duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

653 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Rafila, consilieri din SRI și Interne

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

Rafila, consilieri din SRI și Interne (sursa: Facebook/Alexandru Rafila)
Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas (sursa: Digitalio)
Eveniment

Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas

Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas. Premierul Marcel Ciolacu cere reducerea cheltuielilor bugetare, dar pesedistul Ionuț Valeriu Andrei, șeful Loteriei Române, a plecat la o expoziție de păcănele în Las Vegas. În această excursie, plătită din banii unei companii de stat, este însoțit de Claudiu Mîndruț, secretarul Consiliului de Administrație. Citește și: EXCLUSIV Chermeză de 40.000 de euro a Loteriei Române pentru a sărbători cumpărarea unui logo de trei euro cu 50.000 de euro Pentru aventura din Las Vegas a celor doi, Loteria Română a plătit deja peste 7.000 de euro doar pentru biletele de avion. Alți 5.000 de euro vor fi decontați pentru cazare și masă. Șeful Loteriei, păcănele la Las Vegas Ionuț Valeriu Andrei, șeful Loteriei Române, se află în centrul unui scandal legat de achiziția unei sigle cu 50.000 de euro care putea fi achiziționată la trei euro de pe site-urile cu bănci de imagini. Pentru a celebra rebrand-uirea Loteriei Române, Ionuț Valeriu Andrei a mai cheltuit 40.000 de euro pe o petrecere organizată la hotelul de lux Intercontinental Athenee Palace, din București. Ministrul Economiei, pesedistul Ștefan Radu Oprea, în a cărui subordine se află Loteria Română, a trimis Corpul de Control să verifice controversatele achiziții publice. Luni, 9 octombrie a.c., când au ajuns membrii Corpului de Control la sediul Loteriei Române, Ionuț Valeriu Andrei era deja plecat în Las Vegas. În această deplasare peste ocean este însoțit de Claudiu Mîndruț, secretarul Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Secretarul nu are nici o atribuție în domeniul jocurilor de noroc sau pe partea de marketing în cadrul Loteriei Române pentru a se justifica deplasarea acestuia în SUA. Acesta este expert în gestiune economică, în cadrul compartimentului Special, Expertiză, Analiză și Îndrumare Unități. Numai biletele de avion, 7.000 de euro Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că în data de 3 octombrie 2023 s-a decis achiziționarea a două bilete de avion pe ruta București –Amsterdam - Las Vegas și retur de la Eximtur. Costurile unui bilet dus – întors au fost calculate la suma de 17.425 lei, adică peste 3.500 de euro. În total, cele două bilete au costat 34.850 lei, puțin peste 7.000 de euro. Pentru asigurările medicale s-a mai plătit 96 de lei. „Serviciile de transport aerian oczional și servicii de asigurare medicală pentru Ionuț Valeriu Andrei și Claudiu Mîndruț, în vederea participării la Expoziția Global Gaming Expo în perioada 8-14 octombrie 2023 ce are loc în Statele Unite ale Americii, la Las Vegas. În cadrul expoziției se vor prezenta toate noutățile și evoluțiile viitoare din domeniul jocurilor de noroc”, se menționează într-unul din documentele prin care se justifică achiziția biletelor de avion. Pe lângă banii plătiți pe biletele de avion, vor mai fi cheltuieli cu cazarea și masa directorului Ionuț Valeriu Andrei, afiliat PSD, și a lui Claudiu Mînduț. Primele estimări arată că aceste costuri vor sări de 5.000 de euro.

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA (sursa: Facebook/marcel Ciolacu)
Eveniment

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție nu au fost sensibilizați de declarațiile premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, care s-a victimizat anunțând public că este șantajat de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Ciolacu se victimizează ca Dragnea, care era "urmărit de asasini" Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-o conferință de presă organizată recent la Hunedoara că Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și actuala șefă a Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, împreună cu Sorin Constantinescu, consultant în industria jocurilor de noroc și fost consilier în Guvernul României, ar încerca prin interpuși să determine guvernanți să nu facă „ordine” în industria jocurilor de noroc. Citește și: Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19% Apoi, la Timișoara, în cadrul altei conferințe de presă, a declarat că este șantajat atât el, cât și deputatul PSD Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Totodată, Ciolacu a cerut instituțiilor statului român „să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător că nu știu ce Sorin (Constantinescu – n.r.) stă la masa cu liderul populiștilor, astăzi”. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La solicitarea DeFapt.ro, Odeta Nestor și Sorin Constantinescu au negat că l-ar fi șantajat pe premier. Mai mult, Sorin Constantinescu a spus că „domnul Ciolacu, încearcă niște șantaje din astea să ne sperie foarte tare ca să mai sponsorizăm un pic campania electorală”. "Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA DeFapt.ro a cerut Parchetului General și Direcției Generale Anticorupție să comunice dacă s-au autosesizat în urma acuzațiilor de șantaj făcute publice de premierul Marcel Ciolacu. Parchetul General a transmis că nu s-a autosesizat. Citește și: EXCLUSIV Parchetul General nu s-a autosesizat în urma denunțului public al premierului Marcel Ciolacu, care acuză industria jocurilor de noroc de „șantaj” și „amenințări” Nu a făcut-o nici Direcția Națională Anticorupție (DNA). La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „simplele declarații formulate de diverse persoane în spațiul public nu pot sta la baza constituirii unor dosare penale”. Totodată, DNA a precizat că „în situaţia în care o persoană ar deţine date despre săvârşirea vreunei/vreunor infracţiuni, are posibilitatea să ne sesizeze, cu precizarea că, pentru a putea fi luată în considerare, orice sesizare trebuie să cuprindă obligatoriu anumite elemente, așa cum sunt prevăzute în Codul de procedură penală, la articolul 289 și la articolul 290, respectiv: numele și prenumele, datele de identificare (adresă, CNP), indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea mijloacelor de probă, data și semnătura”. Răspunsul DNA pentru DeFapt.ro (sursa: DNA) Mai mult, potrivit DNA, nici Marcel Ciolacu și nici deputatul Alfred Simonis nu au depus vreo plângere pentru șantaj.

Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt (sursa: Facebook/Fırat Bozkurt)
Investigații

Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt

Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt. Firat Bozkurt, cu afaceri în România, a importat 186 de kilograme de heroină din Iran care aveau ca destinație finală Ucraina. Drogurile, ascunse într-un container de curmale, urma să fie descărcate inițial în portul Odesa. Citește și: VIDEO Pescobar recunoaște că bucătăria „Tavernei Racilor” era pericol public, a reconstruit integral spațiul de gătit și susține că a cumpărat echipamente noi Pe numele traficantului Firat Bozkurt există o cerere de extrădare din partea Turciei, țară în care mai are de executat o pedeapsă de peste șapte ani de închisoare tot pentru trafic de droguri. Dar, deocamdată, Firat Bozkurt va rămâne în România pentru a fi cercetat pentru trafic internațional de droguri, dar și într-un alt dosar, pentru trecere frauduloasă a frontierei. Captura, făcută în mai 2022 O navă plină de mărfuri urma să ajungă în Portul Odesa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră, la sfârșitul primăverii anului trecut. Dar, din cauza bombardamentelor lansate de Rusia asupra portului, acesta a fost închis temporar de autoritățile din Ucraina. Din cauza pericolului rusesc, nava a fost nevoită să descarce containerele cu marfă în portul românesc Constanța, iar de aici urma ca acestea să fie transportate cu TIR-urile în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” La data de 26 mai 2022, la scurt timp după ce au fost descărcate containerele, polițiștii români au făcut o analiză de risc a întregului transport. Unul dintre containere, în care se aflau 16 tone de curmale încărcate în Iran, le-a atras atenția în mod special polițiștilor. Așa că au desfăcut containerul și au trecut la verificări. Autoritățile române au descoperit atunci că printre cele 16 tone de curmale se aflau ascunse 186 de kilograme de heroină. Marfa a plecat în Ucraina cu TIR-urile Polițiștii au luat legătura imediat cu procurorii DIICOT și au decis să înceapă o anchetă pentru a prinde cât mai mulți membri ai rețelei internaționale de traficanți de droguri. Ulterior, autoritățile române au cerut omologilor din Ucraina, țara de destinație a drogurilor, să se implice în anchetă. Procurorii români au înlocuit cea mai mare parte a cantității de heroină și au sigilat containerul. Apoi au așteptat ca acesta să fie ridicat și dus în Ucraina. Transportul a fost monitorizat pe teritoriul României, apoi operațiunile de supraveghere au fost preluate de ucraineni. „În urma cooperării judiciare au fost prinși în flagrant, pe teritoriul Ucrainei, doi cetățeni români, care au preluat și deținut transportul supravegheat , aceștia fiind reținuți și ulterior arestați preventiv. Din cercetările efectuate a rezultat că inculpații au fost coordonați de un cetățean străin (turc), aflat pe teritoriul României”, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT. Traficanții și heroina (sursa: MAI) Mai multe fotografii ale operațiunii, aici. Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt Turcul Firat Bozkurt (39 de ani), coordonatorul rețelei internaționale de traficanți de droguri, a fost capturat de procurorii DIICOT luni dimineața, în județul Argeș. Conform unei decizii anterioare a Curții de Apel Pitești, Firat Bozkurt a fost arestat provizoriu la data de 23 decembrie 2022 în vederea extrădării în Turcia, apoi a fost eliberat după 27 de zile de arest petrecute în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. Argeş. Decizia Curții de Apel Pitești (sursa: portal.just.ro) Din documentele de la instanță rezultă că Firat Bozkurt era dat în urmărire internațională de Turcia pentru că mai avea de executat un rest de șapte ani, două luni și 24 de zile de închisoare dintr-o condamnare de 15 ani și două luni de închisoare pentru comercializarea sau furnizate de substanțe narcotice, conform mandatului de arestare nr. 2016/I-3373 din 05.07.2022 emis de Parchetul General Ankara. Curtea de Apel Pitești a aprobat extrădarea traficantului de droguri în Turcia, dar a amânat predarea acestuia „până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. 2404/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu sau, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen”. Dosarul vizează o încercare de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Între timp a mai fost reținut și în dosarul legat de importul celor 186 de kilograme de heroină din Iran pentru Ucraina. Firmă de transport în România În timp ce coordona rețeaua internațională de traficanți de droguri, turcul Firat Bozkurt patrona societatea Berfin Yusuf Trans SRL, o firmă specializată pe transporturi rutiere de mărfuri. Din datele de la Registrul Comerțului rezultă că această firmă a fost înființată în martie 2019, cu sediul social declarat în clădirea de birouri IPA Tower, din Pitești. Punctul de lucru se afla însă în orașul ilfovean Bragadiru, pe șoseaua Alexandriei nr. 312. Datele financiare ale firmei arată că în anul fiscal 2020 a raportat o cifră de afaceri de peste 1,84 milioane lei și un profit net de aproape 750.000 de lei. Cu toate acestea, avea impozite și taxe neplătite către statul român în cuantum de aproximativ 27.000 de lei. Un an mai târziu, cifra de afaceri netă a sărit de peste 2,11 milioane lei, în timp ce profitul raportat a fost de doar 79.000 de lei. Însă datoriile căre bugetul de stat depășeau în anul 2021 suma de 121.000 de lei. Firma patronată de Firat Bozkurt a scăpat de datoriile către bugetul de stat în anul 2022, atunci când a raportat o cifră de afaceri de doar 439.000 de lei și un profit de peste 60.000 de lei.

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul (sursa: Facebook/Raluca Puiu)
Investigații

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul

Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul. Raluca Puiu, șefa de cabinet a ministrului Alexandru Rafila, a fost pusă în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. Multiple sinecuri la stat Dar Raluca Puiu este obișnuită cu cumul funcțiilor la stat. De exemplu, în declarația de avere din 2015 a menționat patru surse de venit de la stat: RATB, BTT, Ministerul Sănătății, plus o convenție civilă în baza căreia era plătită de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Citește și: Revoluție în trafic: Internele propun ca filmările făcute de simplii cetățeni să poată fi folosite pentru a pedepsi șoferii care conduc agresiv, trec pe roșu sau nu dau prioritate pietonilor La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că Raluca Puiu a fost recomandată pentru ocuparea acestei funcții de „experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București”. În realitate, nominalizarea a fost făcută de ministrul Alexandru Rafila, cel care a decis să o trimită pentru trei zile în Las Palmas pentru a-i ține locul la reuniunea informală a miniștrilor Sănătății. Blonda lui Rafila, excursii cu ministrul Raluca Puiu a revenit în Ministerul Sănătății o dată cu instalarea în funcția de ministru a pesedistului Alexandru Rafila. Până atunci, fusese consiliera lui Rafila la Camera Deputaților, dar la minister a fost pusă șefă de cabinet. Citește și: VIDEO Prietena de droguri a lui Vlad Pascu, bătaie în toată regula cu o colegă în curtea liceului. A fost nevoie de SMURD și Poliție. Ambele fete au depus plângeri penale Ministrul Alexandru Rafila a plecat cu șefa lui cabinet în cel puțin cinci delegații oficiale în străinătate. Prima a fost în Italia, în perioada 3-5 februarie 2022. Ministerul Sănătății i-a decontat cheltuieli de aproape 550 de euro. O lună mai târziu, șefa de cabinet l-a însoțit pe ministru în vizita oficială din în Israel. Costurile legate de transport, diurnă și cazare decontate de Ministerul Sănătății pe numele Ralucăi Puiu au fost de 900 de dolar și 3.300 lei. Israel, Spania, Belgia Ministrul Alexandru Rafila a luat-o cu el și la cea de-a 72-a Sesiune a Comitetului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății. Eveniment care s-a ținut tot în Israel. De această dată, s-a plătit pentru deplasarea șefei de cabinet în jur de 625 dolari și 3.673 lei. La solicitarea DeFapt.ro, ministerul Sănătății a transmis că, în cursul anului 2023, ministrul Alexandru Rafila a fost însoțit de Raluca Puiu în alte două delegații în străinătate. În Spania și Belgia. Costurile suportate de minister pentru cele două delegații au fost de 770 de euro și 3.328 lei. În Las Palmas, a fost doar Raluca Ultima escapadă a fost însă mult mai interesantă. Ministrul Alexandru Rafila urma să participe la reuniunea informală a miniștrilor Sănătății în Las Palmas, în perioada 26-29 iulie 2023. Dar, din cauza unei ședințe de Guvern, Alexandru Rafila nu a mai putut să plece în delegație. Asta nu a împiedicat-o pe șefa lui de cabinet să plece la reuniunea informală a miniștrilor, culmea, fără ministrul Rafila. Într-o conferință de presă, ministrul Alexandru Rafila a spus și-a trimis șefa de cabinet în Las Palmas pentru că trebuia să ducă acolo „documentația tehnică”. "Conform prevederilor legale" Întrebat de către DeFapt.ro ce documentație tehnică a dus Raluca Puiu și cui i-a predat-o, ministrul Alexandru Rafila a transmis prin Biroul de Presă că „deplasarea reprezentanților României în Las Palmas Gran Canaria, Spania s-a făcut conform prevederilor legale și a fost aprobată prin Memorandum de către Prim-Ministrul României. (...) Din cauza timpului scurt, nu a mai fost posibilă modificarea delegației din considerente logistice și financiare. Documentele și poziția Ministerului Sănătății au fost analizate și prezentate de delegația României”. Toată această excursie a costat în jur de 1.422 de euro. Dacă documentele și poziția României ar fi fost transmise online, statul scăpa de costurile cu vizita în Las Palmas. Numită de Rafila în CA-ul Institutului Oncologic Reîntoarsă din Las Palmas, Raluca Puiu avea să fie surprinsă din nou de ministrul Alexandru Rafila. Plăcut. Acesta a nominalizat-o pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Institutului Oncologic București, cel mai mare spital de oncologie din România. Ulterior, membrii Consiliului de Administrație au decis ca Raluca Puiu să fie președintele Consiliului de Administrație. DeFapt.ro a solicitat Ministerului Sănătății să comunice ce o recomandă pe Raluca Puiu pentru a ocupa funcția cea mai înaltă de la Institutul Oncologic. Ministerul a transmis că „având în vedere experiența administrativă și studiile juridice absolvite la Universitatea din București, această nominalizare respectă cadrul legal privind numirea membrilor Consiliului de Administrație. Alegerea în funcția de președinte este rezultatul votului membrilor Consiliului de Administrație”. În declarația de avere depusă în calitate de președinte al Consiliului de Administrație, Raluca Puiu a menționat că, pentru funcția de șef de cabinet a lui Alexandru Rafila, a primit un salariu de peste 92.000 de lei. A mai menționat alte două salarii, încasate de la Camera Deputaților și Autoritatea Electorală Permanentă. 20.000 de euro, împrumut firmei cu pierderi Șefa de cabinet a lui Alexandru Rafila, pe lângă experiența administrativă, are și o declarație de avere interesantă. În ultima, din iunie 2023, Raluca Puiu a menționat că a împrumutat în nume personal cu 20.000 de euro firma Tyca Food Concept SRL, patronată și administrată în prezent de Camelia Magdalena Puiu. Această societate a fost înființată chiar de Raluca Puiu în februarie 2021, care câteva luni mai târziu a trecut-o pe numele rudei sale. Firma Tyca Food Concept are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Datele financiare ale firmei arată că în 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 241.000 lei și o pierdere de aproape 38.000 de lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri netă a scăzut la aproape 176.000 de lei, în timp ce pierderea declarată a fost de peste 140.000 lei. Donație de la soră: 51.300 de euro Tot din ultima declarație de avere a Ralucăi Puiu mai aflăm că aceasta primit două donații, de 51.300 de euro, în total, de la sora ei, Alexandra Nadina Puiu. Prima donație a fost de 7.315 lei, echivalentul a 1.500 de euro. Cea de-a donație a fost de 49.800 euro. Nu se știe cum a primit această donație pentru că Raluca Puiu nu a menționat nici un cont deschis pe numele ei. Contactată de către DeFapt.ro, Raluca Puiu nu a vrut să comenteze. „Mă sunați duminica? Vi se pare normal? O zi bună! La revedere!”, a spus Raluca Puiu. Însă fusese sunată și în cursul zilei de vineri, dar nu a răspuns la telefon. De 11 ani, pe la diverși miniștri PSD Cea mai veche declarație de avere depusă de Raluca Puiu datează din iulie 2012. Atunci, figura ca angajată pe postul de consilier la ministrul Educației Liviu Pop. De la Pop, a ajuns consiliera ministrului Ecaterina Andronescu, tot la ministerul Educației. În decembrie 2014, o regăsim angajată pe funcția de consilier al ministrului Sănătății Nicolae Bănicioiu. Conform declarației de avere din acel an, Raluca Puiu mai lucra drept consilier și referent de specialitate la RATB. Dar, în paralel, figura ca specialist în relații publice la Hybrid Publicitate și Tutunaru Valentin Lucian Întreprindere Individuală. În declarația de avere depusă în noiembrie 2015, Raluca Puiu menționa că are patru surse de venit de stat: RATB, BTT, Ministerul Sănătății, plus o convenție civilă în baza căreia era plătită de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Pe lângă cele patru venituri de la stat, mai încasa și un salariu de la Hybrid Publicitate. La începutul anului 2017, Raluca Puiu, angajată consilier personal a unui secretar de stat la Sănătate, figura tot cu patru surse de venituri. Două de la stat și două de la privat. Atunci o plăteau Ministerul Sănătății și Agenția Națională de Administrare Fiscală și firmele LT Cont și Tutunaru Expert.

Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo (sursa: Facebook/Loteria Română)
Eveniment

Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo

Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo. Ionuț Valeriu Andrei, directorul Loteriei Române și „afiliat PSD”, a organizat o chermeză de 40.000 de euro pentru a celebra 117 ani de la înființarea companiei de jocuri de noroc a statului român. Ocazie cu care a prezentat noul logo al Loteriei Române, pentru care s-a plătit 50.000 de euro, deși o imagine asemănătoare putea fi cumpărată de pe un site cu doar trei euro. Citește și: Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților Dezmățul pe bani publici de la Loteria Română vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a anunțat că reducerea cheltuielilor bugetare este o prioritate națională. 50.000 de euro pentru trei euro Loteria Română, o companie de stat controlată puternic de PSD, partidul premierului Marcel Ciolacu, este condusă din iulie 2022 de directorul general Ionuț Valeriu Andrei care se declară „afiliat PSD”. Acesta a decis ca Loteria Română să treacă printr-un proces amplu de rebranduire pentru care a plătit 50.000 de euro. Schimbarea vechii și celebrei imagini cu una nouă a stârnit controverse serioase. Mai mult, este foarte asemănătoare cu siglele altor companii. Mai mult, o imagine extrem de asemănătore poate fi achiziționată cu doar trei euro de la Shutterstock, o bancă de imagini. Trifoiul, bilele și tricolorul Agenția Rusu-Borțun, cea care a câștigat contractul și a realizat noul logo, consideră „false cu caracter tendențios” informațiile potrivit cărora noua imagine a Loteriei Române este inspirată dintr-una care se regăsește într-o bază de date publică. „Sigla (logo-ul) a fost un element punctual, parte din manualul de identitate, iar ea a fost creată de la zero, pe baza strategiei, de un designer cu experiență si premii (Alex Macsoda) care a trecut prin mai multe etape ale procesului de desenare, în încercarea de a îmbina mai multe însemne de referință și solicitate explicit de către Loteria Română – trifoiul, bilele folosite în extrageri și tricolorul”, potrivit comunicatului de presă emis de agenție. Chermeză exorbitantă a Loteriei pentru logo Rebranduirea Loteriei Române a fost prezentată cu mare fast la hotelul de lux Intercontinental Athenee Palace, din București, sub pretextul celebrării a 117 de la înființarea Loteriei Române. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că fastuosul eveniment a costat nu mai puțin de 198.600 lei, plus TVA. Echivalentul a 40.000 de euro. Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit firmei Godmother SRL și a fost semnat la data de 7 septembrie 2023. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Ionuț Valeriu Andrei, directorul general al Loteriei Române, dar fără succes. Radu Oprea, ministrul PSD al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a anunțat în cursul zilei de ieri că va trimite Corpul de Control la Loteria Română, după ce în spaţiul public au apărut controverse privind achiziţia noului logo, potrivit Agerpres.

Familia specială Melintescu, reangajați la stat. Aici, Octavian Melintescu, când conducea DGA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Familia specială Melintescu: reangajați la stat

Familia specială Melintescu: reangajați la stat. Octavian Melintescu, consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, cumulează salariul de la stat cu o pensie specială de aproape 3.000 de euro pe lună. Fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, dar a picat cu brio după ce a obținut nota de 2,65. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Drept răsplată, ministrul Alexandru Rafila vrea să înființeze pentru consilierul său de încredere o nouă autoritate care să verifice cum sunt tratați pacienții. Bonus: soția lui Octavian Melintescu, Maria Melintescu, fosta adjunctă a Inspectoratului General pentru Imigrări, a fost angajată ca șef de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu, în timp ce încasa o pensie specială de peste 2.000 euro. Așadar, pensionarii speciali Melintescu încasează împreună o pensie de 5.000 de euro lunar. Familia specială Melintescu: reangajați la stat Familia Melintescu a lucrat până la finalul anului 2020 în Ministerul Afacerilor Interne. El, Octavian Melintescu, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție (DGA), din mai 2014 până când s-a pensionat. Conform unei declarații de avere din vara anului 2020, Octavian Melintescu încasa un salariu anual de 165.027 lei. Acum are o pensie specială de 172.200 lei anual, adică mai mare decât salariul pe care îl avea ca adjunct al DGA. La scurt timp după ce a devenit unul dintre pensionarii de lux ai României, Octavian Melintescu și-a găsit un nou loc de muncă, tot la stat. Mai exact, la Primăria Sectorului 2, acolo unde a fost angajat de primarul Radu Mihaiu, de la USR. „Vreau să îi mulțumesc domnului Melintescu Octavian care s-a alăturat echipei noastre. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul anti-corupției este fix omul de care aveam nevoie pentru a lămuri multe aspecte încurcate din Primăria Sectorului 2. (...) Timpul petrecut de Octavian ca director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție ne va ajuta acum să scoatem la lumină toate greșelile trecutului. Și să facem în sfârșit ordine”, preciza într-o postare primarul Radu Mihaiu, în decembrie 2020. Nota lui Melintescu: 2,65 Chiar dacă primarul Radu Mihaiu și-a pus mari speranțe în Octavian Melintescu, acesta a renunțat la tabăra USR pentru a trece în cea a PSD. Se întâmpla în primăvara anului 2022, atunci când i s-a găsit rapid un loc călduț pe funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, unul dintre politicienii care aspiră să preia conducerea organizației PSD București. De atunci Octavian Melintescu a devenit umbra ministrului Alexandru Rafila. La scurt timp, în septembrie 2022, Octavian Melintescu a dat concurs pentru funcția de director al Corpului de Control al ministrului Sănătății, una dintre cele mai importante funcții din minister. Surpriză: a obținut în urma concursului nota de 2,65. Nu a fost cea mai mică notă pentru că un alt candidat a obținut nota 2 "curat". În urma acestui rezultat catastrofal, ministrul Alexandru Rafila a ordonat ca toate rapoartele de control să treacă, totuși, pe la consilierul său personal, pe care le marchează cu „văzut”. Atribuțiile fostului polițist, secrete La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că Octavian Melintescu este angajat cu normă întreagă de opt ore. Conform ultimei declarații de avere, salariul anual al lui Octavian Melintescu este 55.580 lei, echivalentul a aproape 1.000 de euro pe lună. Pe lângă, acesta încasează și pensia specială, care este de aproape trei ori mai mare decât salariul primit acum de la stat. Însă Ministerul Sănătății nu a vrut să transmită care sunt atribuțiile consilierului personal Octavian Melintescu. „Atribuțiile persoanelor numite în funcția de director de cabinet, consilier personal la cabinetul ministrului Sănătății, respectiv, cabinetul secretarilor de stat, sunt stabilite prin fișa postului, anexă la contractual individual de muncă”, potrivit ministerului Sănătății. "Nu mă consider un pensionar special" Contactat de către Defapt.ro, Octavian Melintescu a spus că atribuțiile sale sunt prevăzute de Codul Administrativ. „Codul Administrativ spune că eu îl spijin pe dumnealui, adică chestiuni legate de modul de desfășurare a activităților administrative. Dânsul îmi trasează sarcini legate de activitatea mea, conform fișei postului”, a declarat Octavian Melintescu. Întrebat la ce vârstă a ieșit la pensie și dacă se consideră un pensionar special, Octavian Melintescu a declarat că s-a pensionat la vârsta legală. „Nu mă consider un pensionar special, mă consider un om care am muncit conform atribuțiilor pe care le-am avut în fișa postului și când am putut să ies la pensie, am ieșit conform prevederilor legale”, a mai spus consilierul lui Rafila. Comisăreasa șefă contabilă la Imigrări Octavian Melintescu are o declarație de avere incompletă. De exemplu, nu a menționat terenurile și casa primite ca donație de către soția sa, Maria Melintescu. Bunuri pe care soția sa le-a menționat în ultima declarație de avere depusă în calitate de șefă de cabinet al ministrului liberal Daniel Cadariu. Din documentul citat rezultă că și Maria Melintescu a fost până în iunie 2023 unul dintre pensionarii care cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Pensionara Maria Melintescu, cu gradul de comisar șef, a fost contabila șefă la Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), instituție care a fost transformată în Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De pe funcția de contabil șef a fost promovată direct pe funcția de inspector general adjunct la IGI. Consilieră la Turism Funcție din care s-a și pensionat în anul 2020. Pensia anuală este de 120.000 lei, echivalentul a peste 2.000 de euro pe lună. Dar Maria Melintescu nu a stat mult timp fără loc de muncă pentru că liberalul Traian Berbeceanu, după ce a fost numit prefect al Bucureștiului, a angajat-o pe funcția de consilier. Adică tot la stat. De la Prefectura Municipiului București, Maria Melintescu a fost angajată inițial, la începutul anului 2022, pe funcția de consilier al ministrului Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu. Ulterior a fost numită director de cabinet al ministrului liberal. Pentru munca prestată în anul 2022, a fost plătită de către statul român cu suma de 60.242 lei. Între timp pensia i-a crescut la 121.320 lei.

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu

Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu. Instituția condusă de procurorul general Alex Florin Florența nu s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de premierul Marcel Ciolacu. Șeful PSD a susținut public că reprezentanții industriei jocurilor de noroc l-ar șantaja pe el și pe alți demnitari români. Mai mut, Ciolacu a solicitat tot public ca instituțiile statului să „vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător”. Adică să se autosesizeze. Azi la Hunedoara, mâine la Timișoara Premierul Marcel Ciolacu i-a acuzat pe reprezentanții industriei jocurilor de noroc că ar fi început să îl șantajeze. Prima dată a făcut-o vineri la Hunedoara, apoi sâmbătă, la Timișoara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La începutul ședinței de guvern, de luni, Marcel Ciolacu a anunțat din nou că nu va ceda "șantajului" și va merge înainte cu reglementările pentru industria jocurilor de noroc. „Nu am nicio problemă cu ameninţările din industria păcănelelor şi vom da ordonanţă de urgenţă prin care toţi operatorii să fie obligaţi să aibă sediul fiscal în România. Legea aflată în Parlament prin care scoatem toate păcănelele în afara localităţilor va intra într-un regim de adoptare rapidă”, a anunțat Marcel Ciolacu. Marcel face pe durul Totodată, de la Palatul Victoria, a spus că este convins că autorităţile statului vor face lumină în legătură cu felul în care aceşti intermediari i-ar presa pe politicieni să ia decizii în favoarea industriei jocurilor de noroc. Citește și: Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19% „Aşa cum au făcut şi în pandemie! Atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului, păcănelele erau deschise, în timp ce bisericile erau închise! Eu le transmit, foarte clar: nu au nici o şansă! S-a terminat!”, a precizat Marcel Ciolacu. Parchetul General îl ignoră pe Ciolacu DeFapt.ro i-a solicitat Parchetului General, condus de procurorul general Alex Florin Florența, să comunice dacă s-a autosesizat în urma declarațiilor făcute de prim-ministrul României. Dar și dacă Marcel Ciolacu, respectiv deputatul Alfred Simonis, au depus plângeri cu privire la presupusul șantaj guvernamental. „Cu privire la cererea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare și relații publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică nu este înregistrat nici un dosar având obiectul la care faceți referire”, a transmis Parchetul General la solicitarea DeFapt.ro. Răspunsul Parchetului General pentru DeFapt.ro (sursa: PÎCCJ)

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare (sursa: Digi Sport)
Eveniment

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare

Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare. Fostul mijlocaș de la echipele de fotbal Dinamo și Rapid va ajunge la închisoare după ce a fost prins conducând fără permis în repetate rânduri. Magistrații de la Judecătoria Cornetu l-au condamnat pe Lupu la o pedeapsă de șapte luni și zece zile de închisoare, decizie rămasă definitivă după ce Curtea de Apel București a respins apelul. Fostul fotbalist are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Fostul fotbalist este angajat al Ministerului Afacerilor Interne la Clubul Sportiv Dinamo București, acolo unde coordonează echipa de fotbal. La meciul de fotbal dintre România și Kosovo, din 12 septembrie, Dănuț Lupu s-a întreținut la tribuna oficială cu prietenul său, liberalul Lucian Bode, fostul ministru de Interne. Dănuț Lupu, condamnat definitiv cu executare Danuț Lupu, unul dintre cei mai buni și teribiliști fotbaliști ai anilor '90, a dat din nou de bucluc după ce a fost condamnat de două ori pentru conducere fără permis. Dar problemele nu s-au sfârșit. Pe numele fostbalistului mai este deschis un al treilea dosar penal, culmea, tot pentru conducere fără permis. Prima condamnare a fost dată de Judecătoria Focșani în februarie 2020. Atunci, judecătorii au decis să îl condamne la șase luni cu suspendare. Decizia a rămas definitivă în iulie 2020 printr-o decizie a Curții de Apel Galați. Cea de-a doua condamnare a fost dată de Judecătoria Cornetu la data de 16 februarie 2023. Atunci, instanța a decis să îl condamne la patru luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Totodată, magistratul a decis, în baza art. 88 alin. 3 Cod Penal, să revoce amânarea aplicării pedepsei de șase luni închisoare rămasă definitivă la Curtea de Apel Galați și a cerut executarea pedepsei. Două pedepse contopite „În baza art. 88 alin. 3 ultima teză Cod penal și art. 38 alin.1 Cod penal rap. la art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o lună și 10 zile închisoare (o treime din pedeapsa aplicată prin prezenta), pedeapsa rezultantă pe care o va executa inculpatul LUPU DĂNUȚ fiind de 7 luni și 10 zile închisoare. În baza art. 60 Cod penal, pedeapsa urmează a fi executată în regim de detenţie”, se menționează în decizia instanței. Curtea de Apel București a decis în cursul acestei zile să respingă apelul formulat de Dănuț Lupu, motiv pentru care decizia Judecătoriei Cornetu a rămas definitivă. Conform deciziei instanței, Dănuț Lupu are la dispoziție 24 de ore pentru a se preda autorităților pentru a-și executa pedeapsa. „În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 2 octombrie 2023”, potrivit deciziei Curții de Apel București. "Mă întorc sâmbătă sau duminică" Dănuț Lupu a declarat că nu se află în țară, dar că va reveni în cursul zilei de sâmbătă sau duminică. „Pe mine mă întrebi ce s-a întâmplat? Dacă justiția română m-a considerat vinovat, atunci sunt vinovat. Asta e viața. Ce vrei să facem? Pot să fac ceva? Dacă atât au considerat ei… Dacă mă prindeau beat, drogat sau ceva, poate îmi dădeau mai puțin, dar așa... Ce vrei să facem? Nu am omorât pe nimeni, nu am furat niciun ban de la bancă, nu m-au prins drogat sau băut... Doar m-am dus la spital. Nu s-a ținut cont de lucrul ăsta, chiar dacă au controlat și au văzut că am fost la spital. Dar nu mai contează. (…) Eu trebuie să mă predau în șase ore. Eu sunt plecat de o săptămână din țară. Mă întorc sâmbătă sau duminică. Și după, mă voi preda. Am plecat să fac niște analize. Nu fug”, a declarat Dănuț Lupu pentru Gazeta Sporturilor.

Jocurile de noroc, TVA în România (sursa: Facebook/Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România)
Economie

Jocurile de noroc, TVA în România

Jocurile de noroc, TVA în România. Scandal și acuzații fără precedent de șantaj între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Pe de-o parte, premierul Marcel Ciolacu susține că șefii din industria jocurilor de noroc au început șantajul la adresa sa și a altor demnitari români. De cealaltă parte, unii dintre reprezentanții industriei, Odeta Nestor și Sorin Constantinescu, resping acuzațiile. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Pascu, președintele executiv al Asociației Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), a declarat că miza scandalului din industria jocurilor de noroc este TVA-ul de 19%. Multinaționalele, avantajate Cristian Pascu critică măsurile fiscale, susținând că acestea ar avantaja companiile multinaționale din industria jocurilor de noroc, dar ar dezavantaja firmele mici și mijlocii pe care acesta le reprezintă. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De exemplu, spune Cristian Pascu, sub justificarea nevoii de a identifica noi resurse financiare pentru buget sau, unde este convenabil, sub cea a combaterii dependenței de jocurile de noroc, Ministerul Finanțelor vizează să impună mai multe măsuri cel puțin contestabile, dacă nu „cu dedicație”. Una dintre aceste măsuri prevede mărirea la un milion de euro a garanției pentru acoperirea riscului de neplată a taxelor, pe care organizatorul licențiat pentru jocuri de noroc tradiționale trebuie să o constituie în avans pentru a avea dreptul să deruleze această afacere. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde „O astfel de reglementare va funcționa în mod clar ca instrument de suprimare din piață a companiilor mici și mijlocii, autohtone în marea lor majoritate. Fie și doar această reglementare va determina rămânerea pe piață a doar maximum 15 companii multinaționale mari, pentru care dimensiunea afacerii și a veniturilor realizate face ca un astfel de nivel al garanției să fie permisiv, dintre cele circa 300 de companii cu licențe active în acest moment”, a spus Cristian Pascu. Să fie taxată toată lumea Ministerul de Finanțe mai vrea ca toate companiile de jocuri de noroc online care activează pe piața românească să își mute serverele și sediul social în România. În plus, la Camera Deputaților mai există o inițiativă legislativă adoptată tacit de Senatul României prin care jocurile de noroc fizice să fie mutate în afara localităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Cristian Pascu consideră că această campanie împotriva jocurilor de noroc se duce pe mai multe fronturi, dar recunoaște și că industria jocurilor de noroc trebuie să îndrepte foarte multe lucruri, inclusiv cele legate de publicitate. „Una din campanii este cea cu Ordonanța de Guvern, acolo unde sunt aceste bariere discriminatorii pe care le-am prezentat în comunicatul de presă. Dacă dânsul (Marcel Ciolacu - n.r.) se referea la legea cu scoaterea jocurilor în afara localităților, aici este o problemă. Guvernul cere, pe de-o parte, bani în plus de la o industrie, dar cere după un mod greșit. Cere mai mult de la puțini, puținii fiind multinaționalele, în loc să ceară puțin de la mulți. Ăia mulți ar fi toți românii care sunt în piață”, a spus Cristian Pascu. "Discriminarea este maximă" În spatele ușilor închise se duce o luptă acerbă pentru supremația pe piața jocurilor de noroc și a profiturilor uriașe. „Discuțiile aprige au fost pe această Ordonanță, unde discriminarea este maximă. În acest moment, singura încordare pe care a avut-o este de la asociația online care susține că aducerea pe teritoriul românesc a serverelor lor și a sediilor sociale nu ar fi decât un cost în plus și Uniunea Europeană nu ar prevedea așa ceva”, potrivit lui Cristian Pascu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc În realitate, spune Cristian Pascu, companiile cu jocuri de noroc online insită ca această clauză de aducere în România a sediului lor să nu fie implementată în lege. Jocurile de noroc, TVA în România „A menționat și niște nume, nu ne-am băgat în lupta asta. Trebuie aduse în România aceste firme. Dacă se referă la niște intervenții ale online-ului pe care le-a spus cu nume și prenume, este adevărat. Vă spun direct, e vorba de un 19% TVA, acolo e costul mare, nu la faptul că ar plăti impozit în România sau în Malta. Imediat cum aduce sediul în țară, TVA-ul care până acum nu l-au plătit intracomunitar, este mare pentru ei”, a mai declarat Cristian Pascu. Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, adică a jocurilor de noroc online, este condusă de Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu (sursa: Facebook/Sorin Constantinescu, Marcel Ciolacu)
Investigații

Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu

Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, îi acuză pe reprezentanții industriei jocurilor de noroc că au început să îl șantajeze pentru a renunța la proiectul de lege care prevede scoaterea jocurilor de noroc în afara localităților. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 Printre cei arătați cu degetul se află consultatul Sorin Constantinescu, fostul consilier pe probleme de jocuri de noroc al premierului liberal Ludovic Orban, și Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și actuala șefă a Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță. La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Constantinescu a negat acuzațiile și a acuzat, la rândul lui, că premierul pune presiune pe industria jocurilor de noroc pentru a primi sponsorizări în campania electorală. Jocurile de noroc, afară din localități Jocurile de noroc ar urma să fie mutate în afara orașelor dacă deputații vor vota proiectul legislativ adoptat recent de Senatul României. Forma adoptată tacit de Senatul României prevede ca sălile de jocuri de noroc, celebrele păcănele, să fie scoase în afara localităților la minim 50 de metri de limita teritorială a acestora și la minim 300 de metri de școli, spitale și instituții de cultură. Inițiativa legislativă a fost contestată puternic de industria jocurilor de noroc. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-o conferință de presă, organizată vineri la Hunedoara, că Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și actuala șefă a Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, împreună cu Sorin Constantinescu, consultant în industria jocurilor de noroc și fost consilier în Guvernul României, ar încerca prin interpuși să determine guvernanți să nu facă „ordine” în industria jocurilor de noroc. „Cred că pachetul privind sistemul de funcționare al jocurilor de noroc, cred că acolo am deranjat cel mai mult șmecheria. Este unul Sorin, una Odeta, tot ne caută prin interpuși și nu știu cum să ajungă la noi să nu cumva să facem ordine și serverele acestor jocuri de noroc să fie în instituția Jocurile de Noroc și nu în alte țări sau în offshore-uri. S-a dus perioada schimbării sistemului fiscal în Parlament după anumite interese”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu vede "o formă de șantaj" La o zi după ce le-a declarat război lui Sorin Constantinescu și Odeta Nestor, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că este șantajat de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Și de această dată a făcut referire la Sorin Constantinescu. În plus, susține premierul Ciolacu, ar fi șantajați mai mulți demnitari ai statului român. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” „Am văzut și reacții și atacurile și la mine și la Freddy (deputatul Alfred Simonis - n.r.). Vor mai fi! Vor mai fi în continuare, cum sunt și la Sorin Grindeanu. (…) Dar să știți că ei nu se opresc aici! Să îți fie frică de ceea ce pot inventa despre dumeavoastră… De aceea eu consider că deja am ajuns într-o formă de șantaj. Și în calitatea mea de prim-minsitru solicit statului român să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător că nu știu ce Sorin (Sorin Constantinescu - n.r.) stă la masa cu liderul populiștilor, astăzi. Purtătorul de cuvânt al Guvernului nu știe ce spune premierul Fiindcă sunt foarte determinat să duc ceea ce am început la capăt. Dar dacă statul român nu observă că este nevoie de o determinare concentrată când vorbim de infracțiuni de evaziune fiscală, atunci nu vom câștiga acest război”, a declarat Marcel Ciolacu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Pactic, premierul României a solicitat procurorilor să se autosesizeze și să verifice acuzațiile de șantaj. Totodată, a cerut ANAF să verifice dacă nu cumva companiile din industria jocurilor de noroc sunt implicate în evaziune fiscală. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în legătură cu acuzațiile de șantaj făcute de premier, dar acesta a spus că nu este la curent cu ceea ce a afirmat premierul la Timișoara. Odeta nu se bagă Odeta Nestor, actuala șefă Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, adică organizație care se ocupă de jocurile de noroc online, a declarat pentru DeFapt.ro că nu este implicată în vreo operațiune de șantajare a premierului. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă „Eu nu am comentarii de făcut pe persoană fizică. La Asociație o să analizăm dacă o să dăm un comunicat. Eu nu șantajez pe nimeni și văd că e vehiculat altcineva de șantaj”, a spus sec Odeta Nestor. Sorin Constantinescu, specialistul în jocuri de noroc și fost consilier guveramental al premierului liberal Ludovic Orban, a negat la rândul lui că l-ar fi șantajat pe premierul Marcel Ciolacu. Însă acesta consideră că premierul Ciolacu se comportă ca un dictator care își inventează dușmani și prieteni. Cum a ajuns Marcel "dictator" „Toți dictatorii din lume își inventează dușmani și prieteni imaginari. Văzând omul că pierde teren după ce a pus niște aberații în lege care nu pot fi trecute pentru că la Camera Deputaților au o comisie de Buget – Finanțe, în momentul ăsta cică are dușmani imaginari. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” se ascunde după mămica: firma este pe numele mamei din Onești. În combinație, și un vietnamez din Pitești, membru PSD Eu nu am făcut absolut nimica pentru că dacă voiam să ajung la el nu foloseam intermediari, vă dați seama sunt de 30 de ani pe piață și am un milion de oameni care mă urmăresc pe rețelele de socializare. Nu îmi era greu să ajung la el dacă voiam, dar nu am făcut nici un fel de presiune. Dar asociațiile din domeniu încearcă să facă presiuni pentru că sunt niște aberații uriașe, puse acolo în lege, făcute de niște oameni care nu sunt specialiști”, a declarat Sorin Constantinescu pentru DeFapt.ro 1,6 miliarde de lei la buget din jocuri? Sorin Constantinescu are, însă, și o explicație la acuzațiile de șantaj aruncate în spațiul public de premierul Marcel Ciolacu, pentru care șeful PSD nu a prezentat încă nici o dovadă. Acesta consideră că atacul premierului are rolul de a distrage „atenția opiniei publice de la scandalurile astea din PSD, cu toate scandalurile de corupție, cu ăsta de la Crevedia care este în top 10 sponsori PSD, că ăla de la Vaslui și cu alții, și cu alții, încearcă să manipuleze opinia publică la modul rușinos și ordinar”. Fostul consilier al lui Ludovic Orban a menționat că problemele nu sunt numai cu jocurile de noroc, ci și cu măsurile fiscale, pe care le consideră niște măsuri aberante care omoară economia. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău „Și așa, ei, au dus țara de râpă și s-au împrumutat enorm de mult, dacă mai fac și chestia asta o pun pe butuci de tot. Ei nu își permit, în condițiile în care industria de jocuri le aduce 1,6 miliarde la buget, să aplice măsurile fiscale. Măsuri care, dacă s-ar aplica, ar aduce la buget 1,3 miliarde. Omoară patronii ăștia mici, firmele mici și mijlocii. Aduc 1,3 miliarde și pierd de la jocuri 1,6 miliarde”, a ținut să spună Sorin Constantinescu. Acuzații reciproce de șantaj Ciolacu - Constantinescu Totodată, spune Sorin Constantinescu, Marcel Ciolacu este „un mic dictator care spune că este șantajat de cei din industrie și vrea ca autoritățile să ia măsuri. Bă, dacă nu mă lăsați în pace trimit ANAF-ul peste voi, cam așa sună tradusă declarația respectivă. Eu chiar rog, și Parchetul și toate instituțiile să facă investigații. Mă gândesc să îl dau în judecată pentru calomnie pentru că nu se poate, din moment ce nu am încercat să intervin prin interpuși și prin nimeni. Este o minciună și este un atac la imaginea mea”. O altă explicație a lui Sorin Constantinescu la acuzațiile lansate de Marcel Ciolacu este faptul că pune presiune pe companiile din industria jocurilor de noroc pentru a sponsoriza partidele în campanie electorală. „Eu bănuiesc că asta face, de fapt, domnul Ciolacu, încearcă niște șantaje din astea să ne sperie foarte tare ca să mai sponsorizăm un pic campania electorală. La fiecare patru ani s-au sponsorizat partidele, dar nu apar pentru că sunt alte firme, alte asociații, se sponsorizează prin intermediari. Vin alegerile și vor să arate pisica pentru că vor din nou bani”, conform lui Constantinescu.

Ponta, milioane din consultanță (2021-2022) (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Eveniment

Ponta, milioane din consultanță (2021-2022)

Ponta, milioane din consultanță (2021-2022). În prima zi lucrătoare a anului 2021, 5 ianuarie, Victor Ponta a depus actele pentru a-și înființa o firmă, ca unic asociat: VP Projects Advisers SRL. Ponta, milioane din consultanță (2021-2022) În primul an de funcționare, firma a avut încasări de 2,9 milioane de lei și un profit net de peste 2,15 milioane de lei cu trei angajați. Citește și: EXCLUSIV Daciana Sârbu s-a asociat cu fosta nevastă a lui Sebastian Ghiță. Alte două soții, în firmele Dacianei: cea a unui ex-secretar de stat și cea a unui cercetat de DNA pentru despăgubiri ANRP În 2022, veniturile au fost de 3,8 milioane de lei și profitul net, de puțin peste trei milioane de lei, cu șapte angajați. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Geanina Cristina Pușcașu, parteneră de afaceri a Dacianei Sârbu, este și administratorul firmei VP Projects Advisers SRL. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Anterior, Geanina Cristina Pușcașu a fost unul dintre asistenții Dacianei Sârbu la Bruxelles, apoi Victor Ponta, ca premier, a numit-o în funcția de consilier de stat în aparatul său de lucru de la Palatul Victoria. Considerată unul dintre oamenii de încredere al fostului premier, Geanina Cristina Pușcașu a participat alături de Victor Ponta la unele dintre cele mai importante întâlniri pe care acesta le-a avut în calitate de premier.

Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță (sursa: Facebook/Daciana Sârbu)
Investigații

Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță

Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță. Soția lui Victor Ponta (actualul consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu) este asociată în cinci firme. Într-una dintre acestea, este parteneră de afaceri cu Mădălina Ghiță, fosta soție a lui Sebastian Ghiță. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Într-o altă societate, Daciana Sârbu este asociată cu Miruna Tohăneanu, soția fostului secretar de stat din Ministerul de Interne Bogdan Tohăneanu, dar și cu Maria Luciana Manole, soția unui afacerist care a recunoscut că a dat mită pentru a primit despăgubiri de milioane de la ANRP. Maramura, brandul Dacianei Daciana Octavia Sârbu, fiica fostului ministru Ilie Sârbu, este soția lui Victor Ponta, fost premier PSD. Cu cariera politică în plan secund, Daciana Sârbu pare că își construiește un imperiu al prăjiturilor sub brandul Maramura. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Prima firmă, Maramura Dulciuri SRL, a fost înființată de Daciana Sârbu în anul 2014. De administrarea acestei afaceri se ocupă Cristina Sburlan, o fostă angajată în sistemul bancar. Afacerea cu prăjituri a Dacianei Sârbu a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,4 milioane lei și un profit de peste 260.000 de lei în primul an de pandemie. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Datele financiare pe anul 2021 arată că cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la peste 3,16 milioane lie, iar profitul s-a învârtit în jurul sumei de 270.000 lei. În ultimul an fiscal încheiat, afacerea cu prăjituri a cunoscut o ușoară scădere. Cifra de afaceri a fost de 2,95 milioane lei, cu pierderi de aproximativ 26.000 de lei. Daciana Sârbu, cu fosta lui Ghiță Daciana Sârbu a mai deschis încă două societăți în anul 2018: Maramura Cakes și Maramura Sweets. Datele din "Monitorul Oficial" arată că, la un an după ce a înființat Maramura Cakes, Daciana Sârbu l-a cooptat în firmă pe Dumitru Cârstea, socrul lui Sebastian Ghiță, fostul parlamentar PSD care a fugit în Serbia pentru a nu fi arestat în dosarele de corupție instrumentate de DNA. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă Socrul lui Sebastian Ghiță a primit 45% din firmă. Alte cinci procente se aflau pe numele Aureliei Cătălina Petrache Gheorghe, în timp ce Daciana Sârbu își păstrase 50% din părțile sociale. Prin Hotărârea nr. 1 din 5.10.2021, Dumitru Cârstea și-a cedat părțile sociale Mădălinei Ghiță, fosta soție a lui Sebastian Ghiță. „Cesionarea celor 54 de parti sociale(cincizecisipatru) a cate 10 lei fiecare, în total 540 lei, reprezentand 45% din capitalul social total de 1.200 lei, deținute de către asociatul existent, dl Cârstea Dumitru, către dna. Ghiță Mădălina (…) și retragerea dlui. Cârstea Dumitru din societate”, se menționează în "Monitorul Oficial". Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Datele financiare ale firmei arată că și această afacere cu prăjituri este profitabilă. De exemplu, cifra de afaceri a crescut de 2,2 milioane lei în anul 2020 la aproape 3,8 milioane lei în anul 2022. Profitul net al firmei a crescut de la 232.000 de lei în 2020 la aproximativ 565.000 de lei în 2022. Mai sunt și pierderi În cealaltă firmă, Maramura Sweets, Daciana Sârbu este parteneră de afaceri cu Aurel Iancu. De administrarea societății se ocupă tot Cristina Sburlan. Se pare că această afacere îi cam dă bătăi de cap Dacianei Sârbu pentru că nu este la fel de profitabilă ca Maramura Cakes. Informațiile financiare ale Maramura Sweets arată că în anul 2020 a avut o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane lei și o pierdere de peste 56.000 lei. Cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la 2,23 milioane lei și a raportat un profit de peste 137.000 de lei. Însă, în anul fiscal 2022, chiar dacă cifra de afaceri a crescut la peste 2,93 milioane lei, a raportat din nou o pierdere, de peste 752.000 de lei. O altă societate deținută integral de Daciana Sârbu este Maramura Events, înființată în anul 2019. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: aproape 126.000 de le în 2021, respectiv peste 81.000 de lei în 2022. Asociere cu nevasta unui candidat Pro România Daciana Sârbu mai apare ca asociată în firma Cireșe SRL, înființată în anul 2021. Obiectul principal de activitate al firmei este „comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet”. Asociații Dacianei Sârbu din această afacere sunt Maria Luciana Manole, Miruna Tohăneanu și Geanina Cristina Pușcașu. Miruna Tohăneanu este soția lui Bogdan Tohăneanu, fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Victor Ponta și Bogdan Tohăneanu au o relația strânsă: la alegerile parlamentare din 2020, Bogdan Tohăneanu a candidat pentru un loc de deputat din partea Partidului Pro România, partid condus atunci de Victor Ponta. Hop și soția unui cercetat de DNA Cealaltă asociată a Dacianei Sârbu, Maria Luciana Manole, este soția afaceristului Gheorge Adrian Manole. Afaceristul Gheorghe Adrian Manole împreună cu Valentin Vișoiu și Florin Șerban Barbu au reușit să obțină ilegal, în anul 2008, o despăgubire de 375 milioane lei de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar în acest caz, dar Manole și Vișoiu au beneficiat de clemența procurorilor anticorupție după ce au recunoscut că l-au mituit cu 6,2 milioane lei pe Theodor Cătălin Nicolescu, unul din cei opt membri ai Comisiei care a aprobat despăgubirea.

Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată

Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată. Generalul Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție și al Poliției Române, nu poate justifica o avere de peste 1,15 milioane de lei, echivalentul a 230.000 de euro. Constatarea a fost făcută de Agenția Națională de Integritate, care a sesizat în acest caz comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Implicat în jocuri politice la cel mai înalt nivel, cariera controversată a generalului (r) Cătălin Ioniță în Ministerul Afacerilor Interne a fost stopată în vara anului 2020, atunci când i s-a retras avizul ORNISS, document care îi permitea accesul la documente secrete. Un an mai târziu, generalul Ioniță a rămas și fără titlul de doctor, în urma unei decizii a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, instituție care a constatat că lucrarea de doctorat a fost plagiată. "Diferențe nejustificate" de 1.157.736 lei Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că generalul (r) Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, nu poate justifica o avere de peste 1,15 milioane lei, echivalentul a 230.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc Potrivit comunicatului de presă al ANI, s-a constatat „existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 1.157.736 Lei între averea dobândită și veniturile realizate împreună cu familia de către Ionița Alexandru Cătălin, fost Director General al Direcției Generale Anticorupție – Ministerul Afacerilor Interne, în perioada exercitării funcției publice”. Totodată, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, comisie care trebuie să verifice întreaga avere a familiei Ioniță. În acest context, generalul (r) Cătălin Ioniță a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare. Avansări fulgerătoare Cătălin Ioniță și-a început cariera în anul 1998, imediat după ce a absolvit Academia de Poliție, ca ofițer specialist la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sector 1. În anul 2000 a fost avansat pe funcția de șef compartiment, iar în 2007 a ajuns șef serviciu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Începând cu anul 2012, Cătălin Ioniță a fost avansat pe repede înainte în funcții cheie din Poliția Română. De exemplu, în acel an a fost promovat pe funcția de șef serviciu de combatere a corupției și a infracțiunilor comise în sfera instituțiilor bugetare. De acolo a fost luat în același an și pus director adjunct al Direcției de Investigare a Fraudelor. Pe această funcție a stat până în anul 2014, atunci când a fost numit director al Direcției de Investigare a Criminalității Economice la nivel național. Spune că a fost șef al Poliției fără să vrea Începând cu anul 2016, a fost numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, structură care se ocupă cu prevenirea și combaterea corupției la nivelul ministerului. Dar, la începutul anului 2018, generalul Cătălin Ioniță a aprins fitilul unui scandal în interiorul PSD. Premierul de atunci, pesedistul Mihai Tudose, îl voia la șefia Poliției Române, dar ministrul Carmen Dan nu voia să îl numească pe funcție. Scandalul a culminat cu demisia lui Mihai Tudose din funcția de premier. Citește și: Pescobar nu doar că nu are nici o firmă pe numele lui, dar de operațiunile restaurantelor „Taverna Racilor” se ocupă mâna lui dreaptă Următorul premier, interimarul Mihai Fifor, a decis să îl numească în funcția de șef al Poliției Române pe Cătălin Ioniță pentru o perioadă de șase luni. Ulterior, Ioniță a ieșit public cu o scrisoare deschisă în care susținea că nu și-a dorit funcția de șef al Poliției Române, dar a cedat în urma presiunilor politice. Dosar clasat la DNA Cătălin Ioniță a renunțat la funcția de șef al Poliției Române la data de 26 iunie 2018, sub pretextul unor motive personale. O zi mai târziu avea să fie chemat la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde i s-a comunicat că este urmărit penal pentru trafic de influență și fals în declarații în formă continuată. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău Dosarul a fost clasat în anul 2019, pe motiv că fapta nu există. Dar, în anul 2020, i s-a retras avizul ORNISS, așa că nu mai avea acces la informații secrete. Președintele Klaus Iohannis a decis în septembrie 2020 să semneze un decret prin care generalul Cătălin Ioniță a fost trimis la pensie la doar 44 de ani. Tânărul pensionar special are o pensie de aproximativ 3.000 de euro. Ex-șef IGPR, bloc uriaș, avere nejustificată Cătălin Ioniță a depus o serie de declarații de avere interesante în care jonglează cu terenurile și vilele. Ultima declarație de avere a generalul Cătălin Ioniță datează din 29 septembrie 2020. Acesta menționa atunci că deține 25% dintr-un teren de 18,17 hectare, situat în județul Ilfov. Restul terenului era deținut de mama sa, Eugenia Ioniță, și de soția sa, Irina Ioniță. Pe numele său se mai aflau un apartament moștenit, de 55 mp, dar și o vilă. Anterior, în declarația de avere din 2018, menționase că deține o cotă de 25% dintr-un teren de 217 mp în București. Restul cotei era deținută de mama și de soția acestuia. Când a revenit pe funcția de director al DGA, Ioniță a donat cota parte din teren mamei sale. Acum, pe acest teren aflat lângă Pasajul Muncii, familia Ioniță a construit un bloc cu șapte etaje.

Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație (sursa: Facebook/STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale)
Investigații

Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație

Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație. România a prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență alocarea unei finanțări de peste 561 de milioane de euro, bani europeni, pentru realizarea cloud-ului guvernamental. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Această platformă informatică va fi gestionată de Autoritatea pentru Digitalizarea României în colaborare cu două servicii de informații secrete: Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații. De la 45 de milioane de euro, la peste 500 Ideea realizării unui "cloud guvernamental" a apărut în primăvara anului 2017. Augustin Jianu, ministrul Comunicațiilor din acea perioadă, voia ca acest sistem să fie construit printr-un parteneriat public - privat. Un an mai târziu, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a decis ca proiectul să fie integral al statului, pentru a reduce costurile cu zona IT. Atunci, costurile totale au fost estimate la 45 de milioane de euro, bani asigurați din fonduri europene și bugetul de stat. Trei ani mai târziu, în vara anului 2021, același proiect avea să fie estimat la minimum 500 de milioane de euro. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent A fost momentul în care premierul Florin Cîțu spunea că finanțarea proiectului a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar că suma a fost stabilită de specialiști. Tot niște specialiști, însă, estimaseră inițial costurile la doar 45 de milioane de euro. Ciucă a semnat certificatul de naștere Premierul Florin Cîțu a fost tras pe linie moartă de către liberali, dar proiectul de cloud guvernamental a continuat. Astfel, următorul premier liberal, Nicolae Ciucă, a emis câteva acte normative pentru a stabili cadru legal. În ianuarie 2023, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, liberalul Sebastian Burduja, a anunțat că Guvernul a aprobat Ghidul de Guvernanță a platformei de cloud guvernamental. „Cu un buget alocat total de 561.780.000 Euro fără TVA, cloud-ul guvernamental este o componentă esențială a procesului de transformare digitală și va facilita trecerea României către o economie digitală sigură, dinamică și aliniată cu direcțiile strategice de acțiune ale Uniunii Europene în ceea ce privește guvernanța datelor”, spunea atunci ministrul Sebastian Burduja. Cloud guvernamental - contract STS cu dedicație Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) este unul dintre serviciile secrete de informații ale României care va gestiona cloud-ul guvernamental. Acest serviciu secret, condus de generalul Ionel Sorin Bălan, a demarat primele achiziții de echipamente IT pentru sistem. În urma unei licitații cu un singur ofertant, STS a decis să atribuie un contract de 103,09 milioane lei, echivalentul a 21 de milioane de euro, grupului de firme Universal Card Systems și Ingenio Software SA. „Procedura de achiziție are ca obiect furnizarea de echipamente și module pentru rețeaua de transport optic DWDM (echipamente și module DWDM, module monitorizare fibră optică, echipamente de diagnosticare, management și proiectare rețele DWDM), inclusiv servicii de instalare, configurare, punere în funcţiune, operaționalizare și instruire”, se menționează în anunțtul de atribuire al licitației publicat în SEAP. În total, vor fi achiziționate 41 de tipuri de echipamente IT. STS susține că în cursul anului 2023 va semna două contracte subsecvente, și câte unul în 2024, respectiv 2025. Firmele câștigătoare își dublează cifra de afaceri Firma Universal Card Systems este compania fanion a grupului UCS, controlat de Victor Cristian Văcaru. De pe site-ul grupului aflăm că firma a implementat echipamente de rețea optică în toată Europa pentru marii transportatori. Totodată, compania oferă soluții dedicate corporațiilor internaționale, cu accent pe industriile bancare, telecom și energie în următoarele sectoare: dezvoltare și integrare de software, soluții mobile, implementare rețele de telecomunicații și servicii de infrastructură. Datele de la Registrul Comerțului arată că Universal Card Systems îl are ca asociat majoritar pe Victor Cristian Văcaru, care deține peste 99,98% din societate. Restul părților sociale sunt deținute de Alexie Pestroiu Călescu, Georgeta Văcaru și George Călescu. Președintele firmei este Corneliu Ion. În anul fiscal 2022, societatea Universal Card Systems a avut o cifră de afaceri de 18,42 milioane lei și un profit net de peste 754.000 lei. Cealaltă firmă, Ingenio Software, parte a grupului UCS, îl are ca asociat majoritar, cu 78% din părțile sociale, tot pe Victor Cristian Văcaru. Rodica Păvăloaia și Mihai Vlad Marina dețin fiecare câte 10% din societate, restul părților sociale fiind deținute de Alexie Pestroiu Călescu și Georgeta Văcaru. Datele financiare ale firmei arată că Ingenio Software a avut o cifră de afaceri netă de peste 26,26 milioane lei și un profit de peste șapte milioane lei în anul 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră