marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

510 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Traficant de droguri, asociat cu statul

Traficant de droguri, asociat cu statul. Laurențiu Huică, fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, a fost reținut 24 de ore de procurorii DIICOT pentru că făcea parte dintr-o grupare de crimă organizată care producea metamfetamină în laboratoare clandestine de pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Valoarea drogurilor a fost estimată de anchetatori la 500 de milioane de euro. Defapt.ro a i-a găsit numele lui Laurențiu Huică ca asociat în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Într-una dintre aceste societăți, Huică este asociat cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituție aflată în coordonarea Ministerului Economiei. O altă societate la care este acționar și adminstrator, Meduman SA, are ca activitate principală producția și comercializarea medicamentelor de uz uman și veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac. Lanțul metamfetaminei Laurențiu Huică, un afacerist din industria farmaceutică și fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, și Cristian Iosipescu au fost reținuți 24 de ore de procurorii DIICOT pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, punerea pe piață a substanțelor clasificate ca precursori, în formă continuată, și complicitate la trafic intern de droguri mare risc. Anchetatorii susțin că în perioada ianuarie 2021 – februarie 2023, cei doi români împreună cu cetățeni cehi, slovaci, polonezi și lituanieni au pus bazele unui grup infracțional transfrontalier. Laurențiu Huică cumpăra efedrină și pseudoefedrină prin intermediul societății sale, Arena Group SA, care le transforma într-un medicament. Formula chimică folosită la producția medicamentului permitea dizolvarea și extragerea rapidă a substanțelor în laboratoarele clandestine. Ulterior se obținea metamfetamină, un drog sintetic cu efect intens, care poate dura până la 16 ore. Procurorii au descoperit laboratoare clandestine pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Metamfetamina era distribuită de acolo în mai multe state din Uniunea Europeană. Laboratorul din Voluntari Societatea Arena Group este deținută de Laurențiu Huică (95%). Restul acțiunilor sunt pe numele lui Alexandru Cătălin Huică și Lianda Ruxandra Huică. Președintele Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce Mariana Teodor și Alexandru Cătălin Huică figurează ca membri în CA. Toți trei sunt și administratori ai societății. Obiectul principal de activitate este fabricarea preparatelor farmaceutice. Firma lui Huică are patru puncte de lucru: în Prahova, Voluntari și Mogoșoaia. Tot în Voluntari își are sediul și Laboratorul de Produse Farmaceutice. Acolo, precursorii erau încorporați în două produse farmaceutice, comprimate de 50 și 120 de miligrame de efedrină și pseudoefedrină. Unul dintre acestea era înregistrat ca medicament autorizat doar în România, dar firma Arena Group SA nu deținea autorizația de export. "În ceea ce privește cel de-al doilea produs, societatea românească nu deținea autorizație de producție și punere pe piață în România sau în țările din Uniunea Europeană. Comprimatele respective nu au fost livrate către spitale sau farmacii din România", potrivit comunicatului de presă emis de DIICOT. Traseul comprimatelor Comprimatele produse în România au fost expediate către societăți din Cehia, Bulgaria, Lituania și Spania, care le achiziționau fără a deține autorizație de punere pe piață în statele respective. Însă, spun procurorii, medicamentele nu au ajuns la destinația declarată, ci în diverse locuri de pe teritoriul Poloniei, de unde au fost preluate de către un membru al grupului infracțional organizat, cetățean polonez. Pe teritoriul Poloniei, livrările au fost fracționate în cantități mai mici și trimise în Republicile Cehă și Slovacă, unde au fost distribuite către laboratoarele în care se extrăgeau precursorii pentru producția ilicită de metamfetamină. Majoritatea laboratoarelor clandestine de producție a metamfetaminei, identificate pe teritoriul Cehiei și Poloniei, foloseau ca materie primă comprimatele produse în România. Pentru împiedicarea descoperirii activității infracționale, locurile în care erau improvizate laboratoarele și împrejurimile acestora au fost păzite de membrii grupului infracțional organizat, susțin procurorii. Potul: 468 de milioane de euro DIICOT susține că membrii grupului infracțional au organizat transportul și livrarea către societățile achizitoare a unui număr de peste 168 de milioane de comprimate în care au fost înglobați, prin fabricare, precursorii efedrină și pseudoefedrină (aproximativ 6,7 tone clorhidrat de efedrină), din care se putea produce o cantitate totală de aproximativ 4,7 tone de metamfetamină. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Prețul unui kilogram de metamfetamină este de aproximativ 40.000 de euro la vânzarea en gros. Ceea ce înseamnă că valoarea celor 4,7 tone este de 187 milioane de euro. Însă prețul de vânzare a unui gram de metamfetamină este cuprins între 70 și 100 de euro. Adică 468 milioane de euro la consumatorii finali. Arestări și percheziții La operațiunea de capturare a traficanților de droguri au fost implicate DIICOT și autoritățile judiciare din Polonia, Slovacia și Cehia, sprijinite de EUROPOL și EUROJUST. În urma perchezițiilor din România au fost indisponibilizate aproximativ trei tone de precursori din categoria I, mai multe loturi de medicamente și suma de aproximativ 600.000 de euro, fiind identificate mai multe înscrisuri de interes în cauză. În Polonia au fost reținute opt persoane implicate în deturnarea transporturilor de medicamente cu conținut de efedrină/pseudoefedrină ce provin de la fabrica din România. Autoritățile din Polonia au confiscat autoutilitară plină cu paleți cu medicamente, aproximativ 100 de flacoane cu efedrină provenind de la fabrica din România. Totodată, au fost identificate și ridicate sumele de 177.215 euro și 366.200 de zloți. În Slovacia au fost reținute patru persoane și a fost confiscată suma 1.129.220 de euro. Autoritățile din Cehia au reținut două persoane și a indisponibilizat 148.103 de euro, 711.082 de coroane și 22.433 zloți. Traficant de droguri, asociat cu statul Numele lui Laurențiu Huică apare în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Societățile active se ocupă de producția și vânzarea medicamentelor, fabricarea de lenjerie de corp, dar și cu hoteluri și cazări. De exemplu, Arena Group SA, Laurențiu Huică și Alexandru Cătălin Huică sunt asociați în firma Arena Hotels SRL, care are ca obiect de activitate hoteluri și activități de cazare. Punctul de lucru este în Năvodari. Firma Hepites SA îi are ca acționari pe Laurențiu Huică (90,7%), statul român prin Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (3,1%), plus alți acționari persoane fizice. Societate deține un lanț de farmacii și laboratoare în județele Galați, Vrancea și Brăila. Cu un număr mediu de 67 de angajați în anul fiscal 2021, firma a avut o cifră de afaceri de aproape șase milioane de lei. Autoritatea de Administrare a Activelor Statului se află în coordonarea Ministerulu Economiei, condus de Florin Spătaru. Meduman SA este o societate la care Laurențiu Huică deține peste 22,7% din numărul de acțiuni. Un alt acționar important este Carmen Marin, cu peste 19,3% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane juridice și fizice, plus PAS Meduman. Președinte al Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce funția de vicepreședinte este deținută de Toader Hojda. Alexandru Cătălin Huidă figurează ca membru în CA și administrator. Această societate are ca activități principale producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman si veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac.

Traficant de droguri, asociat cu statul (sursa: diicot.ro)
Iași versus București: inimi mai scumpe (sursa: Facebook/Costel Alexe)
Eveniment

Iași versus București: inimi mai scumpe

Iași versus București: inimi mai scumpe. Consiliul Județean Iași a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro care ar fi putut fi alocată prin PNRR pentru construcția Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din cauza digitalizării și a costurilor supraevaluate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De exemplu, costul mediu pe metru pătrat construit ajungea, în proiectul ieșean, la 26.500 lei, în timp ce costul mediu pentru un pat era de aproape 3,3 milioane lei. Pentru comparație, la București, la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare, costul pe metru pătrat construit a fost calculat la 16.577 lei, iar costul pe pat, la puțin peste 2,4 milioane lei. Mai mult, costurile cu asistența tehnică pentru Iași au fost estimate la peste 20,3 milioane lei, în timp ce la București sunt de doar 460.000 lei. A fi sau a nu fi digitalizare Ministerul Sănătății (MS), condus de pesedistul Alexandru Rafila, a decis să excludă proiectul „construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi” de pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Surse din cadrul MS au declarat sub protecția anonimatului că proiectul susținut de liberalul Costel Alexe a fost depunctat pentru capitolul "digitalizare". De exemplu, în cererea de finanțare s-a menționat că 80 de paturi vor fi digitalizate și dotate cu echipamente IT care vor înlocui fișa de observație clasică a pacientului cu sisteme digitalizate (adică cu fișa sau dosarul electronic al pacientului). Consiliul Județean Iași a transmis ulterior o clarificare în care a menționat că toate cele 450 de paturi sunt digitalizate. În acest sens au dat ca exemplu paturile electronice pentru pacienți. Numai că Ministerul Sănătății a considerat că aceste paturi nu pot fi incluse în capitolul digitalizare, ci la echipamente medicale. Motivul: toate paturile pentru pacienți produse în anul 2023 au mecanisme electronice conectate la un panou de comandă prin care se rabatează, se ridică sau coboară. Un alt echipament invocat la „digitalizare” a fost stația centrală de monitorizare a pacienților critici. Adică un monitor care afișează într-un singur loc anumiți parametrii preluați de la monitoarele de funcții vitale. Dar și acesta face parte din categoria echipamentelor medicale și nu a putut fi inclus la digitalizare. Alexe, declarații inutile Nemulțumit de decizia ministrului Alexandru Rafila, liberalul Costel Alexe declara în ianuarie 2023 că a solicitat reevaluarea proiectului. Printre motivele invocate atunci se afla și o evaluare internă a proiectului realizată de Consiliul Județean Iași, în urma căreia ar fi rezultat că trebuia să primească 72 de puncte. Acest punctaj ar fi situat Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi pe un loc eligibil pentru finanţare. „Iaşiul merită să aibă un Spital al Inimii şi am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra urgenţei şi necesităţii acestui institut, nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru cetăţenii români din Republica Moldova. Nu vom renunţa la acest spital vital pentru sănătatea ieşenilor, indiferent de greutatea piedicilor pe care le întâlnim pe traseu. Statul român este obligat să prioritizeze cu adevărat investiţiile din Sănătate şi să repare nedreptatea pe care Iaşiul şi Moldova o trăiesc de ani de zile”, spunea Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Costuri foarte mari la Iași Costurile estimate pentru construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi au fost estimate de Consiliul Județean Iași, condus de liberalul Costel Alexe, la nu mai puțin de 1,479 miliarde lei (în jur de 300 de milioane de euro). Proiectul prevedea construcția unui spital cu 450 de paturi și 19 săli de operație. Calculele arată că costul mediu pe pat erau de 3,288 milioane lei fără TVA. În timp ce costul mediu pe fiecare metru pătrat construit ajungea la 26.508 lei (peste 5.400 de euro). În această sumă au fost calculate construirea institutului, amenajări exterioare, utilități și branșamente, împrejmuire, proiectare și consultanță, taxe, cheltuieli neprevăzute, dotări și echipamente medicale. În plus, Consiliul Județean Iași a prevăzut bani pentru asistența tehnică și consultanță. Pentru asistența tehnică erau prevăzuți 20,38 milioane lei fără TVA. Iar pentru consultanță, 8,1 milioane lei. Iași versus București: inimi mai scumpe Pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin PNRR se află Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București. Adică, un institut cu același profil ca cel de la Iași. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că pentru construcția acestui institut s-au cerut 788,9 milioane lei. Adică în jur de 161 de milioane de euro. Datele din proiect arată că institutul de la București urmează să aibă 324 de paturi și 14 săli de operație. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Bugetul pentru fiecare pat a fost calculat la 2,434 milioane lei. Cu 854.000 lei mai puțin față de costul unui pat prevăzut de Consiliul Județean Iași. Deci, o diferență de 172.000 de euro pentru fiecare pat. Mai mult, costurile pentru fiecare metru pătrat construit la București au fost calculate la 16.577 lei. Cu 9.931 lei mai ieftin ca la Iași, echivalentul a 2.000 de euro. Asistența tehnică pentru construcția institutului de la București este de doar 460.000 de lei, de 44 de ori mai puțin decât suma prevăzută pentru institutul de la Iași. Mai mult, proiectul de la București nu prevede bani pentru consultanță.

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac (sursa: Facebook/TAROM)
Investigații

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac. Compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a pierdut controlul asupra mai multor servere în urma unui atac cibernetic. Structurile de securitate cibernetică ale statului român se chinuie de aproape trei săptămâni să remedieze pagubele, dar fără succes. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii companiei au anunțat inițial că este vorba de un atac izolat care a afectat doar câteva documente. În realitate, angajații nu mai au acces la o parte din serverele companiei. Defapt.ro a obținut un nou document în exclusivitate din care rezultă că TAROM nu poate transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română mai multe rapoarte, conform obligațiilor legale. Surse din cadrul TAROM susțin că infrastructura IT reprezintă o vulnerabilitate pentru că șefii care s-au perindat la conducerea companiei au refuzat să aloce bani pentru protejarea împotriv atacurilor cibernetice, deși angajații au făcut nenumărate cereri în acest sens. Comunicat de presă mincinos Șefii companiei TAROM se schimbă periodic, în funcție de interesele politice. La începutul anului, s-a decis ca în funcția de director general să fie numit Costin Iordache, care deținea la data numirii funcția de director financiar. Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe decizia de numire pentru că noul director general al TAROM a intrat în concediu și a plecat din țară. În timp ce se bucura de vacanță, pe 20 februarie, compania TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Defapt.ro a dezvăluit atunci în exclusivitate că au fost afectate grav mai multe servere, în special cele pe care erau ținute documentele financiar-contabile. La o săptămână după atacul cibernetic, angajații de la resurse umane au fost nevoiți să calculeze de mână salariile salariaților TAROM. În urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro, compania TAROM a emis un comunicat de presă prin care anunța că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac Atacul cibernetic a avut loc în urmă cu 18 zile, timp în care specialiștii în securitate cibernetică de la Serviciul Român de Informații și Directoratul Național de Securitate Cibernetică nu au reușit să remedieze problemele. Adică să preia controlul serverelor afectate. Defapt.ro a obținut un nou document din care rezultă că situația este mult mai gravă: TAROM nu poate raporta către Autoritatea Aeronautică Civilă Română informațiile prevăzute de lege. În documentul semnat de directorul general Costin Iordache se menționează că „Compania TAROM a fost victima unui atac cibernetic de tip RANSOMWARE ce a afectat, printre altele, și aplicația care centralizează indicatorii fizici și generează raportările statistice lunare: Raportul statistic A, Notificarea lunară privind supravegherea asigurării de către operator a siguranței operării aeronavelor, Raportul statistic NAV, rapoarte pe care compania TAROM are obligația de a le tranmite Autorității Aeronautice Civile Române, până pe data de 10 ale lunii următoare efectuării zborurilor. Urmare a acestei situații vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a transmite raportările statistice aferente lunii februarie 2023”. Totodată, directorul Costin Iordache a mai menționat în documentul citat că „în acest moment Compania TAROM împreună cu autoritățile de securitate cibernetică ale statului conlucrează pentru a găsi soluții de decriptare și avem semnale că situația se va remedia”. Șefii TAROM au ignorat infrastructura IT Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că în ultimii ani nu s-au făcut investiții majore în infrastructura IT. Motivul, spun sursele, șefii TAROM au invocat lipsa fondurilor pentru investiții. „Angajații au depus cereri peste cereri prin care au cerut șefilor TAROM să cumpere echipamente și soluții pentru protejarea infrastructurii IT. Nu s-au alocat bani pentru că s-a invocat lipsa de fonduri”, susțin sursele. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Totodată, sursele avertizează că incidentele de securitate cibernetică se pot repeta dacă nu se vor lua măsuri în acest sens. Adică nu se vor face investiții în infrastructura critică.

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață umflată (sursa: Facebook/Consiliul Județean Ilfov)
Investigații

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată"

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată". Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, a repetat licitația pentru dezinsecție cu o valoare cuprinsă între minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate faptul că în caietul de sarcini au fost incluse mai multe date eronate în baza cărora s-a calculat valoarea acordului-cadru. De exemplu, suprafața străzilor din județul Ilfov a fost mărită de 70 de ori. Mai mult, deși contractul prevede dezinsecția domeniului public al județului Ilfov, pentru a mări din pix suprafața (și, implicit, costurile) au fost incluse și proprietățile private, inclusiv groapa de gunoi deținută de Eco Sud. Ceea ce înseamnă că din banii publici se face dezinsecția pe terenurile companiilor private. Licitație anulată, apoi reluată Liberalul Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov, care are în subordine Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov. Acest serviciu, condus de directorul Mara Nedelcu, a anunțat în iulie 2022 organizarea unei licitații pentru dezinsecție și larvicidare a domeniului public al județului Ilfov. Valoarea acordului-cadru pe o perioadă de patru ani a fost estimată la minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane euro. Singura ofertă a fost depusă de asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest. Oferta a fost declarată neconformă și licitația anulată. Firma Wasval a contestat decizia la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, dar fără succes. Ulterior, în noiembrie 2022, licitația a fost reluată cu aceleași valori. Din datele publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) rezultă că în fiecare din cei patru ani se va semna câte un contract subsecvent cu o valoare cuprinsă între 9,02 și 24,11 milioane lei. Și de această dată, la licitație s-a depus o singură ofertă. Tot din partea asocierii dintre firmele Wasval și Atopum Invest. De data aceasta, cu succes. Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată" Valoarea acordului-cadru a fost stabilită pe baza suprafețelor domeniului public al județului Ilfov pe care urma să se facă dezinsecția. Atenție, nu domeniul privat. Astfel, în Caietul de Sarcini se menționează la capitolul „numărul de hectare terestru de tratat” că suprafața totală a drumurilor la nivelul județului Ilfov este de 24.379 hectare. Gropile de gunoi însumează 174 de hectare. Spațiile verzi, 374 de hectare. Iar suprafața lacurilor pe care urmează să se facă larvicidarea este de 5.107 hectare. Defapt.ro a dezvăluit că în cazul localității ilfovene Vidra, de exemplu, suprafața drumurilor a fost calculată la 1.729 hectare, echivalentul unui drum lat de zece metri și lung cât distanța de la București la Berlin. Distanța de pulverizare = 70 de metri Defapt.ro a solicitat Consiliului Județean Ilfov și Serviciului Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM) să explice cum au ajuns la asemenea suprafețe. Primul răspuns oficial a fost că „informațiile solicitate fac parte din Strategia de Contractare a autorității, prezentată Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, document care nu este disponibil pentru ofertanți, în acest moment”. Ulterior, într-un alt răspuns, SJDEM a transmis că, de fapt, suprafețele drumurilor ar fi fost furnizate de autoritățile locale din județul Ilfov. Apoi au fost înmulțite cu distanța de pulverizare. Adică cu 70 de metri. Tot oficialii SJDEM au transmis cum au calculat suprafața în cazul drumurilor din Vidra. „Pentru localitatea Vidra care are o rețea de drumuri de 247,043 km: 247,043 x 1000 metri = 247.043 metri liniari x 70 de metri (distanța de pulverizare) = 17.293.010 mp : 10000 = 1729,301 hectare”, susține SJDEM. 70 de metri = inclusiv suprafețe private Din acest calcul rezultă că dezinsecția nu se mai face terestru, așa cum era menționat în Caietul de Sarcini, ci la o anumită înălțime față de nivelul „terestru”. Legat de această problemă, SJDEM a transmis că „aceste informații sunt elementare pentru orice operator DDD profesionist și nu este necesar a fi menționate într-o documentație de atribuire”. Mai mult, din acest calcul rezultă că de pe axul drumului substanța va fi pulverizată la o anumită înălțime pe o lățime de 70 de metri. Ceea ce înseamnă că substanța folosită la dezinsecție va ajunge și pe proprietățile private ale localnicilor și agenților economici, lucru nespecificat în caietul de sarcini. Adică, în curți, construcții, sere și terenuri arabile. Toate private. Județul Ilfov a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare accelerată din punct de vedere imobiliar. În toate cele 40 de localități au fost construite mii de blocuri. Întrebați cum se va face dezinsecția în cazul străzilor cu blocuri, răspunsul SJDEM este surprinzător: „Metoda de calcul a dispersiei este aceeași ca și în cazul străzilor fără blocuri. Din experiența noastră anterioară, cunoaștem faptul că în localitățile din județul Ilfov nu s-au întâlnit blocuri de locuințe cu înălțimi mai mari decât majoritatea caselor situate pe drumurile publice”. Groapa de gunoi privată Vidra, devenită teren public Culmea, metoda de calcul pe care susține SJDEM că o folosește în cazul suprafețelor terestre nu o aplică și în cazul suprafețelor aferente gropilor de gunoi și a spațiilor verzi menționate în același tabel. De exemplu, Primăria Vidra a informat SJDEM că pe raza localității se află groapa de gunoi Vidra, administrată de Eco Sud, și platforma ecologică pentru compost vegetal cu o suprafață de 48 hectare. În acest caz, SJDEM nu a mai înmulțit suprafața cu 70 de metri distanța de pulverizare așa cum a făcut în cazul drumurilor. Mai mult, chiar dacă Primăria Vidra a menționat transmis către SJDEM că groapa de gunoi este administrată de companie Eco Sud, șefii SJDEM au inclus această suprafață în Caietul de Sarcini complet ilegal. De ce ilegal? Pentru că dezinsecția se face doar pe domeniul public, conform Caietului de Sarcini. Neregulatele gropi de gunoi Legat de această neregulă flagrantă, directorul Mara Nedelcu a transmis că metodologia de calcul a suprafețelor gropilor de gunoi este diferită pentru că adesea au forme neregulate. Totodată, spune directorul Mara Nedelcu, vina pentru includerea gropii de gunoi Vidra în Caietul de Sarcini aparține Primăriei Vidra: „Indicarea corectă a suprafeței de tratat este responsabilitatea exclsuivă a fiecărei entități locale, nu a subscrisului, întrucât SJDEM nu are în obiectul de activitate atribuții privind controlul și verificarea situațiilor”. În urma solicitării transmise de către Defapt.ro, Mara Nedelcu a verificat informațiile, deși erau menționate cu mult înainte în documentele oficiale. Motiv pentru care Primăria Vidra a venit cu o rectificare prin care o informa că într-adevăr groapa se află în administrare privată. Dar nu a mai modificat Caietul de Sarcini și nici valoarea minimă și maximă a contractului. Altă groapă, alt mister: Glina O altă groapă de gunoi, aceeași problemă: în Caietul de Sarcini se menționează că urmează să se facă dezinsecția pe o suprafață de 117 hectare aferentă gropii de gunoi din localitatea ilfoveană Popești Leordeni. Acolo se află groapa de gunoi Glina, administrată tot în regim privat de compania Ecorec, de aproape 20 de ani. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Dar, culmea, oficialii SJDEM nu știu cui aparține groapa de gunoi. Întrebați cine administrează groapa de gunoi din localitatea Popești Leordeni, oficialii SJDEM au transmis „informația privind administrarea excede competențelor legale ale SJDEM”. Cu toate acestea, oficialii SJDEM au avut grijă să prevadă banii necesari pentru dezinsecția acestei gropi de gunoi. Cu toate acestea, directorul Mara Nedelcu ne-a asigurat că „nu, nu se va face dezinsecție din bani publici pe proprietate privată”. Larvicidarea lacurilor, o enigmă SJDEM a prevăzut că larvicidarea, adică operațiunea de distrugere a larvelor, se va face pe o suprafață de 5.107 hectare luciu de apă, conform Caietului de Sarcini. Aceasta este suprafața totală a lacurilor din județul Ilfov. Nici în acest caz nu s-a aplicat coeficientul de înmulțire cu 70 metri așa cum s-a aplicat în cazul drumurilor. Mai mult, alocarea de bani pentru larvicidarea întregii suprafețe a luciului de apă este eronată. Pentru că Institutul Cantacuzino recomandă autorităților ca operațiunea de larvicidare să se facă doar în zonele de mal, în zonele de mică adâncime a apelor. Adică în jur de 10%-15% din suprafața fiecărui lac. Motivul: acolo se depun ouăle de țânțari din care rezultă larvele. Această recomandare mai are și rolul de a reduce poluarea apelor cu larvicid. Întrebați cum se face larvicidarea, subalternii liberalului Hubert Thuma nu au știu ce să răspundă. Dar au transmis că „fiecare ofertant va descrie în oferta tehnică propria concepție privind realizarea serviciilor de larvicidare”.

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise (sursa: Facebook/Lidl)
Economie

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise. Supermaketurile Lidl din România, cu cifră de afaceri raportată de peste trei miliarde de euro anual, mai fură uneori la calitate, la preț și la igienă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cel puțin conform Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care a constatat aproape 500 de nereguli. Efectul: ANPC a amendat supermarketurile Lidl cu aproape 7,3 milioane de lei. Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise La nivel național, rețeaua Lidl este alcătuită din 346 de supermarketuri. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat în urmă cu două săptămâni că a dat 481 de amenzi în valoare de aproximativ 7,3 milioane lei supermarketurilor Lidl din România. Totodată, a decis oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 125.000 lei. În plus, a decis să oprească temporar activitatea a 38 de unități din județele: Arad, Prahova, Caraș Severin, Hunedoara, Neamț, Iași, Constanța, Olt, Dolj, Brașov, Alba, Mureș, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Bistrița Năsăud, Ilfov și municipiul București. Autoritatea a cerut unui număr de 66 de magazine Lidl să înceteze practicile comerciale incorecte. Mai mult, unul dintre supermarketurile din Bacău a fost închis temporar pentru pentru o perioadă de până la șase luni. Fructe și legume mucegăite la vânzare Toate aceste amenzi au fost date după ce ANPC a constatat sute de nereguli în supermarketurile Lidl. De exemplu, s-au găsit produse de panificație neambalate depozitate în lăzi cu praf și impurități, folosirea de cuptoare neigienizate, produse fără etichetă, produse alimentare cu ambalaje depreciate, lipsa termenului de valabilitate la anumite produse. Cel mai grav însă a fost faptul că în supermarketurile Lidl se vindeau legume și fructe la preț de calitatea I, dar acestea erau mucegăite. Mai mult, consumatorii români erau înșelați cu bună știință: o parte din produsele comercializate în Lidl aveau un preț la raft și altul, mai mare, la casa de marcat. Lidl: "Nu putem da curs solicitării dumneavoastră" "Nu știu cum funcționează această rețea în celelalte țări. Speram ca măcar în România să fie un exemplu pentru toți ceilalți, dar mai ales pentru noi. De asemenea nu știu dacă, în țara de origine a acestui operator economic se mănâncă legume și fructe mucegăite sau prețurile de la raft nu se potrivesc cu cele de la casă. Mă întreb și dacă, după venirea unei autorități în control și aplicarea unor sancțiuni, lucrurile sunt tratate cu aceeași superficialitate și dezinteres", a menționat într-un comunicat de presă Horia Constantinescu, președinte ANPC. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Lidl România în legătură cu aceste sancțiuni, dar mai ales legat de calitatea produselor și neconformitățile de la prețuri. Răspunsul echipei de comunicare al Lidl România a venit sec: „Vă mulțumim pentru că ne-ați scris. Din păcate, nu putem da curs solicitării dumneavoastră.”. Lidl în România, profituri nete de 200 de milioane euro în 2021 Grupul Lidl este prezent pe piața românească cu patru societăți. Una dintre acestea, Lidl România SRL, este deținută de WE Beteiligungs Gmbh și WE International Gmbh, societăți înregistrate în Germania. Această societate fără angajați se ocupă de activitățile birourilor administrative. Lidl Discount SRL, o altă societate din grupul Lidl, este deținută de Lidl România și WE International Gmbh. Această societate are ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate. Datele financiare pe anul 2021 arată că Lidl Discount a declarat o cifră de afaceri netă de peste 14,876 miliarde lei, adică în jur de trei miliarde de euro și un profit de peste 737 milioane lei. Totul, cu un număr mediu de 9.092 de angajați. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Lidl Imobiliare Romania Management SCS este deținută de WE International Gmbh și Lidl România și are ca obiect de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Fără nici un angajat, firma a raportat o cifră de afaceri în anul fiscal 2021 de peste 56,8 milioane lei și un profit net de peste 22 milioane de lei. Lidl România SCS, deținută de Lidl România și WE International Gmbh, are ca obiect de activitate tot închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Pe această firmă se află active imobilizate de peste 5,4 miliarde lei. A raportat o cifră de afaceri de peste 401 milioane lei și un profit net de peste 135,3 milioane lei în anul fiscal 2021.

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat (sursa: mai.gov.ro)
Investigații

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat. Liberalul Alexandru Marcoci, protejatul ministrului Virgil Popescu, a fost uns secretar de stat la Ministerul de Interne, acolo unde răspunde de relațiile internaționale, inclusiv de aderarea României la spațiul Schengen, deși nu are experiență în domeniu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fost vânzător de medicamente, printre altele, Alexandru Marcoci a fost plasat de ministrul Virgil Popescu în Consiliul de Administrație al Engie România și președinte al Consiliului de Supraveghere (CS) al Complexului Energetic Oltenia. Pentru o perioadă de câteva luni a fost în conflict de interese pentru că a deținut simultan două funcții de conducere la două societăți concurente. Mai mult, a fost timp de doi ani în incompatibilitate pentru că a deținut simultan funcțiile de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO și cea de consilier județean. În câmpul muncii din 2008: topografie și medicamente Alexandru Marcoci a intrat în câmpul muncii în februarie 2008 ca administrator și manager al unei firme de topografie din Drobeta Turnu Severin. Nu a stat prea mult la primul loc de muncă pentru că s-a reorientat către industria de medicamente. A început în decembrie 2009 ca reprezentat de vânzări pentru Pharmasud, apoi s-a transferat la Glenmark. De acolo, a ajuns la Terapia Ranbaxy SA până în iunie 2016. În acel an, îl regăsim în funcția de președintele al organizației de tineret a liberalilor de la Mehedinți, organizație controlată politic de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Tot în anul 2016 a candidat la funcția de consilier județean din partea PNL Mehedinți. Pe atunci nu avea casă, bunuri, active financiare, nici măcar conturi bancare. Însă, avea o mașină KIA fabricată în 2001, plus două credite, de 11.000 de euro. A mai menționat salariul anual de aproape 90.000 de lei încasat de la Terapia, plus salariul soției sale, Andra Marcoci. Ea lucra în aprilie 2016 ca asistent registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți. Trăia cu 200 de euro pe lună, dar și-a cumpărat Audi A4 Din 2016, atunci când a ajuns consilier județean la Mehedinți, Alexandru Marcoci a trăit doar din indemnizația primită de la Consiliul Județean Mehedinți. Adică, în jur de 10.000 lei anual, echivalentul a 200 de euro pe lună. Bugetul familiei era întregit de salariul de registrator al soției sale, de peste 42.000 lei, plus alocația copilului. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Totul a durat până în noiembrie 2019, atunci când s-a angajat pe funcția de consilier tehnic la SECOM SA, operatorul regional de apă și canal din județul Mehedinți, conform CV-ului postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne. Marcoci a menționat în declarația de avere că și-a cumpărat și un Audi A4, chiar dacă el trăia oficial doar din indemnizația de la CJ Mehedinți. La patru ani după ce s-a pus în slujba cetățenilor, Alexandru Marcoci menționează în declarația de avere existența unui apartament cumpărat de soția lui, Andra Marcoci, în anul 2004, nemenționat anterior. Ministrul Popescu l-a plasat pe Marcoci la ANCPI și Engie România Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, a ajuns ministru al Economiei în Guvernul Ludovic Orban în noiembrie 2019. Ulterior, a început să își pună oamenii de partid în funcțiile cheie ale administrației centrale. Pe Alexandru Marcoci l-a plasat în martie 2020 în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în timp ce soția lui era registrator la OCPI Mehedinți. Practic, soția i-a devenit subalternă indirect. Tot atunci, Alexadru Marcoci a renunțat la funcția de consilier tehnic pe „canal și apă” de la SECOM. În iulie 2020, ministrul Virgil Popescu l-a plasat într-un nou Consilul de Administrație, de data aceasta la Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru populație, la care Ministerul Economiei deține o cotă de aproape 37%. Însă Alexandru Marcoci a omis să menționeze în CV-ul făcut public că a făcut parte din CA al Engie România. Conflict de interese și încălcarea Codului de Etică Ministrul Virgil Popescu l-a plasat pe Alexandru Marcoci și în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Acolo unde, din decembrie 2020, ocupă funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei de stat. O dată cu această numire, Alexandru Marcoci a intrat în conflict de interese pentru că făcea parte și din Consiliul de Administrație al Engie România. Adică reprezenta simultan două societăți concurente pe piața energiei. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Cu toate acestea, Alexandru Marcoci a renunțat la mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Engie România de abia în aprilie 2021, adică la patru luni după ce preluase funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Totodată, Alexandru Marcoci a încălcat și Codul de Etică al Complexului Energetic Oltenia, care interzice cu desăvârșire ca șefii companiei să dețină funcții de conducere, calitatea de membru într-un consiliu de supraveghere sau în altă grupare într-o companie sau organizaţie non profit. Incompatibilul de la CEO Alexandru Marcoci a fost într-o stare de incompatibilitate de la sfârșitul anului 2020 până la finalul anului 2022 pentru că a deținut simultan funcția de consilier județean și funcțiile de membru sau președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO. Motiv pentru care și-a dat demisia din funcția de consilier județean la finalul anului trecut. Legea 161 din 2003 prevede la articolul 88, lit. d, că „funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.”. De ce a fost incompatbili? Pentru că, deși Complexul Energetic Oltenia este o companie de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990 cu sediul social în județul Gorj, CEO are un sediu declarat la Registrul Comerțului în satul Valea Copcii, comuna Șimian, județul Mehedinți. Acolo își are sediul Cariera Husnicioara din anul 2013 pe o durată nelimitată. Venituri de 23 de ori mai mari în 2022 față de 2018 Pentru a nu se afla despre conflictul de interese evident, Alexandru Marcoci nu a menționat banii încasați pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Engie România în primele declarațiile de avere depuse la Complexul Energetic Oltenia. Însă le-a menționat în declarațiile de avere depuse la Consiliul Județean Mehedinți. De exemplu, în declarația de avere depusă în iunie 2021 a menționat că a primit o indemnizație de 14.215 lei. Tot atunci a mai scris că soția lui ar fi cumpărat apartamentul în anul 2011 și nu în 2004, așa cum arătase în declarația de avere din 2019. Conform ultimei declarații de avere, depusă în ianuarie 2023, Alexandru Marcoci a declarat la capitolul „venituri” indemnizația de la CJ Mehedinți în cuantum de 12.757 lei, 123.180 lei de la Complexul Energetic Oltenia, 87.507 lei de la firma Gencad Geotehnics, plus 7.282 lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Astfel veniturile cumulate ale lui Alexandru Marcoci au ajuns la peste 230.000 de lei în anul 2022, echivalentul a 47.000 de euro. De 23 de ori mai mult față de cât a câștigat în anul 2018. Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat Alexandru Marcoci nu s-a mulțumit doar cu atât. Pe 15 decembrie 2022, premierul Nicolae Ciucă a decis să-l numească pe omul lui Virgil Popescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Se întâmpla la o săptămână după ce România primise un vot negativ cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Culmea, după un asemenea eșec, ministrul Luican Bode a decis ca secretarul de stat Alexandru Marcoci, fără experiență în domeniul relațiilor externe, să gestioneze activitățile legate Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale. Am încercat să aflăm de la Alexandru Marcoci ce calități îl recomandă pentru această funcție, dar mai ales ce demersuri internaționale a întreprins pentru a facilita aderarea României la spațiul Schengen. La auzul acestor întrebări, răspunsul lui a venit sec: „Acum urc în lift la Ministerul de Interne. Vă sun eu în cinci minute după ce cobor din lift”. Timpul a trecut și secretarul de stat Marcoci nu a mai sunat. Și nici la telefon nu a mai răspuns.

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic. Haosul continuă la compania aeriană în urma atacului cibernetic de acum șapte zile. Specialiști în securitate cibernetică, chiar și unii de la Serviciul Român de Informații, au încercat să remedieze pagubele, dar fără succes până acum. Motiv pentru care salariile angajaților au fost calculate de mână. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare fiind afectate serverele de la departamentele economic, financiar și contabilitate. Dar oficialii companiei au încercat să minimalizeze pagubele, transmitând că au fost afectate „câteva fișiere”. Alina Picu, purtătoare de cuvânt a companiei TAROM, a refuzat să spună dacă atacul cibernetic a fost revendicat și câți specialiști pe securitate cibernetică sunt angajați în cadrul TAROM. TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic Au trecut șapte zile de când compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a căzut victimă unui atac cibernetic. S-a apelat la Departamentul Național de Securitate Cibernetică, chiar și la specialiștii în securitate cibernetică ai Serviciului Român de Informații, dar problemele nu au fost remediate până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Compania TAROM, afectată de un atac cibernetic de amploare. Departamentele economice sunt total blocate. Deocamdată, nu sunt consecințe asupra zborurilor Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că nu s-a reușit până acum preluarea controlului asupra serverelor afectate. „Salariile au fost calculate de mână. Toate calculatoarele care au fost deschise au fost atacate. Au monitoarele negre, deși se vede de la butonul de pornire că sunt deschise”, potrivit surselor. Minciuna "incidentului izolat" În urmă cu șapte zile, oficialii TAROM au transmis printr-un comunicat de presă că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Dar și că cel mai important este faptul că zborurile şi sistemul de rezervări nu au fost afectate. „Menţionam că toate cursele au fost operate conform planului de zbor, iar din cauza acestui incident nu au fost afectate operaţiunile de zbor sau sistemul de rezervări al companiei”, se menționa în comunicatul de presă al TAROM. De asemenea, s-a mai transmis că se lucrează cu specialiştii pentru identificarea cauzelor care au dus la producerea atacului. „În prezent, ne aflăm în permanentă legătură cu autorităţile care gestionează astfel de incidente şi depunem toate eforturile necesare pentru identificarea cauzelor producerii acestui eveniment”, potrivit TAROM. TAROM refuză să răspundă la întrebări Defapt.ro a transmis trei întrebări Alinei Picu, purtătoare de cuvânt a TAROM, dar acesta a refuzat să răspundă. 1. Atacul cibernetic a fost revendicat? 2. Câți specialiști IT pe securitate cibernetică sunt angajați la TAROM? (Sursele noastre susțin că în Departamentul IT al TAROM lucrează în jur de zece persoane, dintre care unul singur este specializat pe securitate cibernetică - n.r.) 3. Dacă au fost afectate doar câteva fișiere, așa cum s-a menționat în comunicatul de presă, de ce nu s-a remediat situația până în prezent?

Proprietarii Cane Corso, martori la omor (sursa: observatornews.ro)
Eveniment

Proprietarii Cane Corso, martori la omor

Proprietarii Cane Corso, martori la omor. O coincidență bizară face ca poate primii care au văzut trupul fără viață al Anei Oros de pe maidanul de lângă Lacul Morii să fie și proprietarii a doi câini Cane Corso care au atacat o altă femeie la aproape o lună după uciderea Anei Oros, în același loc. Proprietarii Cane Corso, martori la omor Proprietarii celor doi câini Cane Corso, doi tineri, soț și soție, locuiesc la casă cu curte în zona terenului viran de lângă Lacul Morii, aproape de limita dintre Sectorul 6 și Chiajna. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nu au vrut să fie filmați sau înregistrați pentru că, consideră ei, au fost deja condamnați în ochii opiniei publice pentru incidentul cu câinii lor Cane Corso. Mai mult, tânăra soție susține că au fost arătați cu degetul de ASPA pentru că a criticat modul în care s-a comportat autoritățile în cazul Anei Oros, tânăra ucisă de câini în ziua de 21 ianuarie a.c. Tânăra a povestit că, la scurt timp după ce Ana Oros a fost mușcată de câini, a ajuns la fața locului împreună cu o echipă de polițiști locali care se aflau în zonă. Dar era deja prea târziu. „O parte din câinii din haită fugiseră, dar mai rămăseseră patru-cinci maidanezi care încă îi mai dădeau târcoale victimei. Pe botul câinilor am observat urme de sânge. Femeia (Ana Oros – n.r.) zăcea nemișcată într-o baltă de sânge. Atunci ne-am dat seama că fusese ucisă de câini. Pe corpul ei se vedeau zeci de mușcături”, a povestit proprietara câinilor Cane Corso pentru Defapt.ro. Acesta a spus că a vrut să fotografieze câinii maidanezi, dar polițiștii locali i-ar fi interzis. Interviu la Antena 1 Imediat după ce a constatat starea Anei Oros, femeia susține că ar fi sunat la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor București (ASPA), dar de acolo i s-a transmis că angajații nu lucrează sâmbăta. Furioasă pe situație, ea ar fi început să dea telefoane pe la mai toate televiziunile. O echipă a Antenei 1 deplasată la locul morții Anei Oros i-a luat și un scurt interviu proprietarei de Cane Corso. „Un băiat care alerga pe bicicletă în faţa casei noastre a început să ţipe la părinţii mei: . Era înconjurată de vreo 20 de câini. Era decedată.”, a spus femeia pentru echipa TV. Identitatea sa a fost protejată: a fost filmată din spate și vocea i-a fost distorsionată. Polițiștii veniți ulterior la fața locului ar fi întrebat-o de bărbatul care a sunat la 112 (să anunțe atacul asupra Anei Oros – n.r.), dar ea le-a spus că nu îl cunoaște, potrivit discuției cu reporterul Defapt.ro. ASPA, atac la polițiști La aproape trei săptămâni de la tragedia din zona Lacul Morii în urma căreia și-a pierdut viața Ana Oros, autoritățile au anunțat că alți doi câini, din rasa Cane Corso, au atacat o femeie care se plimba cu câinele în zonă. De data aceasta, autoritățile au intervenit prompt. Și nu au ratat ocazia să se atace reciproc public. ASPA a anunțat că „doi câini periculoși au atacat o persoană care se plimba cu câinele ei pe digul de la Lacul Morii. Câinii din rasa Cane Corso, femelă și mascul, scăpaseră din curtea stăpânului și hoinăreau liberi pe câmpul de la Lacul Morii. Persoana atacată ne-a povestit că atunci când câinii au văzut-o pe dig, au început să alerge spre ea și i-au atacat cățelușa. Un cetățean care se plimba de asemenea pe dig i-a sărit în ajutor femeii. Acesteia, cuprinsă de panică, i-a venit ideea să sară dincolo de dig, înspre apă. Din fericire, această decizie impulsivă și riscantă a fost salvatoare. Cei doi Cane Corso i-au urmat, apoi femeia si câinele ei au reușit să sară înapoi, iar cei doi câini periculoși au rămas blocați pe partea cu apa”. Citește și: FOTO Încă un atac al câinilor, foarte grav, pe terenul viran de lângă Lacul Morii, exact în locul unde a fost ucisă Ana Oros. Sunt doi câini de luptă Cane Corso cu stăpân În urma acestui incident, ASPA a anunțat că l-a amendat pe proprietarul câinilor cu suma de 50 de lei. Totodată, oficialii ASPA au ținut să arunce săgeți spre Poliție. „Pentru nemicrociparea celui de-al doilea câine amenda ar fi fost cuprinsă între 5.000-10.000 lei, însă polițiștii Secției 20 au considerat că nu au competențe să aplice legislația respectivă. Noi le-am solicitat să sesizeze instituția pe care o consideră competentă pentru aplicarea sancțiunii de nemicrocipare a celui de-al doilea câine”, a transmis ASPA. Poliția a amendat ASPA Poliția Capitalei a răspuns: pentru că angajații ASPA, coordonați în teren de directorul adjunct Cătălina Trănescu, au înapoiat proprietarului cei doi câini fără să respecte procedura, instituția municipalității a fost amendată. „Având în vedere că autoritatea responsabilă a capturat cei doi câini periculoși, înapoindu-i proprietarului în aceeași seară, fără a respecta prevederile OUG 155/ 2001 cu privire la capturare, cazare în adapost și înregistrare în evidența câinilor cu stăpân, a fost sancționată contravențional conform OUG 155/2001.”, se arată în comunicatul publicat de Poliția Capitalei. ASPA s-a apărat spunând că „câinii nu au ajuns într-un adăpost ASPA, ambii câini fiind ai aceluiași proprietar, ce a fost identificat încă din seara incidentului, datorită microcipului unuia dintre câini. Poliția Locală Sector 6 nu a participat la înapoierea câinilor proprietarului”. Cane Corso, apărați de proprietar: Nu sunt agresivi Soțul tinerei care a sunat la ASPA și a anunțat televiziunile a spus că cei doi câini ai săi din rasa Cane Corso au scăpat din curte după ce a deschis porțile pentru a parca o mașină. El este nemuțumit de faptul că au fost vehiculate informații false despre faptul că ar fi interlop sau că îi folosea pe câini la lupte. „Câinii nu sunt agresivi, dar le-am tăiat urechile pentru că așa aveau și părinții lor. I-am cumpărat pentru a păzi curtea când suntem plecați. Dar uitați că nu atacă pisicile din curte. Dacă ar fi agresivi, nu ar trebui să atace în primul rând pisicile?”, s-a întrebat tânărul. El a mai spus că atunci când ASPA i-a adus câinii înapoi, aceștia nu i-a atacat pe cei patru – cinci polițiști aflați la fața locului: „Au deschis ușile mașinii, iar câinii au fugit speriați printre polițiști și au intrat în curte. Dacă erau agresivi, nu trebuia să îi atace și pe ei?” "În total, am primit amenzi de 5-6.000 de lei" Acesta a povestit că furia opinei publice s-a îndreptat împotriva lui atunci când s-a aflat că a fost amendat cu 50 de lei. „Le-am spus în ziua respectivă să îmi dea două, trei amenzi. După, ne-au mai chemat de câteva ori la poliție, acolo unde am primit mai multe amenzi. Am primit o amendă de 3.500 de lei pentru că masculul nu era castrat. În total, am primit amenzi de 5-6.000 de lei. Dar nimeni nu vrea să ne zică ce s-a întâmplat”, a mai precizat tânărul. De exemplu, spune el, a vrut să afle ce a pățit victima sau câinele acesteia. Cu greu i-ar fi spus polițiștii că tânara atacată de câinii săi ar fi depus o plângere în care se menționează că câinele ei a fost zgâriat pe bot.

Ministrul de Externe a explicat când a solicitat Ucraina întâlniri în chestiunea Bîstroe (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Bîstroe: Aurescu îl contrazice pe Iohannis

Președintele României a condamnat declarațiile politicienilor români care au criticat Ucraina pentru lucrările de adâncire a Canalului Bîstroe. Mai mult, a transmis că șefii ministerelor Transporturilor, Mediului și Afacerilor Externe nu au dat curs solicitărilor venite din partea Ucrainei pentru a discuta la nivel de experți situația lucrărilor din Delta Dunării în trecutul recent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, într-un răspuns transmis la solicitarea Defapt.ro, arată că autoritățile din Ucraina au solicitat o singură dată organizarea unei întâlniri tehnice cu specialiștii români, după ce partea română a solicitat mai multe clarificări, în ultimele zile. Grindeanu a aprins fitilul Tensiunile diplomatice dintre România și Ucraina în legătură cu lucrările de dragare și adâncire ale Canalului Bîstroe au fost declanșate de Sorin Grindeanu, vicepremier al României și ministru al Transporturilor. Pe 15 februarie, ministrul Sorin Grindeanu a afirmat într-o conferință de presă că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bîstroe, acest lucru putând avea un impact semnificativ asupra mediului și a Deltei Dunării. Ulterior, lucările de dragare s-au transformat în lucrări de adâncire a canalului navigabil de la 3,9 metri la peste 6,5 metri, conform informațiilor făcute publice de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Cinci zile mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat la sediul ministerului pe ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, pentru discuții pe tema lucrărilor de adâncire a Canalului Bîstroe. Partea română a solicitat stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj „în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație”. Mai mult, oficialii români i-au explicat ambasadorului Ihor Prokopchuk că nu există vreun acord cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. AUR și PSD au criticat Ucraina în cazul Bîstroe Mai mulți politicieni români au condamnat public atitudinea Ucrainei. Cel mai vehement a fost George Simion, liderul partidului AUR, urmat reprezentanții Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Necunoscutul deputat PSD Alin Chirilă a solicitat chiar oprirea ajutorului dat Ucrainei de către România în războiul contra invadatorilor ruși. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost întrebat despre declarația subalternului său pe linie de partid, dar a spus că nu știe despre cine este vorba, dar că o astfel de opinie este greșită. Apoi a ținut să transmită că mărirea adâncimii Canalului Bîstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri, reprezintă un lucru nepermis de acordurile internaţionale. Iohannis condamnă politicienii inflamați În scandalul legat de Canalul Bîstroe a intervenit și președintele Klaus Iohannis, care a declarat de la Varșovia că a văzut o serie întreagă de politicieni care s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo. El a pus aceste declarații în contextul alegerilor care vor avea loc anul viitor. „Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean”, a declarat președintele Klaus Iohannis. Când au cerut ucrainenii întâlniri la nivel de expert Defapt.ro a solicitat Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului și Ministerului Afacerilor Externe să comunice câte cereri au primit din partea autorităților din Ucraina pentru discuții la nivel de experți pe tema lucrărilor de adâncire a Canalulu Bîstroe. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cadrul discuției din data de 20 februarie 2023 între secretarul de stat Iulian Fota și Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autoritățile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor, fiind urmărită tocmai clarificarea aspectelor tehnice privind natura lucrărilor de dragare efectuate pe brațele Chilia și Bîstroe ale Dunării. „Ministerul Afacerilor Externe a transmis această propunere Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, încurajând MTI să dea curs propunerii. În același timp, Ministrul ucrainean al protecției mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațele menționate ale Dunării. MAE a transmis această propunere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajând MMAP să dea curs propunerii. MMAP a informat telefonic, urmând să transmită și în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare. Ministerul Afacerilor Externe nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experți din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a mai transmis că a sprijinit și sprijină toate autoritățile române în demersurile referitoare la proiectul ucrainean al canalului de mare adâncime Dunăre - Marea Neagră (proiectul Bîstroe), încă de la momentul inițial al sesizării acestei problematici, atât în plan bilateral, cât și în plan multilateral. „În mod constant, MAE a încurajat și a facilitat discuțiile și interacțiunile dintre experții români și experții ucraineni pentru identificarea soluțiilor durabile pentru asigurarea protecției pe termen lung a Deltei Dunării”, potrivit MAE.

TAROM, afectată de un atac cibernetic (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

TAROM, afectată de un atac cibernetic

TAROM, afectată de un atac cibernetic. Compania a fost victima unui atac cibernetic de proporții. Zborurile și pasagerii nu au fost afectați, însă sunt blocate departamentele de contabilitate, economic și comercial. Până în prezent, atacul cibernetic nu a fost revendicat. Departamentul IT al companiei aviatice a apelat la ajutorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, dar nu au reușit până în prezent să remedieze problema. TAROM, afectată de un atac cibernetic Compania TAROM a fost supusă încă de luni dimineață unui atac cibernetic de amploare. Într-o primă fază, a fost blocat accesul angajaților la e-mail-uri. Apoi au fost afectate datele departamentelor economic, contabilitate și comercial. Surse din cadrul companiei TAROM au declarat luni pentru Defapt.ro că "atacul a avut loc azi dimineață. A fost afectată gestiunea internă a datelor de la departamentele economic, financiar și contabilitate. Angajații nu au avut acces la e-mail-uri, dar această problemă a fost rezolvată ulterior. Zborurile și pasagerii nu sunt afectați.". Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Alte surse din cadrul companiei au declarat că "nimeni nu mai lucrează în TAROM pentru că toate serverele și hotspot-urile sunt picate de ceva timp. Nimeni nu a reușit să rezolve deocamdată această problemă pentru că este vorba de un atac cibernetic. După atacul de săptămâna trecută asupra companiei Lufthansa am urmat noi. Cine o fi după?". Am încercat să obținem un punct de vedere de la directorul interimar al companiei TAROM, Costin Iordache, dar se pare că acesta este în concediu.

Femeie ucisă de câinele din adăpost (sursa: Facebook/ASPA București)
Eveniment

Femeie ucisă de câinele din adăpost

Femeie ucisă de câinele din adăpost. O femeie a fost omorâtă de un câine într-o curte a unui imobil din Sectorul 3 al Capitalei. Victima se afla acolo pentru a-i da de mâncare câinelui adoptat de tatăl ei în urmă cu patru luni de la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA). Femeie ucisă de câinele din adăpost Primele informații arată că femeia în vârstă de 53 de ani s-a dus într-o curte de pe strada Constantin Ștefan, din Sectorul 3 al Bucureștiului, pentru a-i da de mâncare unui câine adoptat de tatăl ei. La adresa cu pricina își avea sediul social al firmei celui care adoptase câinele în urmă cu patru luni de la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor. "La data de 20.02.2023. ora 11.30, Secția 13 Poliție a fost sesizată, prin SNUAU 112, de către un bărbat, cu privire la faptul că în curtea unui imobil, din Sectorul 3, o femeie este mușcată de un câine. Polițiștii au intervenit la fața locului și au stabilit faptul că victima, de 53 ani, era căzută în curtea imobilului, în stare de inconștiență, având mai multe leziuni pe corp, iar într-una dintre camerele imobilului se afla un câine de talie mare", a anunțat Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Serviciul Omoruri și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 va continua cercetările în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul și pentru luarea măsurilor legale. Trupul neînsuflețit urmează a fi transportat la INML în vederea efectuării necropsiei. Câinii au atacat din nou în zona Lacul Morii Săptămâna trecută, pe digul de la Lacul Morii, o altă femeie a fost atacată de doi câini din rasa Cane Corso. Câinii scăpaseră din curtea proprietrului și se plimbau liberi pe câmpul din zona Lacului Morii, din București. Femeia a reușit să scape de câinii agresivi după ce a sărit digul. Femeia atacată a spus că atunci când câinii au văzut-o pe dig, au început să alerge spre ea și i-au atacat cățelușa. Citește și: VIDEO Câinii de luptă care atacă pe maidanul de lângă Lacul Morii trec pe lângă candelele aprinse pentru Ana Oros, sfâșiată de maidanezi Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor împreună cu jandarmii și polițiștii de la Secția 20 Poliție au capturat câinii. Autoritățile l-au amendat pe proprietarul câinilor cu suma de 100 de lei, care poate fi plătită în 15 zile la jumătate. Adică doar 50 de lei.

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți. Cardiologul Dan Tesloianu, cel care punea pacienților stimulatoare cardiace luate de la morți, a fost sponsorizat în ultimii ani de marile companii din industria farmaceutică. Pe lista celor care s-au sponsorizat pe controversatul medic se află companiile Sanofi România, Zentiva, Sucursala Boehringer Ingelheim, Terapia SA. Dar cardiologul Dan Tesloianu nu a depus declarațiile de sponsorizări la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți Cardiologul Dan Tesloianu (foto) și medicul Eduard Belu fac parte dintr-o rețea de medici care luau stimulatoare cardiace de la morți pentru a le pune unor noi pacienți. Autoritățile au descoperit cel puțin 170 de pacienți cărora li s-a pus stimulatoare cardiace recuperate de la morți. Surse din anchetă au declarat pentru Defapt.ro că pacienții care primeau stimulatoare cardiace de la morți plăteau în jur de 2-3.000 de euro fiecare. Banii rezultați de la pacienți ar fi fost transferați către un ONG, care la rândul lui organiza diverse simpozioane medicale. Ulterior, ONG acorda diverse prime medicilor din banii plătiți de pacienți. Totodată, achetatorii au făcut percheziții și la Primăria Movileni pentru că a emis o autorizație de contrucție a unei vile într-o arie protejată. Sponsorii medicului Dan Tesloianu Pe lângă afacerile cu dizpozitive medicale de la morți, medicul Dan Tesloianu se afla pe lista de plată a marilor companii producătoare de medicamente. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că Dan Tesloianu a fost sponsorizat în anul 2016 de companiile Alfa Wassermann și Zentiva. Alfa Wassermann l-a sponsorizat cu 957,6 lei pentru participarea la o conferință în ferbuarie 2016. Pe 15 noiembrie 2016, i-a mai plătit o sponsorizare de 2.381 lei. Citește și: Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: Dan Tesloianu, de la Iași, și Eduard Belu, Brașov. Banii, spălați printr-un ONG, investiți într-o casă într-o arie protejată Compania Zentiva SA i-a plătit 141 lei și 1.917 lei pentru participarea la un eveniment medical științific. Sucursala Boehringer Ingelheim i-a plătit aproape 10.000 lei pentru participarea la o conferință la Inssbruck, plus 2.080 lei pentru participarea la un curs de Electrofiziologie și Peacemaker. Sucursala Boehringer Ingelheim l-a sponsorizat și în anul 2017 cu 785 lei, plus 6.387 lei pentru participarea la evenimentul Heart Failure. Sanofi România l-a sponsorizat cu 6.480 lei iar Servier Pharma SRL i-a dat 1.364 lei pentru participarea la Congresul Național de Cardiologie. Sume mici prin comparație cu ce lua de la pacienți În anul 2018, medicul cardiolog Dan Tesloianu a fost sponsorizat de Servier Pharma cu 1.132 lei pentru a participa Conferința Națională a Grupurilor de Lucru. Novartis Pharma Services România SRL l-a sponsorizat cu 2.340 lei pentru participarea la al 57-lea Congres Național de Cardiologie. Farmaceutica Remedia Distribution & Logistics l-a sponsorizat în anul 2019 cu 1.280 lei pentru participarea la „SRCV Workshops” în Iași. Tot în anul 2019 a fost sponsorizat de Servier Pharma cu 1.199 lei pentru participarea la Conferința Grupurilor de Lucru. Compania Zentiva i-a plătit cheltuielile pentru participarea la un eveniment medical științific, în cuantum de 7.346,47 lei. În anul 2020, medicul Dan Tesloianu a fost sponsorizat de Terapia SA cu 100 de lei pentru Congresul Național de Cardiologie, plus 60 de lei pentru Conferința de Primăvară a Grupurilor de lucru a SRC.

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Investigații

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire. Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național au fost expertizate tehnic 197 de unități sanitare care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, program prin care România primește bani de la Bruxelles, sunt menționate doar 137 de spitatele cu risc seismic. Cine minte: IGSU sau România la Bruxelles? Până când o să aflăm răspunsul, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de general Dan Paul Iamandi și coordonat de Raed Arafat, în calitate de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, ține la secret lista cu spitalele care ar putea să se prăbușească la cutremur. Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire Guvernul, Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență nu au vorbit niciodată despre spitalele românești cu risc seismic ridicar, dar nici nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestora. Acest subiect tabu pentru autorități a fost devoalat pe scurt în documentele aferente Planului Național de Rederesare și Rezilieță (PNRR), componenta Sănătate. În versiunea extinsă a documentului, la pagina 6, aflăm că numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este, de asemenea, îngrijorător. „Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se menționează în documentul aprobat de Bruxelles la cererea României. Lista celor mai periculoase spitale, la secret Pe baza acestor informații, Defapt.ro a solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) lista spitalelor cu risc seismic ridicat. Generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU, a transmis sec că „nu are atribuții și responsabilități pe linia inventarierii construcțiilor expertizate tehnic și încadrate cu în clase de risc seismic”. Însă, conform Ordonanței de Guvern nr. 20/1994, șefii spitalelor expertizate și încadrate în clase de risc seismic ridicat sunt obligați să înștiințeze autoritățile publice locale, precum și a comitetelor județene respectiv a municipiului București pentru situații de urgență „cu privire la construcțiile identificate, expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic”. Ceea ce nu spune spune generalul Dan Paul Iamandi este faptul că din comitetele pentru situații de urgență fac parte și reprezentanți ai IGSU. Cu toate acestea, Iamandi ține la secret lista spitalelor cu risc seismic pe motiv „că lista nominală a clădirilor sanitare expertizate și încadrate în clase de risc seismic (…) nu reprezintă informații de interes public, astfel încât să o putem pune la dispoziție”. 21 - clasa I de risc, 68 - clasa II Dacă din PNRR am aflat că în România sunt 137 de spitale cu risc seismic, de la IGSU am aflat că, de fapt, ar fi 197 de unități spitalicești încadrate în diverse clase de risc seismic. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „În prezent, în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență figurează un număr de 197 de clădiri aparținând unităților sanitare care au fost expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 21 dintre acestea fiind încadrate în clasa de risc I (construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime) și 68 în clasa de risc II (construcții care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă)”, a transmis generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU. Tot el a mai menționat că IGSU nu are responsabilități legale pentru a dispune anumite măsuri în urma încadrărilor clădirilor sanitare în clase de risc seismic. Astfel, autoritățile române nu au luat nici o măsură pentru a consolida spitalele cu risc seismic ridicat, deși se știe despre această problemă cel puțin din 2018.

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță (sursa: Facebook/Dan Tudorache)
Investigații

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță. Afacerile controversate și ilegale din timpul mandatului de primar al lui Dan Tudorache, decontate din bani publici de bucureșteni, ies în continuare la suprafață. De data aceasta este vorba de atribuirea unui contract de peste 3,37 milioane lei, adică în jur de 700.000 de euro, pentru deratizarea și dezinsecția parcurilor și spațiilor verzi din Sectorul 1. Contractul ilegal de aproape 700.000 de euro a fost atribuit de Administrația Domeniului Public Sector 1 firmei Wasval, patronată în acte de soția unui fost angajat al SRI și cumnata lui Constantin Niță, fostul ministru PSD al Energiei. Firea a vrut DDD la PMB Gabriela Firea, în mandatul său de primar al Municipiului București, a preluat controlul direct asupra lucrărilor de servicii de deratizare și dezinsecția prestate la nivelul întregului oraș. Până să câștige mandatul de primar, municipalitatea făcea deratizarea și dezinsecția doar pe arterele principale, parcurile și spațiile verzi aflate în administrarea acesteia. De restul se ocupa fiecare primar de sector în parte. Însă, Consiliul General al Municipiului București, controlat de primarul Gabriela Firea, a decis pe 1 august 2016 ca o instituție din subordinea sa, Centrul de Protecție a Plantelor București, să se ocupe de dezinsecție în parcurile din București, inclusiv aflate în administrarea sectoarelor 1-6. În aceeași zi au fost împuternicite Consiliile Locale ale Sectoarelor 1 - 6 din București să efectueze serviciul de salubrizare și activitatea de deratizare, adică combaterea șobolanilor în parcurile, spațiile verzi, locuri de joacă pentru copii, locuri de agrement precum și în alte locuri publice administrate de acestea. Totodată, se menționa că „efectuarea serviciului de la art.1 (deratizarea - n.r.) se va face până la achiziționarea serviciului public de către Municipiul București”. Adică, până când Primăria Municipiului București urma să încheie un contract în acest sens pentru tot domeniul public al Bucureștiului. Hotărârile au fost publicate în Monitorul Oficial al Municipiului București și erau valabile pentru toate sectoarele, fără excepție. Firea plătea 228.500 euro pentru fiecare sector La scurt timp, Primăria Capitalei, sub patronajul Gabrielei Firea, a organizat o licitație de pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție (DDD). Contractul-cadrul în valoare de 27 de milioane de lei pe patru ani a fost câștigat de firma Coral Impex, controlată de Alexandru Badea. Adică, pentru tot pachetul de servicii DDD, primăria urma să plătească în jur de 6,75 milioane de lei pe an. Atenție, pentru întreaga suprafață a Municipiului București. Ceea ce înseamnă că, în medie, serviciile DDD costau municipalitate aproximativ 1,12 milioane lei anual pentru fiecare sector în parte. După mai multe tergiversări, primarul Gabriela Firea a fost obligată de Curtea de Apel București să semneze contractul. Se întâmpla în mai 2017. Contractul a fost semnat în septembrie, atunci când a început și prestarea serviciilor DDD. Contract ilegal de 700.000 de euro, preț triplu Dar, la două luni după ce instanța a obligat Primăria Capitalei să semneze contractul pentru servicii DDD, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a decis să își facă propria dezinsecție și deratizare. Astfel, s-a apelat la Administrația Domeniului Public Sector 1, condusă atunci de Alin Vieru, protejatul primarului Daniel Tudorache. La solicitarea Defapt.ro, Primăria Sectorului 1 a transmis următoarele: „conform informațiilor furnizate de către reprezentanții Administrației Domeniului Public Sector 1, vă comunicăm faptul că această structură aflată în subordinea Consiliului Local Sector 1 a încheiat un contract de prestări servicii cu S.C. Wasval S.R.L., având ca obiect - Servicii tratament de dezinsecție și deratizare din spațiile verzi, parcuri și terenuri de joacă - în valoare de 3.372.652,81 lei, inclusiv TVA. Acesta a fost încheiat în data de 08.08.2017, având valabilitate până la data de 31.10.2017”. Dar Administrația Domeniului Public Sector 1 nu avea dreptul să încheie un astfel de contract. De ce? Pentru că de dezinsecția parcurilor aflate în administrarea sectoarelor 1 – 6 se ocupa Centrul de Protecție a Plantelor București, conform hotărârii Consiliului General al Municipiului București emisă la 1 august 2016. Totodată, Administrația Domeniului Public Sector 1 era obligată să rezilieze contractul la 1 septembrie 2017, atunci când primarul Gabriela Firea a semnat contractul de servicii DDD pentru întreg Bucureștiul. Mai mult, valoarea contractului este de aproape trei ori mai mare decât media alocată de primarul Gabriela Firea pentru fiecare sector în parte. Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care presa locală a menționat că este soția unui fost șef din SRI și cumnata pesedistului Constantin Niță. Însă de această societate se ocupă Claudiu Tudurachi, fiul ei. Contactat de către Defapt.ro, Claudiu Tudurachi a precizat că a finalizat lucrările contractate, dar fără ca ADP Sector 1 să fi reziliat contractul. El a explicat că Primăria Capitalei prestează serviciile DDD doar pe străzile și domeniul public pe care îl administrează. „Ce își administrează fiecare primărie (de sector - n.r.) își face individual. Eu zic să mai verificați. A fost o procedură, am participat, am avut de executat o lucrare. Acum, dacă Primăria Sector 1 a făcut o stradă pe care o făcea și Primăria Capitalei, eu nu am de unde să știu. Nici nu e treaba mea. Din ce cunosc eu, fiecare primărie de sector își scoate la licitație toate zonele pe care le administrează. Primăria Capitalei face pe ce administrează ea”, a declarat Claudiu Tudurachi pentru Defapt.ro. Alin Vieru, condamnat cu suspendare pentru corupție Alin Vieru, fostul șef al ADP Sector 1, este considerat unul dintre oamenii fostului primar Dan Tudorache. El a fost condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare pentru o mită de 1,8 milioane de lei. Suma de bani i-a fost impusă unui afacerist pentru derularea unui contract încheiat cu ADP Sector 1. La sfârșitul lunii ianuarie a.c., Curtea de Apel București a decis să-i reducă condamnare la trei ani cu supendare și trei luni de muncă în folosul comunității. Procurorii DNA susțin într-un comunicat de presă că „în perioada iunie-iulie 2017, directorul general al ADP Sector 1, Alin Vieru, prin intermediul subordonatului său Alin Nicolae Stoian, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Tehnic, ar fi pretins de la reprezentantul unei asocieri de firme plata a 10%, reprezentând 1.804.800 de lei, din valoarea unui contract de prestări servicii". Tudorache, trimis în judecată de DNA Deputatul Dan Tudorache a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că o persoană din anturajul său, pe vremea când era primar al Sectorului 1, ar fi cerut de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului pe care îl avea încheiat cu o instituție din subordine Primărei Sector 1. „În schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatului Tudorache Daniel, la funcționarii responsabili, astfel încât contractul să se desfășoare în bune condiții (plată la timp a facturilor și actualizarea tarifelor)”, spun procurorii. Citește și: Tudorache-Diamant ar fi câștigat alegerile la Sectorul 1, în 2020, susține Ciolacu: „Știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală” În plus, procurorii susține că Daniel Tudorache a depus prin intermediul fostei soții și a menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora, nu mai puțin de 2,99 milioane de lei și 235.000 de euro. Deși veniturile sale erau mult mai mici. De exemplu, pe numele Adinei Tudorache ar fi cumpărat bunuri imobile evaluate la 305.000 de euro și 470.000 de lei, plătite în numerar. Tot prin intermediul fostei soții a acordat un împrumut de 920.000 de euro numerar, a cumpărat acțiuni la un club de fotbal și a plătit 640.000 de euro pentru o asociere în participațiune cu o societate privată.

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu. Procurorul militar Bogdan Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern a Poliției Române, ambii doctoranzi la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, l-au avut în comisia de îndrumare pe profesorul Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI. Pe lista doctoranzilor îndrumați și coordonați de profesorul Adrian Ivan sunt mai mulți polițiști, profesori și o șefă de la Banca Națională a României. Cel mai cunoscut doctorand al lui Adrian Iovan este actualul ministru de Interne Lucian Bode, secretarul general al PNL, a cărui lucrare de doctorat a fost considerată ca fiind plagiată de Universitatea "Babeș-Bolyai". Chiar și președintele României, Klaus Iohannis, a recunoscut public că sunt probleme de plagiat în lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode. Ivan s-a retras pe divan Profesorul Adrian Ivan este unul din fondatorii Școlii de studii de securitate de la Universitatea "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj și coordonatorul lucrării de doctorat a ministrului Lucian Bode. În urma deciziei Comisiei de Etică a UBB, care a constatat că lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode este profund viciată și se confirmă suspiciunile de plagiat, profesorul Adrian Ivan a fost nevoit să facă un pas în spate. Adică, în următorii doi ani, profesorul Adrian Ivan nu va mai coordona lucrări de doctorat la UBB. În urma verdictului UBB, opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva ministrului Lucian Bode. Dar acesta din urmă a fost salvat de coaliția de guvernământ PNL – PSD – UDMR. A urmat o intervenție publică a președintelui Klaus Iohannis care a recunoscut că sunt „probleme” de plagiat în lucrarea liberalului. Iohannis a cerut capul lui Bode "Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios și eu am încredere că în PNL, și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens", a precizat președintele Klaus Iohannis. Citește și: Mai poate fi ministrul de Interne de la București un partener credibil la Bruxelles pentru ai săi omologi din UE când vine vorba de Schengen? Plagiatul lui Bode, vulnerabilitate națională Șeful liberalilor, premierul Nicolae Ciucă, a ascultat sfatul președintelui Iohannis și a menționat că situația ministrului Lucian Bode va fi clarificată în interiorul PNL. "La nivelul PNL urmează să avem o clarificare și în funcție de aceasta să putem să luăm decizii până la rocadă. Este un mesaj pe care domnul președinte l-a mai dat. Așa cum a spus și dumnealui analizăm până la rocadă ca să putem lua decizii", a declarat Nicolae Ciucă. Cu toate acestea, ministrul Lucian Bode se simte vânat de opoziție, dar îndreptățit să dețină titlul de doctor. Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu După ce s-a retras temporar de la UBB, profesorul Adrian Ivan a lăsat în urmă zeci de doctoranzi cărora le îndruma cariera academică. În anul 2016, procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog era doctorand în anul 2 la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Mihai Alexandru Croitor. Din Comisia de Îndrumare, însă, făceau parte profesorul Adrian Ivan, Lucian Năstasă Kovacs și Marcela Sălăgean. Tot în anul 2 de doctorat se afla și comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu. Conducătorul de doctorat era același profesor Mihai Alexandru Croitor. Iar în Comisia de Îndrumare îi avea pe aceiași trei profesori, în frunte cu Adrian Ivan. Comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern, a fost obligat să se pensioneze la vârsta de 39 de ani după ce controversata Direcție Generală de Protecție Internă i-a retras accesul la documente Strict Secret de Importanță Deosebită. Decizia a fost atacată în instanță. Procurorul Bogdan Ciprian Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu au o relație apropiată. Amândoi au lucrat la dosarul penal "10 august". Șefă din BNR, coordonată de Ivan Ioana Rada este șefa filialei Bihor a Băncii Naționale a României. Ea figura ca doctorand la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Adrian Ivan. Pe lista doctoranzilor lui Adrian Ivan s-a aflat și George Marius Șinca, agent șef adjunct de Poliție și asistent universitar la UBB și Universitatea Agora, conform CV-ului său din 2016. Un alt doctorand a fost Raluca Codruța Luțai, care a absolvit un masterat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu". În prezent este asistent la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, specializată pe terorism și globalizare, studii de intelligence și științe politice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră