premiul Ig Nobel pentru chimie pentru ideea de a testa dacă Teflonul, materialul antiaderent folosit în tigăi, poate fi adăugat în mâncare pentru a o face mai voluminoasă, fără a adăuga calorii. Ipoteza era că materialul ar trece pur și simplu prin sistemul digestiv fără a fi absorbit. Totuși, Rotem Naftalovich, de la Universitatea Rutgers din New Jersey, a recunoscut că autoritățile americane de reglementare nu au fost deloc impresionate de această propunere „ciudată”. Vaci „zebră”, soluție ecologică împotriva muștelor Premiul pentru biologie a revenit unei echipe din Japonia, care a demonstrat că vopsirea vacilor în dungi alb-negru reduce la jumătate numărul mușcăturilor de insecte. Cercetătorii au explicat că muștele sunt atrase de animale pe baza mirosului, formei, culorii și modului în care polarizează lumina, iar dungile de tip zebră perturba acest proces. Metoda ar putea oferi o alternativă ecologică la pesticidele folosite în creșterea animalelor. „Suntem profund onorați să primim acest premiu”, a declarat Tomoki Kojima, unul dintre cercetători, care a apărut la ceremonie purtând o cămașă cu imprimeu de zebră.

Tentativă de fraudă pe rețelele sociale: avertizare privind mesaje false care cer confirmarea drepturilor de proprietate asupra paginilor
Eveniment

Tentativă de fraudă pe rețelele sociale: avertizare privind mesaje false care cer confirmarea drepturilor de proprietate asupra paginilor

Fraudă pe rețelele sociale, avertizare DNSC. Mesaje false privind drepturile de proprietate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția utilizatorilor de internet asupra unei noi metode de fraudă care circulă pe rețelele sociale. Fraudă pe rețelele sociale, avertizare DNSC Victimele primesc mesaje ce par oficiale, prin care li se solicită confirmarea drepturilor de proprietate asupra unei pagini gestionate. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu În realitate, formularul transmis este unul fals, conceput pentru a colecta datele de autentificare ale victimei și pentru a redirecționa informațiile sensibile către atacatori. Scopul final al acestei scheme este deturnarea paginii și folosirea ei în campanii viitoare de fraudă. Cum acționează atacatorii Potrivit DNSC, atacatorii profită de aparența oficială a mesajelor pentru a convinge administratorii de pagini să furnizeze datele de acces. După preluarea controlului, paginile compromise pot fi utilizate pentru răspândirea altor tentative de phishing și escrocherii online. Recomandările DNSC pentru utilizatori Specialiștii DNSC le recomandă utilizatorilor câteva măsuri simple pentru a se proteja împotriva acestor atacuri: nu accesați linkuri din mesaje suspecte, mai ales de la expeditori necunoscuți; verificați direct pe site-ul oficial situația paginii, nu prin linkul primit în mesaj; nu furnizați parole, coduri OTP sau alte date sensibile prin formulare dubioase; raportați conținutul suspect către DNSC, la adresa: https://pnrisc.dnsc.ro

Scandal de spionaj la OMV: un director executiv concediat pentru presupuse legături cu Rusia
Internațional

Scandal de spionaj la OMV: un director executiv concediat pentru presupuse legături cu Rusia

Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV. Un director executiv al grupului austriac de petrol, gaze și substanțe chimice OMV a fost concediat în urma unor acuzații de spionaj în favoarea Rusiei, potrivit revistei Profil. Spionaj pentru Rusia, scandal la OMV Angajatul ar fi intrat în atenția autorităților după mai multe întâlniri cu un diplomat rus suspectat de serviciile secrete occidentale că ar fi agent al FSB. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Direcția de Securitate și Informații de Stat din Austria îl monitoriza de luni de zile pe directorul OMV, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Compania a confirmat rezilierea contractului cu efect imediat și a precizat că oferă sprijin deplin autorităților competente. „Din motive legate de protecția datelor, nu putem oferi detalii suplimentare privind raporturile individuale de muncă”, a transmis un purtător de cuvânt al OMV. Diplomat rus, vizat de proceduri la Viena Ministerul austriac de Externe a confirmat că este la curent cu acuzațiile și cu procedurile penale aflate în curs împotriva diplomatului rus implicat în caz. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei la Viena a fost convocat și i s-a cerut să ridice imunitatea diplomatului. „Altfel, acesta ar fi fost declarat persona non grata și obligat să părăsească Austria”, au explicat oficialii ministerului. Ministerul rus de Externe nu a oferit, deocamdată, comentarii. Legături cu ADNOC și fuziunea Borealis–Borouge Revista Profil a relatat că directorul OMV fusese detașat temporar la Compania Națională de Petrol Abu Dhabi (ADNOC), care deține o participație de 25% la OMV. ADNOC și OMV lucrează la fuziunea afacerilor de poliolefină Borouge și Borealis, o tranzacție estimată la 60 de miliarde de dolari. Angajatul avea acces la informații despre ambele companii și, conform anchetei, ar fi furnizat detalii diplomatului rus în cadrul întâlnirilor de la Viena.

Administrația Trump cere Curții Supreme să blocheze pașapoartele cu identități de gen
Internațional

Administrația Trump cere Curții Supreme să blocheze pașapoartele cu identități de gen

Trump vrea restricții pentru pașapoartele transgender. Administrația președintelui Donald Trump a solicitat vineri Curții Supreme a Statelor Unite să permită blocarea emiterii de pașapoarte care reflectă identitățile de gen ale americanilor transgender și non-binari. Trump vrea restricții pentru pașapoartele transgender Cererea a fost depusă de Departamentul de Justiție ca măsură de urgență, vizând anularea ordinului unei judecătoare federale care împiedică aplicarea politicii dispuse de Trump. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Disputa face parte dintr-un set mai amplu de controverse generate de un ordin executiv semnat de Donald Trump la revenirea sa în funcție, pe 20 ianuarie. Ordinul stipulează că administrația federală va recunoaște doar două sexe biologice distincte: masculin și feminin. În documentele depuse la tribunal, reprezentanții administrației au susținut că decizia judecătorească „nu are nicio bază legală sau logică”. Decizia judecătoarei Julia Kobick Judecătoarea districtuală Julia Kobick, numită de fostul președinte democrat Joe Biden, a emis în aprilie o ordonanță preliminară prin care a blocat aplicarea politicii în cazul a șase persoane transgender și non-binare care au dat în judecată guvernul. Ulterior, Kobick a extins decizia la toți deținătorii de pașapoarte transgender, non-binare și intersexuale aflați în situații similare. Argumentele instanței împotriva politicii Judecătoarea a constatat că politica Departamentului de Stat era „arbitrară” și bazată pe prejudecăți iraționale împotriva persoanelor transgender, încălcând dreptul la protecție egală garantat de cel de-al Cincilea Amendament al Constituției SUA. Curtea de Apel a Primului Circuit, cu sediul la Boston, a refuzat pe 4 septembrie să suspende ordonanța judecătoarei Kobick. În urma acestei decizii, administrația Trump s-a adresat Curții Supreme, solicitând anularea hotărârii și validarea noii politici privind pașapoartele.

Ungaria cere UE să declare mișcarea Antifa organizație teroristă, după modelul SUA
Internațional

Ungaria cere UE să declare mișcarea Antifa organizație teroristă, după modelul SUA

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut Uniunii Europene să urmeze exemplul președintelui american Donald Trump și să includă mișcarea Antifa pe lista organizațiilor teroriste. Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă Declarația a fost făcută sâmbătă, printr-un mesaj publicat pe platforma X, în care oficialul ungar a subliniat necesitatea unei acțiuni comune la nivel european. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să își alinieze acțiunile cu cele ale Statelor Unite”, a scris Szijjarto, publicând și o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentele Budapestei Szijjarto a descris Antifa drept „o rețea violentă de extremă stânga”, acuzând gruparea că a comis atacuri brutale pe teritoriul Europei, inclusiv la Budapesta. Oficialul a criticat și lipsa de cooperare din partea altor state membre UE, care ar fi refuzat să extrădeze suspecții în Ungaria. „Spre marele nostru regret, suspecții au scăpat ulterior de justiție găsind refugiu în statele membre ale UE”, a subliniat acesta. Cazul Ilaria Salis, invocat de Szijjarto Ministrul a menționat exemplul activistei antifasciste italiene Ilaria Salis, arestată în februarie 2023 la Budapesta, alături de alți militanți, printre care activista germană Maja T. Aceștia protestau împotriva „Zilei de Onoare”, o comemorare anuală organizată de cercurile neonaziste. Salis a fost eliberată după ce a fost aleasă europarlamentar în iunie 2024, dobândind astfel imunitate parlamentară. Înainte de acest moment, ea petrecuse peste un an în arest la domiciliu în Ungaria. Apelul Ungariei vine la doar câteva zile după ce Donald Trump a declarat Antifa organizație „teroristă”, ca reacție la asasinarea activistului ultraconservator Charlie Kirk. Ce este Antifa Antifa este o mișcare radicală de extremă stânga care se autodefinește ca antifascistă. Născută în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump în 2016, ea nu are lideri sau o structură formală, ci funcționează prin grupuri independente. Deși susținătorii săi afirmă că luptă împotriva extremismului de dreapta, Antifa a fost implicată în numeroase proteste marcate de violențe, ceea ce a generat dezbateri aprinse și apeluri, inclusiv la nivel politic, pentru a fi desemnată organizație teroristă.

Avertisment MAE pentru români: atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa
Eveniment

Avertisment MAE pentru români: atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa

Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că, în noaptea de 19 spre 20 septembrie, a avut loc un atac cibernetic care a vizat mai multe aeroporturi europene de importanță strategică. Printre acestea se numără Heathrow (Londra), Berlin Brandenburg și Zaventem (Bruxelles). Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment MAE le recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în Regatul Unit, Germania sau Belgia să verifice cu atenție situația zborurilor înainte de a se prezenta la aeroport. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Autoritățile subliniază importanța consultării informațiilor oficiale și a comunicatelor companiilor aeriene. Numere de urgență pentru românii din străinătate Cetățenii români care se confruntă cu situații dificile sau de urgență pot apela numerele de telefon de permanență ale misiunilor diplomatice, în funcție de țara în care se află: Consulatul General al României la Londra: +077 387 16 335 Ambasada României în Germania: +49 160 157 9938 Ambasada României în Belgia: +32 (0)497 428663

Aproape trei sferturi dintre români sunt pesimiști: țara merge într-o direcție greșită (sondaj)
Eveniment

Aproape trei sferturi dintre români sunt pesimiști: țara merge într-o direcție greșită (sondaj)

Românii sunt pesimiști privind viitorul țării. Un sondaj AVANGARDE publicat sâmbătă arată că 74% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, doar 21% consideră că direcția este bună, iar 2% nu știu sau nu răspund. Românii sunt pesimiști privind viitorul țării Datele sondajului arată o scădere constantă a încrederii în direcția țării: Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu În iunie, 38% considerau direcția bună.  În lunile următoare, procentul a scăzut: iulie: 27%, august: 23%, septembrie: 21%. În paralel, procentul celor care văd România pe o direcție greșită a crescut de la 53% în iunie la 74% în septembrie. Intenția de vot: AUR conduce detașat Întrebați despre modul în care actualul Guvern gestionează România, 51% dintre respondenți s-au declarat mai degrabă dezamăgiți, 23% au spus că sunt încântați, alți 23% nu aveau așteptări, iar 3% nu au răspuns. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, rezultatele ar fi: AUR – 41% PSD – 19% PNL – 13% USR – 12% UDMR – 6% SOS România – 2% POT – 2% Forța Dreptei, PMP și DREPT – câte 1% Alte partide – 2% Cele mai mari temeri ale românilor Întrebați despre principalele îngrijorări pentru perioada următoare, românii au menționat: 28% – criză economică 26% – escaladarea războiului din Ucraina 19% – viitorul copiilor 12% – probleme de sănătate 10% – ura din societate 2% – alte temeri 3% – nu știu/nu răspund Metodologia sondajului Cercetarea a fost realizată la nivel național între 9 și 18 septembrie, pe un eșantion probabilistic multistratificat de 1.300 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±2,3%, la un nivel de încredere de 95%.

Atac cibernetic lovește aeroporturile europene: Heathrow, Bruxelles și Berlin afectate
Internațional

Atac cibernetic lovește aeroporturile europene: Heathrow, Bruxelles și Berlin afectate

Atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa. Aeroportul Heathrow din Londra se numără printre mai multe aeroporturi europene afectate de un atac cibernetic asupra unui sistem electronic de check-in și manipulare a bagajelor. Atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa Oficialii au avertizat pasagerii că pot apărea întârzieri, din cauza unei probleme tehnice ce vizează software-ul furnizat de Collins Aerospace mai multor companii aeriene. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Vineri seara, Aeroportul Bruxelles a anunțat că pasagerii sunt procesați manual la check-in și boarding, ceea ce a generat cozi uriașe și întârzieri semnificative. Și Aeroportul Berlin Brandenburg a raportat timpi de așteptare mult mai mari, confirmând că situația este legată de aceeași problemă tehnică. Furnizorul de software confirmă atacul cibernetic Compania RTX, proprietara Collins Aerospace, a transmis că este la curent cu „o întrerupere de natură cibernetică” la unele aeroporturi și lucrează la remedierea situației. Atacul a vizat software-ul Muse, care permite mai multor companii aeriene să utilizeze aceleași ghișee și porți de îmbarcare. Potrivit companiei, impactul se limitează la sistemele electronice de check-in și predare a bagajelor, putând fi compensat prin operațiuni manuale. Pasageri blocați și ore de așteptare la Heathrow Mulți călători au raportat întârzieri de câteva ore la check-in și boarding. Lucy Spencer, pasageră Malaysia Airlines, a spus pentru BBC că a stat la coadă peste două ore, în timp ce bagajele erau etichetate manual, iar la porțile de îmbarcare aplicațiile electronice nu funcționau. Alt pasager, Monazza Aslam, a povestit că a rămas blocată pe pistă cu părinții săi vârstnici, pierzând deja conexiunea de la Doha. „Suntem flămânzi și obosiți”, a declarat aceasta. Reacția aeroporturilor și a companiilor aeriene La Heathrow, au fost mobilizați angajați suplimentari pentru a gestiona cozile. Pasagerilor li s-a recomandat să verifice statusul zborului înainte de a pleca spre aeroport și să ajungă cu cel mult trei ore înainte pentru cursele lung-curier și două ore pentru cele interne. British Airways a reușit să opereze normal datorită unui sistem de rezervă, însă majoritatea celorlalte companii aeriene care folosesc Heathrow au fost afectate. Bruxelles: jumătate dintre zboruri, anulate Autoritățile de la Bruxelles au avertizat asupra unui impact major asupra programului de zboruri, cu anulări și întârzieri multiple. Eurocontrol, organizația europeană de siguranță a aviației, a cerut operatorilor să anuleze jumătate dintre zborurile programate între sâmbătă, ora 04:00 GMT, și duminică, ora 02:00. Zeci de întârzieri înregistrate în capitalele europene Până sâmbătă, la ora 11:30, tracker-ul FlightAware raporta: peste 140 de întârzieri la Heathrow, peste 100 la Bruxelles, 62 în Berlin. Experții avertizează asupra vulnerabilității industriei aviatice Jurnaliști și analiști au atras atenția că un incident aparent minor poate provoca efecte în lanț. „Dacă apar probleme la Bruxelles sau Berlin, pasagerii își pierd conexiunile, iar avioanele și echipajele nu mai ajung unde trebuie”, a explicat jurnalistul Simon Calder. Specialiștii au amintit că, în septembrie trecut, un defect global de software Crowdstrike a paralizat traficul aerian din SUA, demonstrând vulnerabilitatea industriei la defecțiuni digitale.

Kievul anunță noi lovituri asupra infrastructurii energetice din Rusia
Internațional

Kievul anunță noi lovituri asupra infrastructurii energetice din Rusia

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia. Statul Major de la Kiev a transmis sâmbătă că forțele ucrainene au vizat din nou rafinării de petrol aflate în adâncimea teritoriului rus. Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia Mesaje publicate pe Telegram indică producerea unor explozii și a unui incendiu puternic în apropierea unei instalații petroliere din regiunea Saratov, pe Volga. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Aceasta a mai fost vizată de atacuri similare în ultima perioadă, inclusiv săptămâna trecută. Victime și pagube raportate de autoritățile locale Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busarghin, a declarat pe Telegram că o femeie a fost rănită în urma atacului cu drone. Acestea au spart geamurile a două apartamente și au avariat mai multe automobile. El nu a menționat însă rafinăria printre obiectivele lovite. O a doua rafinărie atacată în Samara În regiunea Samara, situată la nord-vest de Saratov, o altă rafinărie a fost țintită de drone ucrainene. Guvernatorul local, Viaceslav Fedorișcev, a confirmat că atacurile au vizat obiective din sectorul energiei și combustibililor, fără a preciza dacă rafinăria a fost afectată direct. Autoritățile de la Moscova au comunicat că, pe teritoriul Rusiei, au fost interceptate în total 149 de drone ucrainene, dintre care 27 în Saratov și 15 în Samara.

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România a primit 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru artefactele furate din Olanda
Eveniment

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România a primit 5,7 milioane de euro despăgubiri pentru artefactele furate din Olanda

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice. România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie din Muzeul Drents, Olanda, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. România primește despăgubiri pentru artefactele dacice Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a confirmat că întreaga sumă a fost virată de către asigurător, în baza contractului încheiat. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Cele patru artefacte sustrase erau trei brăţări dacice și celebrul Coif de la Coţofeneşti. Prima tranşă, de 4,845 milioane de euro (85% din total), a fost achitată pe 25 august. Ultima tranşă, de 855.000 de euro (15%), a fost virată pe 12 septembrie. Fondurile vor fi transferate la bugetul de stat Conform legislației în vigoare, suma va fi virată către bugetul de stat. În cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, asigurătorul va solicita contravaloarea despăgubirii de la muzeu, iar acesta din urmă va primi fondurile necesare de la stat. Măsuri suplimentare pentru protejarea patrimoniului Ministerul Culturii a anunțat îmbunătățirea funcționării grupului de lucru responsabil de monitorizarea cazului și de informarea publicului. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a cerut propuneri pentru modificarea regulilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu românesc, în scopul reducerii riscului unor furturi similare. Oficialul a subliniat că astfel de incidente afectează grav patrimoniul național și trebuie prevenite cu strictețe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră