Autor: Petru Zoltan

510 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Rafila și Arafat, război pe contracte

Rafila și Arafat, război pe contracte. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pierdut războiul cu secretarul de stat Raed Arafat care are ca miză Comisia interministerială pentru suport tehnic, organism care aprobă achizițiile de sute de milioane de euro pentru dotarea cu ambulanțe și echipamente medicale a serviciilor medicale de urgență. Defapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din care rezultă că scandalul dintre ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat nu este doar la nivel declarativ, ci și la nivel instituțional. Mai mult, ministrul Alexandru Rafila îi reproșează lui Raed Arafat că nu a mai convocat Comisia interministerială pentru suport tehnic din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene din cauza stării precare a ambulanțelor și lipisei de personal. Arafat, șeful CIMST pe semnătura lui Ponta Serviciile publice de ambulanță și cele medicale de urgență sunt controlate cu mână forte de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Totodată, Raed Arafat este și șeful Comisiei interministerială pentru suport tehnic (CIMST), organism în care se aprobă din 2014 toate propunerile de buget pentru serviciile publice de ambulanță și pentru Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Importanța CIMST este dată și de faptul că avizează și toate "propunerile referitoare la înzestrarea, dotarea, precum şi investiţiile pentru buna funcţionare a UPU/CPU", dar și cele referitoare la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) pe partea de SMURD. Tot în CIMST se avizează propunerile de înființare/desființare a stațiilor de ambulanță, a Unităților de Primiri Urgențe și a stațiilor SMURD. Adică, achiziții de zeci de milioane de euro anual. Această comisie a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 144 din 6 martie 2014, semnată de premierul Victor Ponta și contrasemnată de Gabriel Oprea, Liviu Dragnea și Nicolae Bănicioiu. Conform actului normativ, din CIMST mai fac parte alți doi membri de la Departamentul pentru Situații de Urgență, unul de IGAv, unul de IGSU, unul de structura operativă a serviciilor de ambulanță, unul de la structura operativă UPU/SMURD, doi membri din partea Ministerului Sănății și câte un reprezentant din partea federațiilor sindicale „Ambulanța” și „Sanitas”. Președintele comisiei este numit prin decizia prim-ministrului României. Practic, guvernul condus de premierul Victor Ponta i-a făcut cadou această comisie lui Raed Arafat. Rafila vrea schimbarea lui Arafat de la șefia CIMST Pe 29 decembrie 2022, ministrul Alexandru Rafila i-a trimis o depeșă secretarului de stat Raed Arafat prin care cerea ca în CIMST să fie discutate mai multe subiecte. Primul era legat de șefia comisia. În acest sens, ministrul Rafila menționa că "președintele (comisiei - n.r.) desemnat de Primul – Ministru este secretar de stat, iar ministrul Sănătății este membru al acestei comisii. Solicităm trimiterea către Primul-ministru a unei note prin care să se propună desemnarea în calitate de președinte a ministrului Afacerilor Interne sau a ministrului Sănătății". O altă nemulțumire a lui Rafila este legată de faptul că Lucian Bode, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, la propunerea secretarului de stat Raed Arafat, i-a numit în comisie pe doi medici coordonatori din cadrul unor UPU, finanțate de Ministerul Sănătății. În acest sens, ministrul Rafila i-a cerut lui Raed Arafat să facă dovada că cei doi membri, dr. Bogdan Opriță și dr. Hadrian Borcea, sunt angajați în cadrul IGAv, respectiv DSU. Totodată, Rafila i-a reproșat lui Arafat că nu a mai fost convocată Comisia din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene "generate de starea precară" a ambulanțelor și a lipsei de personal. Conform legii, Arafat trebuia să solicite membrilor comisiei să se întrunească cel puțin de două ori pe lună. Într-o altă notă, din 12 ianuarie 2023, ministrul Rafila îi atrage atenția lui Raed Arafat că "secretarii de stat din MAI pot emite dispoziții în domeniul de competență, obligatorii DOAR pentru instituțiile și structurile din cadrul MAI". Medicii de la UPU (Rafila) sunt consilieri ai lui Arafat Contactat de către Defapt.ro, medicul Hadrian Borcea a declarat că este consilier onorific al secretarului de stat Raed Arafat: "Am fost angajat din 2014 până în august 2022 cu contract de muncă pe jumătate de normă. Iar de atunci sunt consilier onorific, fără salariu. Din partea DSU, care e structura MAI, am fost propus eu în comisie. Așa cum am fost propus în foarte multe comitete la nivel internațional. De exemplu, sunt expert civil NATO tot din partea DSU. Domnul ministru Rafila are mai multe semne de întrebare. Sunt doar probleme de detaliu. O dată că nu știa care era situația reală, dar i s-a transmis. Sper că a înțeles și putem continua această activitate în cadrul comisie.". Întrebat de ce nu s-a mai întrunit comisa din aprilie 2022, dr. Hadrian Borcea a spus că "din cauza unor probleme la nivelul Ministerului Sănătății și a comunicării extrem de defectuoase cu Ministerul Sănătății. Plus încă niște aspecte de detaliu legate de niște proceduri interne ale Ministerului de Interne s-a creat această amânare. Este punctul de vedere al Ministerului Sănătății. Cea mai mare problemă, și domnul ministrul Rafila nu o amintește, e faptul că totul a pornit de la ideea că el este ministru, iar președintele este secretar de stat. Acesta este unul dintre motivele acestei amânări.". La rândul său, medicul Bogdan Opriță a declarat sec: "Sunt consilierul doctorului Arafat și cu IGAv am un contract de voluntariat. Sunt consilier cu jumătate de normă.". Arafat cere date, Rafila interzice furnizarea Șefia acestei comisii este râvnită însă de Alexandru Rafila pentru că are rang de ministru, în timp ce Raed Arafat este secretar de stat. Ceea ce înseamnă că, în comisie, ministrul Rafila este subalternul secretarului de stat Arafat. Mai mult, șeful comisiei poate controla voturile asupra avizelor privind achizițiile de ambulanțe și echipamente medicale. Scandalul dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat a trecut de la nivel declarativ, la nivel instituțional. De exemplu, pe 6 ianuarie 2023, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a solicitat direct serviciilor publice de ambulanță informații despre situația personalului din sistemul de urgență. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a transmis o adresă către toate serviciile publice de ambulanță prin care le-a interzis să transmită datele direct către DSU pentru că "modalitate de comunicare se face prin intermediul Ministerului Sănătății, care finanțează această activitate, iar prevederile bugetare privind necesarul de finanțare pentru cheltuieli salariale și de funcționare sunt în sarcina Ministerului Sănătății.". Rafila și Arafat, război pe contracte Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie. În Nota de Fundamentare a noii Ordonanțe aflăm că se dorește ca achizițiile de produse medicale pentru entitățile din cadrul Sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat să se facă centralizat. Dar se stabilește și cum urmează să se facă achizițiile. De exemplu, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, "în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin structurile de specialitate, cu avizul CIMST (condusă tot de Arafat - n.r.), pun la dispoziția ONAC, la solicitarea acestuia, necesitățile centralizate, specificațiile tehnice, valoarea estimată și specialiști care vor acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de achiziții centralizate, precum și persoanele care vor face parte din comisiile de evaluare. Mai mult, la alin. 8 se specifică că lista detaliată a produselor achiziționate în sistem centralizat pentru tot Sistemul național de asistență medicală de urgență "se aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui ONAC, în baza propunerii înaintate prin decizia șefului Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne". Practic, se cumpără doar ce vrea Raed Arafat, dar documentele vor fi semnate de alții. Proiect de OUG: Afafat rămâne la butoane Din proiectul de Ordonanță de Urgență mai aflăm ONAC a făcut deja achiziții de 25 milioane de euro pentru zece categorii de produse prioritare necesare ca măsuri de răspuns la pandemie. Urmează să facă alte achiziții estimate la 35 de milioane de euro privind achiziția a minim 60 de categorii de materiale și dispozitive medicale destinate spitalelor publice și serviciilor de asistență medicală de urgență. Cei care au scris Nota de Fundamentare menționează că, în cazul în care ONAC nu va finaliza achizițiile la termen, România riscă să piardă cei 35 de milioane de euro împrumutați de la Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare. Cu toate acestea, surse din cadrul Serviciului de Ambulanță susțin că secretarul de stat Raed Arafat a stabilit aceste achiziții încă din vara anului trecut. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front „Au fost stabilite deja cantitățile de produse medicale, prețurile și specificațiile tehnice”, susțin surse din cadrul Serviciului de Ambulanță. Printre produsele care urmează să fie achiziționate se află 70 de loturi de la dezinfectanți, combinezoane de protecție, sonde de intubație până la feșe, măști de oxigen și fire de sutură. "Vechimea documentelor prezentate pentru dovedirea îndeplinirii standardelor și a cerințelor tehnice solicitate nu poate fi mai mare de 5 ani de la data limită de depunere a ofertelor. Totodată, pană la data limită de depunere a ofertelor, ofertanții vor trimite la sediul ONAC (cu titlu gratuit) câte o mostră din fiecare produs ofertat", se menționează în documentul prin care se stabilește specificațiile tehnice ale produselor care fac obiectul procedurii de achiziție centralizată, consultat de către Defapt.ro.

Liberalul Iuliu Alin Udriște, șeful Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), este acuzat de una dintre subalternele sale că o hărțuiește sexual la locul de muncă. În timpul programului de muncă, potrivit mai multor declarații, Udriște i-ar fi arătat femeii pe telefon un film porno și ar fi încercat să o sărute cu forța. Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM: această angajată nu este singura victimă. Unei alte angajate, gravide, i-a modificat unilateral contractul, dar nu înainte de a o fi invitat în oraș la o petrecere. Refuzat, s-ar fi răzbunat și i-ar fi cerut să părăsească biroul dacă nu vrea să fie mutată de „băieții lui”. Defapt.ro a obșinut declarații halucinante despre abuzurile și cazurile de hărțuire în care ar fi protagonist Iuliu Udriște. Femeia hărțuită nu a depus plângere la Poliție sau la Ministerul Economiei (în subordinea căruia se află SNAM), condus de Florin Spătaru, de teamă să nu-și piardă locul de muncă, data fiind influența politică a directorului Iuliu Udriște, subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. Șefă de serviciu SNAM: "Da, mi-a arătat un film porno" Iuliu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți și consilier județean, a fost numit la conducerea Societății Naționale a Apelor Minerale în ianuarie 2020, la scurt timp după ce șeful PNL Mehedinți, liberalul Virgil Popescu, a fost numit ministru al Economiei. Udriște a venit la pachet cu liberalul Alin Nicolicea, un alt consilier județean de la Mehedinți, adus pe postul de consilier al directorului general. Episodul filmului porno pe telefon a avut loc în biroul de director al lui Udriște, în prezența lui Nicolicea, cu ocazia convocării la raport a uneia dintre șefele de serviciu (căreia Defapt.ro îi protejează identitatea). La scurt timp după ce angajata s-a așezat pe scaun, directorul Iuliu Udriște i-a arătat telefonul mobil pe care rula un film porno. „Da, mi-a arătat un film porno de pe telefonul dânsului! Nu l-am reclamat. Era și domnul Nicolicea. Nu știu de ce mi-a arătat filmul porno. De plăcere, nu știu. Ca să dea exemplu? Mă hărțuia! Eu am fost hărțuită aproape un an de zile de domnul director”, a declarat șefa de serviciu pentru Defapt.ro. Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM Întrebată de ce nu i-a făcut plângere, a răspuns sec: „Ca să-mi pierd locul de muncă? Mă apuc să fac plângeri? De teama de a nu-mi pierde locul de muncă nu am acționat în nici un fel. Am încercat să mă detașez, să mă evapor ca să păstrez niște limite”, a spus femeia cu un zâmbet amar. Șefa de serviciu a continuat să își povestească drama prin care trece ca angajata a Societății Naționale a Apelor Minerale, o companie de stat deținută integral de Ministerul Economiei. „M-a hărțuit un an de zile prin mesaje pe whatsapp, invitații să ies în oraș. Pe scări mă prindea de unde apuca. A încercat de două ori să mă sărute cu forța! Să-mi pună mâna… chestii… A profitat de faptul că sunt divorțată. De când a venit în societate se vedea că avea alte intenții cu mine. A mai încercat și cu alte colege. Le-a luat la rând pe toate, da. Care pica pica. Eu nu am picat în această capcană. Eu am fost a doua… după ce a terminat cu o colegă, m-a luat pe mine”. "Niște apropouri, invitații" Acesta caz nu este singular în compania de stat a Ministerului Economiei. Invitații în oraș i-a adresat și Marinelei Nițu (nici o legătură cu iubita lui Miron Cozma, doar o coincidență de nume - n.r.), cea care în anul 2020 era șef departament la Societatea Națională a Apelor Minerale. Ea își aduce aminte că „au mai fost niște apropouri, invitații. Dar nu le-am dat curs. M-a invitat la nu știu ce petrece cu nu știu ce prieteni. I-am zis că nu vreau să particip la petreceri”. Printre alte atribuții, Marinela Nițu răspundea și de documentele clasificate secret de serviciu. Directorul Udriște i-a cerut niște documente clasificate, dar aceasta i-a spus că îi pot fi puse la dispoziție doar în anumite condiții. Așa cum prevede legea. „Documentele clasificare erau secret de serviciu, era autorizat, dar voia să plece cu ele. La un moment dat a și rătăcit un document. A plecat cu el, nu știu ce s-a întâmplat. Pe urmă l-a găsit. Erau informații despre cantități de apă care erau informații clasificate”, a spus Marinela Nițu. "În instanță am reclamat hărțuirea" Refuzul subalternei l-a înfuriat pe directorul Udriște, care a decis să o schimbe din funcție. „Ulterior, m-a scos din structura de securitate. M-a scos din birou, mi-a dat decizie să mă mut în alt birou. Adică un comportament de defăimare și de denigrare în fața tuturor angajaților. Apoi venea cu tot felul de solicitări cu rezolvare într-o oră. Mă agresa în sensul că mă suna seara după program ca să îmi ceară detalii despre contracte, lucruri de care nu mă ocupam la momentul acela”, mărturisește Marinela Nițu. Într-un final, unilateral, liberalul Iuliu Udriște a decis să-i modifice unilateral contractul de muncă, potrivit lui Nițu: „Modificarea funcției fără acordul meu e ilegală. Mi-a zis că, dacă nu mă mut din birou, mă mută cu băieții lui. În instanță am reclamat hărțuirea la locul de muncă, cu tot ce s-a întâmplat, cu comportamentul pe care l-a avut față de mine. Ulterior am contestat fișa de evaluare și faptul că mi-a modificat contractul unilateral, eu fiind însărcinată”. Udriște: "Ducem în derizoriu interviul" Defapt.ro i-a solicitat directorului Iuliu Udriște să explice ce l-a determinat să arăte unei angajate a SNAM un film porno pe telefonul său mobil. La discuție a participat și Florin Cojocaru, angajatul societății pe Comunicare și Marketing. Când a auzit întrebarea, directorul Udriște a lăsat capul în jos și a bufnit într-un râs sarcastic, în timp ce strângea între degete un trabuc. „Nu, nu, n-are rost! De aici încolo închidem discuția. N-are sens! Dacă ducem în derizoriu interviul, n-are sens. Credeam că sunteți serios”, a spus Udriște. În discuție a intervenit și Florin Cojocaru, care încerca să-i ceară șefului său să nu răspundă. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Întrebat cum comentează acuzațiile de hărțuire sexuală, Iuliu Udriște a evitat răspunsul: „Pfff… n-are rost. Vă mulțumesc că mi-ați acordat… că ați vrut să veniți… să vedem, dar n-are rost. De aici încolo, pentru că se duce în derizoriu…”. Întrebat concret despre acest caz, Florin Cojocaru a intervenit din nou și a spus astfel: „Nu răspundem la asta pentru că nu are nici o legătură” Liberalul Alin Nicolicea confirmă episodul filmului porno Defapt.ro l-a contactat și pe liberalul Alin Nicolicea, subordonatul lui Udriște la SNAM. Nicolicea a cofirmat că, în timp ce era în birou cu Iuliu Udriște, a fost chemată șefa de serviciu pentru o discuție legată de SNAM. „Eu stăteam pe partea dreaptă cum intri în birou. Șefa de serviciu pe partea stângă în fața biroului lui Udriște. Vorbeam ori despre reorganizarea SNAM ori legat de un ștat de funcții. Era în jur de ora 11.00. Știu asta pentru că Udriște tocmai ce apăruse și bea ceai. Șefa de serviciu explica, eu mă uitam la el. La un moment dat, (Udriște – n.r.) a deschis telefonul, se uita în telefon. Părea că scria ceva, apoi a început să râdă. În timp ce râdea i-am zis: La care el a început să râdă și mai tare, mi-a arătat mie fugitiv telefonul. Nu am apucat să zic nimic pentru că i-a arătat ei telefonul. Vezi cum s… p…? Șefa de serviciu s-a ridicat în câteva secunde, a plecat și a trântit ușa. După aia, (Udriște – n.r.) a început să râdă în continuare și mă întreba pe mine: ”, a descris Nicolicea scena. Ulterior, susține acesta, i-ar fi reproșat gestul șefului său. Întrebat de ce a ajuns la cuțite cu șeful și colegul său de la Mehedinți, Alin Nicolicea a spus că Udriște i-a cerut să antedateze niște documente legate de o achiziție publică. „Nu am vrut. Nu mă duc la pușcărie pentru Udriște”, a spus Nicolicea. De ce femeile nu depun plângeri de hărțuire Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul Filia, consideră că hărțuirea sexuală este un fenomen foarte grav în societatea românească. Ea a explicat că, în astfel de cazuri de hărțuire sexuală, femeile nu depun în general plângeri pentru că este o diferență de putere. Mai ales în cazul în care hărțuirea are loc la locul de muncă. „De foarte multe ori, hărțuirea poate să vină din partea șefului sau a șefei. Atunci îți este frică că vor exista repercursiuni. Te gândești că nici nu o să te creadă cineva și îți mai pierzi și locul de muncă. Sau poate o să încerce să mă pedepsească prin tot felul de tehnici pentru că am avut curajul de a vorbi. La noi în societate există tendința de a găsi scuze agresorului, iar victimei, defecte. Atunci când auzi mereu astfel de comentarii îți este cam frică să vorbești. Efectele sunt destul de grave și pe termen lung asupra victimei”, a explicat Cristina Praz. Tot ea a mai menționat că expunerea la imagini cu conținut sexual fără acordul persoanei este o formă de hărțuire. Și este la fel de gravă. Te poate face să te simți la fel de umilit, la fel de intimidat și poate avea efecte grave pe termen lung.

Investigații

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa. Iuliu Alin Udriște, protejatul și subalternul ministrului Virgil Popescu pe linie de partid, este director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Salariul lunar este de 5.000 de euro brut, plus o primă anuală de aproape 15.000 de euro. Cu toate acestea, Udriște nu a menționat nici un cont bancar în declarația de avere. Cu atât maim ult cu cât susține că a încasat 200.000 de euro din vânzarea unui imobil, în timp ce soția sa a încasat aproape 170.000 de euro dintr-o altă vânzare. Director la SNAM pe CV și scrisoare Traseistul politic Iuliu Alin Udriște și-a făcut ucenicia în sânul Partidului Social Democrat. A fost membru marcant al tinerilor social-democrați din Drobeta - Turnu Serverin până a fost tras pe linie moartă. A fost recuperat imediat de PNL Mehendinți, organizație condusă de Virgil Popescu. În anul 2016, PNL Mehedinți l-a făcut consilier județean, apoi vicepreședinte al organizației. Adică subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. La scurt timp după ce liberalul Virgil Popescu a fost uns ministru al Economiei, Iuliu Alin Udriște a fost numit în funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), o companiei de stat deținută integral de Ministerul Economiei. Întrebat de către Defapt.ro cum a ajuns să fie numit la conducerea SNAM, Iuliu Udriște a explicat că a trimis o scrisoare de intenție și un CV pe adresa ministerului. „Nu știu ce implicare are domnul Virgil Popescu. Am depus un CV la un moment dat, o scrisoare de intenție și un CV, la Ministerul Economiei. Domnul Virgil Popescu era ministru. Sunt vicepreședinte la organizația PNL Mehedinți”, a declarat Udriște. Firma lui Udriște, dosar de evaziune fiscală Prima declarație de avere depusă de Iuliu Udriște datează din anul 2016, când a candidat pentru funcția de consilier județean la Mehedinți. A menționat atunci că deține o cotă parte de aproape 20% dintr-un apartament moștenit în București și încă una dintr-un spațiu comercial din Drobeta - Turnu Severin. Era asociat și acționar la firmele Aurora Trust SA, Proora Impex SA și A&A Realservice SRL. Valoarea acțiunilor și părților sociale erau estimate acum șase ani la peste un milion de lei. Udriște era în acea perioadă director general și președinte al Consiliului de Administrație al societății Aurora Trust SA, companie implicată într-un dosar de evaziune fiscală. Din CV-ul său rezultă că a condus această societate în perioada 2004 - 2020. Pentru funcția de director, era renumerat anual cu aproape 28.000 lei. Adică puțin peste 2.300 lei pe lună. Soția lui, Adriana Udriște, primea un salariu anual de 25.000 lei. Niciunul nu declarase vreun cont bancar. Declarațiile de avere, varză Un an mai târziu, adică în anul 2017, a depus o nouă declarație de avere. În acest document public, Iuliu Udriște a menționat că deținea un BMW fabricat în anul 2010. A adăugat că devenise acționar la societatea Rompan Proiect Service SA. Totodată, își mărise salariul de director general al Aurora Trust de la 28.000 lei anual la 92.000 lei. A mai declarat dividende de 6.894 lei și o chirie de 907 lei. În anul 2018, din declarația de avere a lui Udriște dispare mașina BMW, fără a fi menționată suma de vânzare sau numele cumpărătorului. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil După încă un an, din declarația de avere depusă în 2019 îi dispar părțile sociale de la Proora Impex SA și apare ca asociat la Cosminutza SRL și Cosminutza Deco SRL. Totodată, și-a redus salariul de director general de la aproape 92.000 lei anual la 33.000 lei. Prima declarație de director general al SNAM a fost depusă în februarie 2020. De data aceasta, îi dispar cotele moștenite din apartamentul din București și în spațiul comercial din Drobeta Turnu Severin. Cota-parte din spațiul comercial îi reapare în declarațiile de avere depuse ulterior. Și o Dacie Logan menționată anterior a dispărut din declarația de avere, fără ca Udriște să menționeze conform legii cui și cum a înstrăinat-o. Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa Iuliu Udriște a menționat în declarația de avere depusă în iunie 2021 că a vândut un teren și construcții de la Piscicola Trifești pentru care a primit jumătate din 400.000 de euro, adică 200.000 de euro. Dar banii nu se regăsesc în conturile politicianului pentru că acesta nu are declarat niciun cont bancar. Legislația românească prevede că toate tranzacțiile de peste 10.000 de euro se fac obligatoriu printr-un cont bancar. Mai mult, bunurile vândute nu apar în declarațiile de avere anterioare ale lui Udriște. Totodată, acesta a mai menționat că a încasat dividende pe anul 2020 de la Cosminutza Deco în cuantum de 275.823, după ce a convertit bunurile mobile și imobile. Însă nu a specificat dacă lei, euro sau dolari. Și nici dacă i-a încasat cash. În ultima declarație de avere, depusă în anul 2022, a menționat că a cumpărat două terenuri situate în Mehedinți și Neamț. A mai specificat că soția sa a încasat peste 828.000 de lei, sumă ce reprezenta o primă tranșă din vânzarea unui imobil. Nici această sumă de bani nu apare în vreun cont bancar. Nu știe ce salariu încasează Liberalul Iuliu Udriște primește un salariu lunar de 5.000 de euro brut de la Societatea Națională a Apelor Minerale. În plus, dacă îndeplinește integral indicatorii de performanță, mai primește o componentă variabilă, adică un bonus anual, de până la 12 salarii medii brute. Echivalentul a 15.000 de euro. Întrebat de către Defapt.ro ce salariu încasează lunar și care a fost cuantumul bonusului, Iuliu Udriște nu a știu ce să răspundă. După vreo trei minute de gândire a solicitat un interviu față în față pentru a explica câți bani încasează lunar. Nici la întâlnire nu a știu ce salariu fix are! „Salariul meu este public și în declarația de avere și pe site-ul societății. Așa, iar net este 14 mii….444 lei. Da, 24.000 brut sau 25.000 lei. Sigur e menționat tot venitul în declarația de avere. Salariul este șase salarii medii brute pe ramură. Fixul! Așa scrie în lege”, a răspuns într-un final. Dacă în cazul salariului a fost pe aproape, cert este că nu știe ce sumă a încasat ca bonus. „Componenta variabilă este pe 2021, după o selecție pe 109, și după indicatorii de performanță pe care mi i-am asumat în negocierea cu CA, s-a votat. Componenta variabilă este de 12 salarii medii brute pe an, dacă îndeplinești 100%. Am îndeplinit 80%, nu știu cât am luat. Este menționat în declarația de avere”, a mai spus Udriște. În realitate, bonusul nu a fost menționat în declarația de avere. Dar Agenția Națională de Integritate, condusă de Florin Ionel Moise, nu i-a verificat încă averea, deși ANI a primit o sesizare încă din vara acestui an. Despre toate celelalte nebuloase din declarația de avere (mașini dispărute, terenuri apărute), Udriște a spus, sec, că nu știe ce s-a întâmplat.

Opinii

Bode, dus de nas de Karner

România a așteptat ani de zile umilă la coadă pentru a fi primită în marea familie europeană Schengen. Primele semne care au prevestit eșecul funcționărimii românești au apărut imediat după vizita premierului olandez Mark Rutte în România. Urmarea: Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție în care se stipula că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza corupției și a grupărilor de crimă organizată. Dar, după negocieri informale, părea că olandezii s-au mai temperat. Moment în care România s-a trezit că este contestată tocmai din Suedia, țară susținută de București pentru aderarea la NATO. După ce a fost domolită furtuna suedeză, a intrat în joc Austria. Chiar dacă regimul de la Kremlin a trecut Austria pe lista țărilor inamice, cancelarul austriac Karl Nehammer a fost primul lider european care l-a vizitat pe Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. Declarativ, pentru a discuta despre încheierea războiul din Ucraina. Istoria ne arată, însă, că Austria a fost țara favorită a regimului Putin pentru comerț, activități bancare și spionaj. La începutul lunii decembrie, ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, acuzat de conaționalii săi de antisemitism, a spus tranșant că nu va fi de acord cu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza valului de migranți. Lucian Bode, ministru de Interne la București și doctor în relații internaționale, a fost trimis de urgență la Viena pentru a se întâlni cu omologul său. Tocmai din inima Austriei, liberalul Lucian Bode anunța că primise asigurări de la ministrul Karner că declarațiile pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României. Până când cancelarul Karl Nehammer a transmis că va bloca aderarea României și Bulgariei. Președintele Klaus Iohannis, considerat în urmă cu câțiva ani „prietenul Austriei”, a bravat: se negociază până în ultima clipă. Chiar și premierul Nicolae Ciucă a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe cancelarul austriac. Cu câteva ore înainte de marea umilire de la Consiliul JAI, ministrul Lucian Bode le spunea jurnaliștilor români de la Bruxelles, triumfalist: „Sunteți astăzi aici pentru un moment istoric pentru România”. Cu zâmbetul pe buze a mai spus că este o mare onoare pentru el să reprezinte România în calitate de ministru de Interne la un asemenea eveniment. Câteva ore mai târziu, Austria lui Putin avea să își folosească dreptul de veto pentru a bloca aderarea României. În urma acestui eșec istoric pentru România, ministrul Lucian Bode ar trebui să se retragă la Sălaj pentru că doctoratul în relații internaționale nu i-a fost de folos și a căzut ca un naiv în capcana vorbelor dulci ale ministrului Karner.