marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

510 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Justiție

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare. Fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, a fost condamnat la o pedeapsă de 15 ani și opt luni de închisoare pentru infracțiunea de omor. Totodată, instanța a decis să plătească celor două părți civile din dosar câte 100.000 de euro și 50.000 de lei. Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București. În septembrie 2019, Mario Iorgulescu a produs un accident grav după ce a consumat droguri și alcool. Accidentul s-a soldat cu moarte unui alt șofer nevinovat. La scurt timp după accident, Iorgulescu jr a fugit din țară. Acesta se află acum în Italia, de unde transmite că vrea să renunțe la cetățenia română. Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, Mario Iorgulescu se întorcea de la o petrece din satul Gulia la bordul bolidului său, un Aston Martin model DBS. Se ducea la o altă petrecere în Parcul Herăstrău. Cu o viteză de 145 km/oră, Mario Iorgulescu a intrat pe culoarea roșie a semaforului în intersecția dintre Șoseaua Chitilei și strada Teodor Neagoe. Procurorii susțin că Mario Iorgulescu a accelerat până la 162 km/oră în momentul în care a depășit altă mașină. A lovit un scuar și a intrat pe contrasens. A lovit frontal o mașină Audi, condusă de un bărbat care murit pe loc. Anchetatorii au stabilit că Mario Iorgulescu avea o alcoolemie de 1,96 g/l și consumase cocaină. La scurt timp după accident, Mario Iorgulescu a fugit din țară. A ajuns în Italia sub pretextul de a se trata. În prezent, el apare pe site-ul Poliție Române ca fiind dat în urmărire. Condamnat la 15 ani și opt luni de închisoare Judecătorii de la Tribunalul București au decis să îl condamne pentru infracțiunile de omor și conducere a unui vehicul fiind sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe la o pedeapsă de 14 ani și două luni de închisoare. Magistrații au contopit pedeapsa cu o altă condamnare definitivă de trei ani pentru complicitate la lipsire de libertate. În urma contopirii, a rezultat o pedeapsă de 15 ani și opt luni de închisoare. Citește și: Rachetele rusești, din ce în ce mai aproape de România: un proiectil Kalibr a survolat ilegal Moldova, la doar 35 de kilometri de România Totodată, magistrații au decis ca două rude ale victimei accidentului să primească câte 50.000 lei daune materiale și câte 100.000 de euro daune morale.

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare (sursa: politiaromana.ro)
Rachetele rusești, foarte aproape de România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Rachetele rusești, foarte aproape de România

Rachetele rusești, foarte aproape de România. Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrainene, a transmis că două rachete rusești de croazieră au trecut prin spațiul aerian al României și Republicii Moldova. Ministerul Apărării Naționale al României a anunțat că informația nu se confirmă. Însă autoritățile din Republica Moldova au confirmat că o rachetă rusească a tranzitat spațiul aerian cu direcția Ucraina. Racheta a fost lansată de pe o navă militară rusească din Marea Neagră, din apropierea Peninsulei Crimeea, spre Ucraina. Rachetele rusești, foarte aproape de România Generalul Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrinene, a anunțat pe Twitter că "astăzi, 10 februarie, la ora 10:18, două rachete de croazieră rusești Kalibr au trecut frontiera de stat a Ucrainei cu Republica Moldova. La ora 10:33 a.m., aceste rachete au traversat spațiul aerian al României. După aceea, rachetele au intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei la punctul de trecere a frontierei celor trei state". Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene din Ucraina, Yuri Ignat, a menționat că Forțele Aeriene ar fi putut să doboare cele două rachete rusești, dar nu au vrut să pună în pericol populația unui stat străin. El a mai menționat că nu este prima dată când Rusia încalcă spațiul aerian al țărilor străine, în special al Republicii Molvoda. MApN: "Informațiile nu se confirmă" Ministerul Apărării Naționale din România a transmis oficial că informațiile făcute publice de generalul Valerii Zalujnîi nu se confirmă. „Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat vineri, 10 februarie, o țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și a reintrat în spațiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spațiul aerian al României”, a anunțat Ministerul Apărării. Cel mai apropiat punct al traiectoriei țintei de spațiul aerian al României a fost înregistrat de sistemele radar la aproximativ 35 kilometri nord-est de granița Românei. Două MiG-uri, redirecționate „Autoritățile române au aplicat toate procedurile standard de la momentul detectării lansării țintei și până la clarificarea completă a acestei situații. În plus, la ora 10.38, două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO, care se aflau în acea perioadă într-un zbor de exercițiu, au fost redirecționate către zona de Nord a României pentru a suplimenta opțiunile de reacție”, a mai transmis MApN. După aproximativ două minute situația a fost clarificată, iar cele două aeronave și-au reluat misiunea inițială. Ministerul Apărării Naționale susține că Forțele Aeriene Române monitorizează permanent, în cooperare cu forțele Aliate, spațiul aerian național și zona din proximitate. O rachetă rusească o survolat Moldova Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o rachetă rusească a traversat spațiul aerian spre Ucraina. Citește și: Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina. Vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post „Structurile responsabile din cadrul instituției au detectat, la ora 10:18, o rachetă, care a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosauți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina. Menționăm că Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm violarea spațiului aerian al Republicii Moldova”, a transmis Ministerul Apărării din Moldova.

Ministrul de Interne, candidat local infractor (sursa: usmarshals.gov)
Eveniment

Ministrul de Interne, candidat local infractor

Ministrul de Interne, candidat local infractor. Liberalul Dorin Racu, viceprimar în comuna Vărădia din județul Caraș-Severin, a fost săltat din birou de ofițerii Interpol. El era dat în urmărire internațională de către Departamentul de Justiție al SUA pentru că ar fi fraudat sute de persoane din statul Louisiana cu peste un milion de dolari. Biroul Procurorului General din Louisiana l-a acuzat pe Dorin Racu, care-și schimbase numele în Dorin Munteanu, de furt de identitate, deținere de bunuri furate, fals, spălare de bani și opunere de rezistență în fața unui ofițer. Ministrul de Interne, candidat local infractor Dorin Racu făcea parte dintr-o grupare specializată în fraude online. În data de 18 august 2014 a fost arestat de Departamentul Homeland Security pentru fraude online și telefonice. Ulterior, procurorii americani au decis să îl cerceteze în libertate. Dar Dorin Racu a fugit de justiția americană pentru a face politică în România. Citește și: Controversatul primar din Mogoșoaia ajunge pe mâna Parchetului, la sesizarea ANI: și-a ajutat fiul să obțină „un avantaj patrimonial” în viitorul Sector Zero al Capitalei „Dorin Racu (AKA: Dorin Munteanu) este dat în urmărie de US Marshals pentru încălcarea condițiilor de eliberare preventive”, se menționează în documentul prin care a fost dat în urmărire. Conform Biroului Procurorului General din Louisiana „Racu și alții ar fi fraudat sute de victime în Louisiana și alte state cu peste un milion de dolari. Această schemă a fost realizată pe site-uri web de anunțuri, cum ar fi Craigslist și Ebay. Racu rămâne singurul fugar rămas în acest caz.”. PNL l-a făcut viceprimar pe urmăritul internațional La alegerile locale din 2020, Dorin Racu a candidat din partea Partidului Național Liberal, condus în prezent de premierul Nicolae Ciucă, pentru funcția de consilier local în comuna Vărădia, din județul Caraș – Severin. Organizația PNL Caraș – Severin este condusă de Marcel Vela, fostul ministru al Afacerilor Interne. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la acesta, dar ex-ministrul nu a răspuns la telefon. Conform declarației de avere depuse în anul 2020, Dorin Racu a menționat că are pe numele lui două terenuri și o casă în localitatea Vărădia. Toate, moștenite în anul 2016. Dar era și proprietarul a trei mașini: Audi A5, o autoutilitară Opel Vivaro și un Opel Corsa. Nu a declarat bijuterii, nu era angajat și nu avea venituri. Practic, în august 2020 era șomer. Însă, în urma alegerilor locale din 2020, Dorin Racu a ajuns viceprimarul comunei Vărădia. A rezistat pe funcție până pe 3 februarie 2023, atunci când în biroul său au intrat ofițerii Interpol, potrivit Radio România Reșița.

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste (sursa: Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu)
Politică

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste. Ministrul de Interne, Lucian Bode, și premierul, Nicolae Ciucă, au inițiat un proiect de lege prin care cei care protestează împotriva abuzurilor și a clasei politice pot ajunge direct la închisoare. Acum, infracțiunile de ultraj sau de tulburare a liniștii publice sunt sancționate și cu amendă. Societatea civilă românească protestează față de această inițiativă controversată prin care se restricționează libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare. Mai mult, organizațiile nonguvernamentale atrag atenția că un demers asemănător a fost inițiat în anul 2017 de către PSD, proect legislativ susținut atunci de ministrul de Interne Carmen Dan. Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste Liberalul Lucian Bode vrea să restricționeze dreptul românilor de a se întruni liber și dreptul la liberă exprimare printr-un proiect de lege care prevede modificarea Codului Penal. Liberalul Lucian Bode este susținut în acest demers antidemocratic de premierul Nicolae Ciucă, șeful său pe linie de partid. Cei doi politicieni propun modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea liniștii publice să fie pedepsită direct cu închisoare cuprinsă între 1 și 5 ani. Codul Penal prevede în prezent închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Protestele neautorizate împotriva politicienilor, abuzurilor și corupției sunt sancționate doar cu amendă în prezent. Justificările cuplului Bode & Ciucă Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode își justifică inițiativa legislativă prin faptul că „frecvența cazurilor de loviri și alte violențe în spațiul public, gravitatea consecințelor unor astfel de fapte (infirmități, decesul unor persoane), precum și escaladarea faptelor de tulburare a ordinii și liniștii publice petrecute în ultima perioadă, au scos în evidență existența unui specific ce se caracterizează prin participarea unui număr important de persoane, existența unor stări conflictuale mai vechi, exercitarea unor acte de violență și atitudine refractară, inclusiv față de forțele de ordine, manifestată ostentativ și prin violență”. Tot cei doi liberali susțin creșterea pedepselor prin modificarea articolului 371 din Codul Penal argumentând că „în unele cazuri, faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale, atât prin mesaje, dar mai ales prin imagini și clipuri video (în direct), aspecte care au sporit violența și caracterul intimidant la adresa comunității”. Societatea civilă condamnă inițiativa PNL Nouă organizații ale societății civile au transmis că „Același demers a fost încercat și în 2017, inițiator atunci fiind PSD. Punem în oglindă forma actuală a articolului, modificarea propusă de PNL, dar și modificarea propusă de PSD în 2017, prin vocea dnei. Carmen Dan (la acea vreme ministru de interne, ca și dl. Bode)”. Cum arată acum articolul 371 din Codul Penal: „Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”. Propunerea ministrului Carmen Dan era astfel: "Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.". PNL merge mai departe decât PSD Iată cum arată și propunerile liberalilor Bode și Ciucă: "Art. 371. (1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către; a) două sau mai multe persoane împreună; b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani." Citește și: Scandal la UMF Timișoara: centrul orașului, împânzit cu afișe cu numele profesorilor acuzați că iau șpagă de la studenți, ca să-i treacă examenele, și tarifele lor „Nu este deloc surprinzător că dnii. Ciucă și Bode nu se arată originali, ci plagiază, de data această după PSD. Ambele propuneri urmăresc introducerea unor sancțiuni mai aspre, majorând limita pedepsei cu închisoarea, și eliminând posibilitatea de a sancționa doar cu amendă. PNL merge mai departe și propune și anumite circumstanțe agravante, care cresc și mai mult pedepsele”, comentează cele nouă organizații ale societății civile.

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic (sursa: defapt.ro)
Mediu

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic

Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic. Garda Națională de Mediu a primit peste 450 reclamații împotriva depozitului de deșeuri de la Vidra, deținut de compania Eco Sud SA, care a fost amendată de patru ori în cursul anului 2022. Valoarea cumulată a amenzilor a ajuns la suma de 340.000 lei, echivalentul a aproape 70.000 de euro. La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că firma Eco Sud a mai fost amendată pentru neregulile de mediu descoperite la Depozitul Ecologic Mofleni Craiova, Centrul de Management Frățești Giurgiu și Depozitul Central Mavrodin, din Teleorman. Groapa de gunoi Vidra, dezastru ecologic Societatea Eco Sud a intrat pe piața gunoaielor în urmă cu 22 de ani. De atunci, a preluat și dezvoltat mai multe gropi de gunoi. Cea mai cunoscută este cea din localitate ilfoveană Vidra, acolo unde este depozitat gunoiul din București. Defapt.ro a dezvăluit recent cum a ajuns depozitul de la Vidra să fie gestionat de firma Eco Sud. Mai mult, compania a câștigat o licitație cu un singur ofertat pentru depozitarea gunoiului din Sectorul 2, deși ANRSC susține că Eco Sud nu mai deține licență pentru depozitarea gunoiului din București. Valoarea contractului atribuit de Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară pentru Gestionarea Integrală a Deșeurilor Municipale, reprezentată de edilul Nicușor Dan, depășește suma de 8,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Singura groapă de gunoi a Capitalei, cea de la Vidra, este oficial închisă. Invocând un proces, operatorul gropii încă depozitează gunoi, dar Bucureștiul e în pragul sufocării cu deșeuri Problemele de mediu de la groapa de gunoi Vidra, de la mirosul specific până la scurgerea levigatului, au generat nemulțumirea localnicilor. Dacă în anul 2020 erau depuse "doar" câteva zeci de sesizări la Garda Națională de Mediu, în anul 2022 numărul acestora a depășit 450. Ceea ce înseamnă că, săptămânal, au fost înregistrate câte nouă plângeri. În urma controalelor efectuate de Garda Națională de Mediu în cursul anului 2022, firma Eco Sud a fost amendată de patru ori, cu o sumă cumulată de 340.000 lei. Amenzi de 400.000 de lei în trei ani la Mofleni O altă groapă de gunoi deținută de Eco Sud se află la Mofleni, Craiova. Pentru acest depozit, la nivelul Gărzii Naționale de Mediu (GNM) au fost înregistrate 14 sesizări în perioada 2020 -2022. În aceeași perioadă, în urma controalelor efectuate de comisarii GNM, s-a constat că există neconformități la valorile rezultate pentru apele uzate în urma tratării deșeurilor și a modului de gestionare a acumulărilor de levigat. Garda Națională de Mediu a mai constatat „utilizarea defectuoasă a rampei de descărcare aflată pe celula de exploatare, cât și pe celula declarată închisă. Acoperirea periodică, defectuoasă, cu materiale inerte în vederea preîntâmpinării propagării mirosurilor pestilențiale și suprafața de lucru peste limita admisă.”. Pentru toate aceste neregului de la depozitul ecologic Mofleni, Craiova, firma Eco Sud a fost sancționată de trei ori în anul 2020, cu suma totală de 300.000 lei. O altă amendă, de 100.000 de lei, a fost aplicată în cursul anului 2022. Astfel, în perioada 2020-2022, Eco Sud a fost amendată cu suma totală de 400.000 lei, adică peste 80.000 de euro. Deșeurile vegetale au luat foc la Bacău La solicitarea Defapt.ro, Garda Națională de Mediu a transmis că la Depozitul Județean Bacău al companiei Eco Sud s-au efectuat mai multe controale în perioada 2020-2022. Însă a fost făcută doar o sesizare cu privire la „autoaprinderea deșeurilor vegetale tocate de pe platforma de compostare”. „Nu au fost constatate neconformități care să constitue abateri grave de la prevederile celor 3 autorizații de mediu și 1 autorizație integrată de mediu. Pentru neconformitățile minore au fost stabilite măsuri care au fost realizate la termen. La controlul neplanificat pentru verificarea sesizării telefonice din 2020 s-a constatat că arderea tocăturii de deșeuri vegetale s-a datorat autoaprinderii pe fondul neinformării APM Bacău privind schimbarea modului de operare al acestor deșeuri”, a transmis Garda Națională de Mediu. Amenzi mai mici la Giurgiu și Teleorman Comisarii GNM au mai amendat compania Eco Sud pentru Centrul de Management Frățești Giurgiu cu suma de 100.000 de lei. Altă amendă, de 15.000 de lei, a fost aplicată pentru Depozitul Central Mavrodin, din județul Teleorman. Valoarea cumulată a amenzilor date de Garda Națională de Mediu în perioada 2020 – 2022 firmei Eco Sud pentru cele patru depozite de deșeuri cu probleme grave de mediu a fost de 850.000 lei. Adică în jur de 175.000 de euro. Defapt.ro a solicitat companiei Eco Sud un punct de vedere în legătură cu neregulile constatate și amenzile aplicate de Garda Națională de Mediu, dar reprezentanții societății nu au răspuns.

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Justiție

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: la instanțe

Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, susține că Corpul de Control din subordinea sa a sesizat instanțele de judecată în legătură cu jaful de la Romarm. Dar, atenție, nu a sesizat Direcția Națională Anticorupție sau Parchetul General, instituții care au în atribuții investigarea unor posibile fapte de corupție, fraude sau alte infracțiuni. Practic, ministrul Florin Spătaru și Corpul de Control din subordinea sa nu știu care este rolul instanțelor de judecată și al unităților de parchet. Ministrul Florin Spătaru nu este la prima gafă. Într-o emisiune TV s-a autodeclarat ministru al Energiei, deși el este ministru al Economiei. Țuțu, investigat de DNA Gabriel Țuțu, șeful companie Romarm, deținută integral de Ministerul Economiei, este implicat într-un scandal de corupție de amploare. Procurorii anticorupție susțin că Romarm a fost prejudiciată cu peste 8,6 milioane de lei prin achiziția unor instalații de producție a măștilor medicale. Totodată, în sediul Romarm, Gabriel Țuțu a negociat vânzarea mai multor tipuri de echipamente medicale de protecție Ministerului Apărării Naționale. Măștile medicale ajunse la Armată ar fi fost neconforme. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp În afacere au fost implicați Victor Pițurcă și fiul său, Alexandru Pițurcă, puși sub control judiciar de DNA. Țuțu, pus și el sub control judiciar, este acuzat de abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual. Șeful Romarm, greu de schimbat din funcție În urma declanșării scandalului de corupție, atribuțiile directorului Gabriel Țuțu au fost preluate de Florentina Micu, actual director economic al Romarm. Ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, susține că a solicitat conducerii Romarm să trimită o scrisoare către instanța de judecată pentru a afla dacă Gabriel Țuțu mai poate conduce sau nu compania statului. „Am solicitat companiei Romarm să facă, să trimită o scrisoare către instanțe pentru a clarifica situația juridică a domnului Gabriel Țuțu. În urma răspunsului pe care îl vom primi, vom lua deciziile corespunzătoare, urmând să analizăm contractul de mandat și valabilitatea acestui contract în această situație”, a declarat ministrul Spătaru. Acesta nu a precizat ce instanțe vor primi scrisoarea. Totodată, ministrul a mai menționat că Romarm funcționează, are o structură de conducere cu responabilități clare: „Da, avem această situație cu directorul general. Dar vreau să țineți cont că vorbim de o companie de stat care are un CA funcțional și poate lua decizii în această perioadă”. Ministrul Economiei, analfabet funcțional: sesizează instanțele Ministrul Spătaru a mai spus, într-o conferință de presă, că în urma primirii unor rapoarte ale Curții de Conturi a României și ale Corpului de Control din subordinea sa, a sesizat instanțele de judecată. „Pentru că Ministerul Economiei în baza raportului Curții de Conturi și a unui raport efectuat de Corpul de Control al ministrului Economiei a colaborat cu instanțele judecătorești pentru a clarifica această situație. Aceste echipamente au fost achiziționate de către Compania Romarm și, practic, fiind o anchetă pe rol trebuia să colaborăm cu ei. Vreau să las instanțele judecătorești să decidă asupra acelor contracte”, a declarat ministrul Florin Spătaru. Doar că cercetarea neregulilor constatate de Curtea de Conturi și de Corpul de Control al ministrului Florin Spătaru sunt de competența unităților de parchet și nu a instanțelor de judecată. Întrebat dacă nu cumva a vrut să spună că a sesizat Parchetul General, ministrul Florin Spăatru a declarat apăsat că nu. „Corpul de Control nu a sesizat parchetul în legătură cu Romarm. Corpul de Control a transmis informațiile necesare în urma controlului efectuat către instanțe. Există un proces în curs care urmează să fie finalizat”, a declarat ministrul Spătaru.

Iubita băgată în portbagaj, salvare miraculoasă (sursa: A3)
Eveniment

Iubita băgată în portbagaj, salvare miraculoasă

Iubita băgată în portbagaj, salvare miraculoasă. Manelistul "Gicuță din Apărători" a fost reținut 24 de ore după ce și-a băgat iubita în portbagaj și a dat foc mașinii Audi. Femeia a sunat la 112 iar operatorul STS a transmis victimei un link de localizare. Ulterior, traseul victimei a fost comunicat tuturor echipajelor de poliție. Polițiștii de la Brigada Rutieră au scos victima din portbagajul mașinii incendiate pe un câmp din Sectorul 3 al Capitalei. Iubita băgată în portbagaj, salvare miraculoasă Poliția Capitalei a intrat în alertă după ce o femeie a sunat la 112 și a spus că, după o ceartă cu iubitul său, a fost agresată și băgată în portbagajul unei mașini Audi. După care iubitul său a demarat în trombă spre o direcție necunoscută. Victima a apelat Serviciul Unic de Urgențe din portbagajul mașinii la ora 4:40. Operatorul Serviciului de Telecomunicații Speciale i-a trimis victimei un link de localizare cu ajutorul căruia a fost monitorizat traseul mașinii. În paralel, operatorul STS a transmis locația către toate echipajele de poliție. "În jurul orei 4.50, un echipaj al Brigăzii Rutiere a depistat autoturismul, pe un câmp din Sectorul 3. În momentul în care s-au apropiat de autoturism au observat flacără deschisă în interior, moment în care au intervenit, pentru scoaterea femeii din portbagaj și pentru stingerea incendiului cu extinctoarele din dotare", potrivit unui comunicat al Poliției Capitalei. "Gicuță din Apărători", prins beat și drogat La scurt timp după ce femeia a fost salvată, polițiștii l-au identificat rapid și pe iubitul cu apucături de piroman. Era manelistul "Gicuță din Apărători". "Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,31 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar în urma testării cu aparatul DrugTest, acesta a relevat prezența unei substanțe interzise în organism. Cercetările sunt continuate de către Serviciul Omoruri și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul și pentru luarea măsurilor legale", susține Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. În cursul acestei seri, procurorii au emis un mandat de reținere pentru 24 de ore. "Gicuță din Apărători" urmează să fie prezentat judecătorilor cu propunerea de arestare preventivă. Polițistul de la 112: "Am auzit-o strigând: " Ministerul Afacerilor Interne a prezentat acest caz cutremurător din perspectiva a doi polițiști implicați în operațiunea de salvare a victimei. Primul este Florin, polițist la dispeceratul 112 al Poliției Capitalei. Acesta a povestit că mai avea câteva ore până termina programul. "Avusesem multe apeluri, urgențele noastre obișnuite, accidente, violențe, certuri în stradă… La 4.37, am preluat apelul și am știut imediat din vocea colegei de la STS că avem un caz complicat. O femeie sunase disperată, spunea că este închisă în portbagajul unei mașini, unde o băgase cu forța chiar iubitul ei. Se certaseră și lucrurile au degenerat! Mai mult, o amenințase că o omoară. Plecaseră din fața unui hotel din Sectorul 3. Aveam pe linie deja dispecerul de la rutieră și pe cel care se ocupă de acest sector, ca să avem cu toții informațiile în timp real. Nu era timp de pierdut! Citește și: EXCLUSIV Singura groapă de gunoi a Capitalei, cea de la Vidra, este oficial închisă. Invocând un proces, operatorul gropii încă depozitează gunoi, dar Bucureștiul e în pragul sufocării cu deșeuri Am primit în cel mai scurt timp primele coordonate de localizare, dar mașina era în mers, așa că am început să o urmărim pe traseu. Colegii din teren au pornit imediat pe urmele lor. Între timp: . Au fost cele mai răvășitoare cuvinte pe care le-am auzit vreodată! După asta a închis… Am crezut atunci că o se întâmple o tragedie. Dar a sunat imediat înapoi. Speranța a durat doar un moment, pentru că am auzit-o strigând . Chiar atunci i-am auzit pe colegi strigând ". Agentul de la Rutieră: "Mașina deja ardea" Victor, agentul de poliție la Brigada Rutieră, a explicat cum s-au derulat faptele din punctul său de vedere. "Eram aproape de ieșirea din tură când am primit pe stație cazul unei femei sechestrate de iubitul său în portbagajul unei mașini. Ne-au spus din dispecerat că mașina a plecat de lângă un hotel și, din aproape în aproape, am înțeles unde sunt. Cunoșteam zona așa că în câteva minute eram acolo! Eram deja cu faza lungă și cu girofarul pornit, aveam lanterne, așa că în câteva momente am văzut mașina, abandonată pe un câmp, cam la 50 de metri de drum. Când ne-am apropiat, imaginea era ca dintr-un film de groază… mașina era incendiată la interior iar din portbagaj se auzeau țipetele disperate ale femeii! I-am strigat și eu la rândul meu , ca să știe că am venit să o salvăm. Nici nu știu cum am deschis și cum am scos-o de-acolo, era foarte speriată, dar coerentă, era curajoasă! Din curajul acesta și-a adunat puterea de a lupta, de a face ce trebuie ca să se salveze. Tot ea ne-a ajutat cu date să-l putem identifica pe agresor. L-au și găsit colegii repede, la o benzinărie de pe Splaiul Unirii. Era drogat și băut, o combinație care-i ia mințile oricui.".

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie (sursa: ecosud.ro)
Mediu

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie

Bucureștiul se va sufoca în gunoaie. Groapa de gunoi de la Vidra, unde operatorii de salubritate din București și Ilfov duc gunoaiele, nu mai are licență pentru depozitarea deșeurilor. Totuși, compania Eco Sud, care deține groapa, continuă să transporte acolo gunoaie, pretextând că există pe rolul instanțelor procese de contestare a retragerii licenței. Bucureștiul se va sufoca în gunoaie Bucureștiul se îndreaptă cu pași repezi spre o criză a gunoaielor din cauza faptului că autoritățile locale nu au găsit un teren pentru a construi o nouă groapă de gunoi. Ultima groapă de gunoi a fost construită în urmă cu 24 de ani, atunci când municipalitatea s-a asociat pe o perioadă de 20 de ani cu firma Capitel Invest, deținută de Georgeta Gabrea și Nicolae Caval, pentru proiectarea, construirea și exploatarea depozitului de deșeuri de la Vidra. Primăria Municipiului București (PMB) a concesionat atunci un teren de 24 hectare de la comuna Vidra. Ulterior, PMB a concesionat terenul firmei Capitel Invest, societate care se obliga ca în primi doi ani să perceapă o taxă de depozitare de zece dolari pe tona de gunoi. Apoi, Capitel Invest a cesionat contractul către Capitel Systema Ecologic, care a fost rebotezată sub numele Systema Ecologic. În aprilie 2005, contractul de delegare pentru depozitarea gunoiului din București a fost cesionat firmei Eco Sud. Citește și: Rareș Bogdan despre profilul alegătorului PNL: „Trăiește în orașe mici și în mediul rural și parțial doar în mediul urban mare” Contractul semnat în anul 1999 prevedea ca „în cazul în care, după expirarea perioadei de 20 de ani va mai exista capacitate de depozitare, contractul își va prelungi valabilitatea în mod tacit, din an în an, până la umplerea completă a depozitului”. S-a prelungit primul an, până în iulie 2020. Apoi, Primăria Municipiului București, în ultimele luni de mandat ale primarului Gabriela Firea, a decis să rezelieze defintiv contractul cu depozitul de la Vidra. În acest sens, PMB a trimis adresa 1.078/05.06.2020 către Garda Națională de Mediu prin care notifica rezilierea contractului cu Capitel Invest, respectiv cu Eco Sud. ANRSC: Eco Sud nu mai poate depozita gunoi la Vidra În urma notificării de reziliere emise de către PMB, Garda Națională de Mediu a informat Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). La rândul ei, ANRSC a răspuns că „în forma actuală a Licenței 3683/05.05.2016, societatea Eco Sud SA nu mai are recunoscut prin licență dreptul dreptul de a presta activitatea de depozitare a deșeurilor municipale la depozitul Vidra, începând cu data de 14.07.2020”. Ionel Tescaru, președintele ANRSC, a transmis la solicitarea Defapt.ro că „operatorului Eco Sud S.A. nu îi este recunoscut dreptul de a presta activitatea de depozitare a deșeurilor provenite de pe raza municipiului București la depozitul ecologic Vidra întrucât nu au fost îndeplinite condițiile legale”. Totodată, președintele Ionel Tescaru a menționat că Eco Sud deține o licență prin care i se recunoaște dreptul de a administra depozitul de la Vidra până la data de 23.11.2023 numai pentru depozitarea deșeurilor provenite de pe raza administrativ – teritorială a comunei Jilava. Eco Sud a dat în judecată ANRSC Cu toate acestea, gunoiul colectat din București ajunge în continuare la depozitul de la Vidra. Cum? Compania Eco Sud a solicitat ANRSC să-i permită depozitarea gunoiului din București. ANRSC s-a opus pentru că PMB a reziliat contractul. Însă, decizia ANRSC prin care nu a acordat dreptul de depozitare a gunoiului la Vidra a fost contestată în instanță. Conform ANRSC, procesele deschise de Eco Sud se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, Judecătoria Sector 1 și Curtea de Apel București. Astfel, până la finalizarea proceselor depozitul de la Vidra este deschis pentru gunoiul din Capitală. Între timp, Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară pentru Gestionarea Integrală a Deșeurilor Municipale în Municipiul București (ADIGID), condusă de primarul Nicușor Dan, a organizat o licitație pentru „servicii de eliminare prin depozitare a deseurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice”. În urma licitației cu un singur ofertant pentru Lotul 2, aferent deșeurilor din Sectorul 2 al Capitalei, contractul a fost atribuit firmei Eco Sud SA. Valoarea contractului câștigat de Eco Sud este de peste 40,67 milioane lei, echivalentul a peste 8,3 milioane de euro. Eco Sud: Depozităm legal gunoi Roxana Manea, directorul executiv al firmei Eco Sud, a declarat că deșeurile din București sunt aduse la depozitul de la Vidra în baza unor contracte rezultate în urma unor licitații publice. Întrebată dacă Eco Sud deține licență valabilă pentru depozitarea deșeurilor din București la Vidra, directorul Roxana Manea a specificat că „în momentul ăsta, având în vedere că se prestează activitatea în baza unor contracte, răspunsul este da. Refuz să cred că nu avem.”. Însă, când i s-a spus că ANRSC susține oficial că Eco Sud nu deține licență, conform răspunsului transmis către Defapt.ro, Roxana Manea a întrebat dacă răspunsul este de dată recentă. După ce a primit un răspuns afirmativ, Manea a precizat că, „atunci, este o problemă la dânșii pe care trebuie să o reglăm. La nivel de București și Ilfov au fost organizate două licitații pentru preluarea deșeurilor, licitații la care noi am participat și pe care le-am câștigat. Atâta timp cât eu preiau deșeuri în baza unor contracte, în baza unor licitații, eu nu cred că este o problemă. Dar undeva, nu știu, cred că e o problemă. Ori au departamente diferite, nu pot să știu ce se întâmplă la ANRSC.”. Directorul executiv al Eco Sud a mai precizat că ANRSC a fost informată cu privire licitații: „Dar singura variantă pe care o mai văd este că dumneavoastră vă răspunde un departament, nouă, altul. Nu pot să vorbesc în numele ANRSC. Ceea ce vă pot spune este că în momentul actual am câștigat două licitații la București și Ilfov”. Primarul Ciucu: Avem un monopol al Eco Sud ADIGID nu a făcut încă publice costurile pe care le va plăti pentru fiecare tonă de gunoi depozitată la Vidra. Însă Consiliul General al Municipiului București a adoptat în iulie 2021 o hotărâre care prevede un tarif de 24,9 euro pe tona de gunoi depozitată la depozitul ecologic Vidra, deținut de Eco Sud. Primarul Nicușor Dan a declarat în decembrie 2022, la semnarea unui proiect de management integrat al deșeurilor în Sectorul 6, că groapa de la Vidra are suficient spațiu pentru a mai prelua deșeuri, însă se înregistrează probleme cu contractul semnat în 1999, fiind deschise proce în instanță. Mai mult, edilul Nicușor Dan susține că hotărârea CGMB privind tariful nu este recunoscută de către Eco Sud. Tot atunci, primarul Sectorului 6, liberalul Ciprian Ciucu, a atras atenţia asupra riscului de intrare în procedură de infringement a Bucureștiului. „Nu mai avem unde să punem gunoiul, despre asta este vorba. Intrăm în infringement, avem un monopol dat de Eco Sud, la nişte costuri foarte, foarte mari”, a precizat primarul Sectorului 6.

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Ordonanța de reținere a lui Victor Pițurcă, în care este detaliată cu lux de amănunte afacerea cu măști, dar și cum s-au împărțit peste 11 milioane de lei încasați de la Ministerul Apărării Naționale. Totodată, sunt descrise și faptele de "vitejie" ale generalului cu două stele Dragoș Marian Popescu, șeful Direcției Medicale a MApN, și ale colonelului farmacist Constantin-Cristian Popescu, cel care a girat oficial întreaga afacere de corupție. Dosarul, deschis încă din iunie 2020 Ancheta a fost deschisă de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București în anul 2020. Pe 5 iunie 2020, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru urmăriri penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru că în dosar era implicat și colonelul farmacist Constantin Cristian Popescu. Dosarul a fost înregistrat la DNA sub numărul 47/P/2020. Doi ani mai târziu, în aprilie 2022, dosarul a fost disjuns și s-a format un nou dosar, cu numărul 25/P/2022. Apoi, prin Ordonanța 25/P/2022, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea secției de combatere a corupției cu privire la Gabriel Țuțu. De data aceasta, dosarul a fost înregistrat cu numărul 98/P/2022. Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București (UM 02464), coordonat de colonelul Constantin Cristian Popescu, a demarat procedura de fundamentare a necesității achiziției unor materiale medicale de protecție. Câteva zile mai târziu (pe 10 aprilie 2020), la sediul Romarm a avut loc o întâlnire între capii afacerii: Gabriel Țuțu, însoțit de Andrei Alexandru Hudea, și finanțatorii Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Atunci s-a stabilit cum să fie derulată afacerea. Ulterior, la patru și cinci zile distanță, tot la sediul Romarm, s-a decis ca firma Interarms Impex SRL, controlată de Riccardo și Andrea Barsanti, să colaboreze cu firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul Cele două societăți au semnat un contract de asociere în participațiune pentru a importa din China măști de protecție triplu - strat, trei pliuri, semi-mască FFP2 cu sau fără valvă, ochelari de tip goggle cu supapă, mănuși nitril nepudrate, combinezoane. Conform înțelegerii, Interarms Impex se obliga să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Enviromental Protection Industry CO. Ltd., iar PAV Green Energy să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului. Profitul urma să se împartă 40% pentru Interarms Impex și 60% pentru firma lui Pițurcă jr. Țuțu a băgat firma de fațadă în afacere Gabriel Țuțu, directorul Romarm, i-a propus lui Ionel Neacșu, directorul firmei Helios Dentserv, ca "pentru un comision de 6% din profit, să personalizeze cu datele firmei sale oferta comercială a Interarms Impex și să colaboreze cu reprezentanții MApN pentru formalitățile de procedură de achiziție, întrucât societatea deținea avize ANMDM pentru comercializarea de dispozitive medicale". Procurorul de caz Gheorghe Emil Moța susține în Ordonanță că "pentru a da o aparență de legalitate a actelor din procedurile de achiziție reprezentanții UM 024464 au atestat, în mod nereal, prin documente că oferta Helios Dentserv a fost selectată încă din data de 5 aprilie 2020". Firma lui Pițurcă jr, contract cu chinezii Firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă, a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu furnizorul chinez pentru 1.000.000 de măști medicinale cu trei pliuri, 300.000 măști FFP2, 100.000 măști FFP3, 50.000 de ochelari și 10.000 de scuturi de protecție facială în valoare de 1,31 milioane de euro. Se întâmpla la data de 16 aprilie 2020. La aceeași dată s-a încheiat contractul de transport aerian între ALLODIUM SA și Pav Green Energy pentru suma de 290.856 euro Tot în data de 16 aprilie 2020, Victor Pițurcă a împrumutat firma fiului său cu banii pentru plata produselor medicale. Patru zile mai târziu s-a semnat un act adițional la contractul de împrumut, în cuantum de 1.605.407 euro și 163.406 lei. Acești bani au fost plătiți de Victor Pițurcă direct către furnizori în beneficiul firmei Pav Green Energy. Circuit: Pițurcă jr - fațadă - MApN O zi mai târziu, între Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București, s-a semnat contractul de furnizare produse în valoare de 11.310.200 lei, echivalentul a peste 2,3 milioane de euro. Din partea unității militare, contractul a fost semnat de colonelul farmacist Cristian Constantin Popescu, șeful secției Achiziții Publice – maior farmacist Cristian Constantin, iar din partea furnizorului, de Ionel Neacșu. La data de 27 aprilie 2020, bunurile au fost facturate de PAV Green Energy către Helios Dentserv cu o valoare de 11.068.400 lei fără TVA. Helios Denteserv a emis ulterior factura către UM 02464 cu un adaos comercial de 241.800 lei. Bunurile au fost scoase din antrepozitul fiscal de colonelul Cristian Constantin Popescu și recepționate pe 29 aprilie. MApN i-a plătit direct lui Pițurcă jr Pe 15 mai 2020, compania Helios Dentserv a cesionat creanța certă în cuantum de 11.068.400 lei pe care o avea de încasat de la MApN către firma lui Alexandru Pițurcă. Patru zile mai târziu, Centrul Farmaceutic Zonal București a virat aproape 240.000 lei în conturile Helios Dentserv, iar restul de peste 11,06 milioane în conturile firmei lui Pițurcă jr. Bani au intrat în conturi în data de 25 mai 2020. În aceeași zi a Pițurcă jr. a plătit 1,38 milioane lei în contul Interarms Impex SRL. O zi mai târziu, Pav Green Energy a plătit 1.538.201 euro către Victor Pițurcă. Cum a luat Țuțu șpaga Apoi a intrat în scenă Alexandru Andrei Hudea, care a avut o discuție cu Riccardo Barsanti în data de 4 iunie 2020. În urma dicuției s-a decis ca firma AAH Bussines Conex, administrată de Elena Maria Hudea, mama lui Alexandru Hudea, să emită o factură de 607.852 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanță și logistică. Imediat, firma fraților Barsanti a transferat suma de 607.852 lei către firma AAH Bussines Conex. O zi mai târziu, Elena Maria Hudea i-a transferat suma de 40.000 lei lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm. Pe 23 iunie 2020 i-a mai transferat încă 10.000 lei. În total, 50.000 de lei. Procurorii anticorupție susțin că "analizând succesiunea evenimentelor a rezultat faptul că potrivit înțelegerii participanților, Țuțu Gabriel urma să fie renumerat, fapt pentru care a primit suma de 50.000 lei, sumă ce a fost aparent justificată de un contract de împrumut". Țuțu și Tița Procurorii DNA au efectuat o percheziție informatică asupra telefonului Andrea Barsanti. Anchetatorii au găsit o discuție cu fratele său, Riccardo Barsanti, din care rezultă "că date referitoare la cuantumul anumitor sume, reprezentând beneficii financiare încasate de doi funcționari CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500". Procurororul nu a specificat dacă lei sau altă mondedă. Colonelul Ilie Tița este membru în Consiliul de Administrație al Romarm și omul de încredere al directorului Gabriel Țuțu. Conform declarației de avere, Ilie Tița primește o pensie anuală de aproximativ 150.000 lei pe an, adică în jur de 2.500 de euro pe lună. Pe lângă pensie, a mai primit un salariu de 13.692 lei de la Ministerul Economiei, plus alți 40.000 de lei în baza contractului de muncă de la Romarm. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, a mai primit alți 7.550 lei. Grup de Whatsapp al afacerii Din convorbirile dintre Ionel Neacșu și Gabriel Țuțu rezultă că au discutat despre contractul semnat de MApN și Helios Dentserv. La data de 7 mai 2020, Ionel Neacșu i-a cerut lui Gabriel Țuțu informații referitoare la efectuarea plății aferente contractului. Directorul Țuțu i-a confirmat că a făcut demersul solicitat în sensul că a transmis solicitarea de urgentare a efectuării plății către generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu. Care i-a specificat termenul până la care se va efectua plata. Generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu este șeful Direcției Medicale a MApN, în subordinea căruia se află Centrul Farmaceutic Zonal București, respectiv, colonelul Cristian Constantin Popescu. Totodată, spun anchetatorii, a fost creat un grup de discuții denumit „Contract 15.04.2020” din care făceau parte Gabriel Țuțu, Alexandru Pițurcă, Ionel Neacșu, Andrei Alexandru Hudea, Gina Pițurcă, Andrei Badiu și Roman Hamed. Din discuțiile purtate pe grupul de Whatsapp rezultă că Gabriel Țuțu ar fi făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere din MApN pentru urgentarea efectuării plăților.

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Investigații

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și fost șef în SRI, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru că ar fi primit mită 50.000 de lei și ar fi prejudiciat compania pe care o conducea cu peste 8,6 milioane de lei. Motiv pentru care este acuzat oficial de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. În același dosar a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României, sub acuzația de cumpărare de influență. Livrări din China Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a cumpărat trei linii de producție a măștilor de la compania Interarms Impex SRL cu aproape un milion de dolari. Echipamentele au fost importate din China. Dar s-au stricat rapid după ce au fost puse în funcțiune la Uzina de produse speciale Dragomirești. Între timp, Romarm a mai cumpărat și materiale de producție a măștilor, tot de la Interarms Impex SRL, în valoare de 728.000 de euro. Ulterior, Interarm Impex SRL, reprezentată de Riccardo Barsanti, a adus piese noi din China pentru a repara utilajele stricate. Procurorii DNA susțin că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”. În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României. Astfel, compania Ministerului Economiei, Romarm, a fost prejudiciată cu 8.647.584 lei, susțin procurorii. Bani care reprezintă contravaloarea utilajelor și materiei prime pentru măști. Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei Anchetatorii îl mai acuză pe Gabriel Țuțu că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul În schimbul acestui serviciu, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru a se efectua achiziții directe. Dar și că va avea grijă „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. În acest context, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity (sursa: romarm.ro)
Eveniment

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și protejatul ministrului liberal Virgil Popescu, a fost reținut de procurorii anticorupție pentru că a vândut măști neconforme Ministerului Apărării Naționale. În același dosar de corupție a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul selecționer al echipei de fotbal a României, pentru că o parte dintre produsele neconforme au fost achiziționate prin intermediul unei societăți deținute de fiul său. Numele lui Gabriel Țuțu apare în mai multe afaceri controversate, inclusiv în achiziția de rachete ruginite din Bulgaria pe care le-a revândut în Ucraina. În această operațiune a fost implicată direct compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity Gabriel Țuțu și-a început cariera în 1995 ca agent de poliție în Galați. A rezistat doar trei ani. Nu se știe ce a făcut în perioada 1998-2001. Dar în 2001 îl regăsim ca angajat al companiei de pază Securent SA, societate care l-a pus șef de securitate la Arcelor Mittal Steel Galați. De acolo, a fost recuperat de Serviciul Român de Informații, care i-a dat pe mână coordonarea unei echipe de identificare, prevenire și combatere a amenințărilor din spațiul cibernetic care pun în pericol securitatea națională a României. Se întâmpla în aprilie 2003, în timp ce Țuțu urma cursurile unui master la Academia Națională de Informații. Pe această funcție, Țuțu a rezistat până în august 2011, potrivit propriului CV, deși nu avea specializări în securitatea cibernetică. Studiile superioare ale lui Țuțu sunt de drept, la Universitatea "Danubius" din Galați. Dezastrul Țuțu De la SRI, Gabriel Țuțu a ajuns șef al departamentului juridic la Ministerul Comunicațiilor. Ulterior, a trecut prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost salvat în decembrie 2019 de ministrul Economiei, liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la șefia companiei de stat Romarm, principalul producător și exportator de produse militare din România. Sub ministrul Virgil Popescu, Gabriel Țuțu a fost implicat într-o serie de achiziții controversate în plină pandemie. De exemplu, a cumpărat instalații chinezești pentru a produce măști medicale la Uzina Mecanică Plopeni. La scurt timp după ce au fost puse în funcțiune, echipamentele chinezești s-au stricat. În toamna anului 2020, Gabriel Țuțu l-a însoțit pe ministrul Virgil Popescu l-a Mehedinți, în timpul campaniei electorale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Acolo a promis că va construi fabrica de arme Beretta, dar proiectul a fost abandonat, iar Romarm a rămas cu obligația de offset. Filiera Belarus - Bulgaria - Romarm - Ucraina În vara anului 2022, la aproape șase luni de la declanșarea războiului din Ucraina, o ancheta jurnalistică a unei publicații bulgare a dezvăluit că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a cumpărat rachete ruginite din Bulgaria, produse în Belarus, pentru a fi vândute în Ucraina. Militarii ucraineni au refuzat muniția livrată de Romarm pentru că aceasta era deformată și ruginită. În urma acestei controversate afaceri cu armament, actualul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a promis declanșarea unei anchete interne. Rezultatele nu au mai fost făcute publice.

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului (sursa: defapt.ro)
Investigații

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului. Liberalul Alin Udriște, șeful Societății Naționale Apele Minerale, folosește mașinile insitituției în interes personal, în timp ce statul român se împrumută de bani pentru a acoperi costurile de funcționare ale companiilor de stat. Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini, un Ford și un Duster, parcate în curtea fabricii de pâine a familiei Udriște, din Drobeta – Turnu Severin. Ulterior, Fordul a fost parcat în fața Casei Funerare Concordia Albina. Două autoturisme de serviciu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, a fost numit de ministrul Virgil Popescu, șeful său pe linie de partid, la conducerea Societății Naționale Apele Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Pentru funcția de director general al SNAM, Alin Udriște primește un salariu brut de peste 5.000 de euro pe lună, plus o primă anuală de 15.000 de euro. Pe lângă bani mai are o serie de beneficii. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Statul român îi asigură o mașină cu șofer, plus carburant pe măsură. Directorul Udriște pleacă săptămânal de la București la Drobeta-Turnu Severin cu mașina Duster (B 90 UOV), sub pretextul că reprezintă interesele companiei de stat. Dar nu s-a mulțumit numai cu atât. Pe lângă Duster, a mai luat de la SNAM încă o mașină, un Ford (B 202 SNA) pentru a o folosi în interes personal. Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini ale SNAM, respectiv ale Ministerului Economiei, parcate în curtea fabrici de pâine a familiei Udriște, din localitate Drobeta – Turnu Severin. Alte fotografii au surprins mașina Ford în fața Casei Funerare Concordia Albina, la care transporta produse de panificație pentru înmormântări. Citește și: EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului Întrebat cum își explică că două mașini ale statului român sunt garate în același timp în curtea fabrici de pâine a soției sale, Alin Udriște a spus că nu are de unde să știe dacă există sau nu așa ceva. Apoi a început să rădâ nervos. "În curte la societatea familiei din Drobeta? Nu cred că au fost acolo", a spus zâmbind nervos Alin Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou Dar a adăugat că SNAM, respectiv Ministerul Economiei, i-a pus o mașină la dispoziție 24 de ore din 24. "Am una dintre mașinile societății care este la dispoziția mea. Câteodată merg cu mașina de serviciu la Drobeta. Dacă e mașina companiei... Dacă aveți o întrebare concretă… Eu am la dispoziție prin contractul de mandat o mașină pe care să o folosesc pe perioada mandatului. Mandatul meu nu e de 8 la 4 și nu am program. Nu sunt director general de la 8 la 4. Sunt pe perioada mandatului. Nu înseamnă că nu mă duc la Drobeta să fac anumite contracte. Da, am adus clienți (pentru SNAM - n.r.)", a declarat Alin Udriște.

Beizadea de lux, adjunct la Poștă (sursa: Facebook/Zarici Iasmin)
Investigații

Beizadea de lux, adjunct la Poștă

Beizadea de lux, adjunct la Poștă. Pesedistul Iasmin Zarici (foto sus, între Simonis și Grindeanu) s-a ocupat de protocol pe Aeroportul Timișoara, acolo unde-i organiza trecerea prin salonul oficial lui Sorin Grindeanu, actualul vicepremier și ministru al Transporturilor. Era doar începutul, liderii PSD Timiș i-au creionat o carieră de succes. Deocamdată, a fost plasat la Poșta Română Timiș pe funcția de economist, dar urmează să fie numit director adjunct. La solicitarea Defapt.ro, Iasmin Zarici s-a încurcat, nici el nu pare să știe ce face la Poșta Română Timiș: ba că este director ajunct în baza experienței de la aeroport, ba că este economist pentru a acumula experiență pentru funcția de director adjunct al Poștei Române, filiala Timiș. Pe rețelele de socializare, Zarici afișează o viață de lux și mașini scumpe. Din banii părinților, după cum singur admite. 2.300 de lei pe lună, salariu de la Aeroport Iasmin Zarici a fost încadrat pe funcția de ofițer responsabil pentru informare și publicitate la Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara acum aproape zece ani. Se ocupa de marketing și de salonul oficial al aeroportului. Pe acolo treceau delegațiile politice venite de la București, dar era folosit și de Sorin Grindeanu atunci când se grăbea să prindă avionul de București. "Sincer, cred că m-am ocupat doar de o vizită de-a domnului Sorin Grindeanu. Vorbesc de 2016. Mai degrabă solicita domnul Vela salonul oficial decât domnul Grindeanu. Nu plătesc nici o cotizație la partid, nu am cotizat, nu am dat bani la nimeni", a declarat Zarici pentru Defapt.ro. Pentru munca prestată la aeroportul Timișoara, Iasmin Zarici a primit în anul 2021 un salariu anual de 27.065 lei. Adică în jur de 2.300 de lei pe lună. În anul 2021 a mai încasat un salariu anual de 36.575 lei pentru că a fost încadrat și ca asistent medical la cabinetul medical al mamei sale. Mașini scumpe, vilă, petreceri Așadar, din cele două locuri de muncă, a primit puțin peste 1.000 de euro lunar în 2021. Cu toate acestea, tânărul pesedist (chiar vicepreședinte al TSD Timiș) Iasmin Zarici se laudă pe Facebok și Instagram cu o viață luxoasă alături de tinere din Timișoara: cafenele, cârciumi de lux, trabucuri și mașini scumpe cu inițiale sale la număr. Pe numele său se mai află o vilă de 177 metri pătrați construită în 2017 în localitatea Moșnița Nouă, plus terenul aferent, de 601 mp. Dar în declarațiile de avere depuse în ultimii doi ani nu apare nici o mașină. Contactat de către Defapt.ro, Iasmin Zarici a explicat simplu: "Mașinile nu sunt pe mine. Sunt luate în leasing pe cabinetul medical al mamei mele. Nu le cumpăr, mama le-a cumpărat. Eu doar le conduc.". Beizadea de lux, adjunct la Poștă Partidul nu i-a rămas dator pentru munca prestată la aeroport. PSD Timiș, organizație controlată de Sorin Grindeanu și deputatul Alfred Simonis, l-a plasat pe Iasmin Zarici pe funcția de economist la Poșta Română Timiș. Dar toată lumea știe că este director adjunct. Chiar și el se încurcă în funcții. Întrebat cum a ajuns la filiala Timiș a Poștei Române, Iasmin Zarici a spus că a trimis un simplu CV directorului Poștei Române. Cu toate acestea, Iasmin Zarici se simte pregătit pentru a conduce Poșta din poziția de adjunct. "Eu am fost numit de director la Poșta Română Timiș. (…) Cum să nu am experiență? Am fost coordonator pe protocol și informații la Aeroportul Timișoara. Nu mă ocupam neapărat de vizitele domnului Grindeanu. Mă ocupam de toate vizitele. Sunt membru PSD, da", a declarat Iasmin Zarici. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Ulterior, viitorul director adjunct a spus că, de fapt, ar fi fost încadrat ca economist la filiala locală a Poștei Române pentru experiență, iar de acolo urmează să fie numit director adjunct. Cât despre salariul unui director adjunct la Poștă, Zarici a spus că e minim pe economie. "Am acceptat să mă duc pe salariul minim pentru experiență. Ce viață de noapte, nu am mai ieșit niciunde. Eu dacă sunt întreținut de părinți care e problema? Mă ține mama, tata care sunt medici", a încheiat Zarici.

Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat (sursa: Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu)
Eveniment

Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat

Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 nu a finalizat încă dosarul penal din aprilie 2022, deschis după ce Ana Oros Daraban a fost mușcată de câini în zona Lacul Morii. Acum, la nouă luni distanță, femeia a murit după ce a fost sfâșiată din nou de câini, chiar în aceeași zonă. Anchetă a Serviciului Omoruri Ana Oros Daraban (43 de ani) a murit după ce a fost mușcată de câini în timp ce alerga pe un teren viran din apropierea Lacului Morii, din Sectorul 6 al Capitalei. Un martor le-a spus polițiștilor că a fost înconjurată de câini maidanezi. A încercat să o ajute, dar a ajuns prea târziu. Poliţiştii Secţiei 20 Poliţie au fost sesizaţi, prin 112, cu privire la acest incident. „La faţa locului s-au deplasat polițiștii care au identificat victima, iar un echipaj medical a constatat decesul. În vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care s-a produs decesul, cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul Omoruri”, a transmis Poliția Capitalei. Primăria Capitalei a anunțat la scurt timp după incident că a trimis la fața locului purtătorul de cuvânt al ASPA, pe Cătălina Trănescu, și un reprezentant al Poliției Locale București. Dosarul atacului canin din 2022, nefinalizat Anul trecut, pe 20 aprilie, Ana Oros Daraban a mai fost mușcată odată de câini. Chiar în aceeași zonă. Poliția Capitalei anunța atunci că, la data de 20 aprilie, în jurul orei 09.20, femeia fost atacată de mai mulți câini. Avea mușcături la nivelul picioarelor, mâinilor și capului. În urma unor intervenții chirurgicale, femeia și-a revenit cu greu. În urma acestui incident s-a deschis un dosar penal care nu a fost finalizat nici până astăzi. De dosar s-a ocupat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6. Surse din cadrul Poliției Capitalei au declarat pentru Defapt.ro că „anul trecut, în aprilie, s-a făcut un dosar penal aflat încă în lucru pe neluarea măsurilor privind prevenirea atacurilor canine, pe lege specială. Dosarul aflat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 a rămas in rem. S-au făcut audieri atunci, toate persoanele din zonă, societăți, corespondență cu toate instituțiile, ASPA, primăria. Rămâne de văzut acum când urmează să fie finalizate cercetările”. Sunt câinii ai cuiva anume? Dosarul in rem înseamnă că se fac investigații cu privire la faptă, nu împotriva unei anumite persoane. Conform Ordonanței de Urgență 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui sau de deţinătorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la șase luni la cinci ani. Citește și: VIDEO Acuzații foarte grave: zona în care o femeie a murit sfâșiată de câini, intenționat nesupravegheată de autorități – în zonă se aduc ilegal deșeuri După acest episod, Ana Oros Daraban a suferit mai multe intervenţii chirurgicale ca să-şi revină. Avea muşcături adânci la nivelul picioarelor, mâinilor şi al scalpului. După nouă luni grele de recuperare, a reuşit să-şi revină şi să-şi reia, treptat, vechile pasiuni. Cu entuziasm, se implica în proiecte de protejare a naturii, făcea drumeţii pe munte şi participa la maratoane. Sâmbătă, însă, ea a ales acelaşi traseu de alergare ca în aprilie 2022. A fost din nou atacată de câini, dar, de data aceasta, i-a fost fatal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră